Danut Ciobanu — Wed, 21 Jan 2009 23:20:21 +0000

P�rloaga, „culturile” de b�l�rii si mistretii prosper� pe �ntinse suprafete agricole din judetul Vaslui. Dup� ce, �n anul 2002, peste 12.000 hectare de teren arabil au r�mas nelucrate, anul trecut, nu mai putin de 30.000 hectare arabile au r�mas �n paragin�. Abandonul terenurilor este generalizat, �n fiecare comun� exist�nd sute de hectare de p�m�nt l�sate de izbeliste. Lipsa credit�rii, subventiile insuficiente si scumpirea combustibililor risc� s� transforme fenomenul �ntr-o „alternativ�” deloc confortabil�. �n tot acest timp, populatia este hr�nit� v�rtos cu alimente, fructe si legume aduse din import, pe vagoane de euro. Si, cum leul pierde zilnic teren �n fata monedei europene, devalorizarea se reflect� direct �n preturile de pe raft. �n acest ritm, vom m�nca tot mai scump si mai prost, peste 90% din veniturile vasluianului „subvention�nd” importatorii si fermele agricole europene. Pentru ca circul s� fie total, tot agricultura (care?!) este scoas� la �naintare ca „salvator” al economiei, care va compensa �n mare parte dezastrul produs de criza financiar�. �n cursul anului 2008, peste 10% din suprafata agricol� arabil� a judetului Vaslui a r�mas nelucrat�. Practic, 30.000 de hectare de teren arabil au fost scoase din circuitul agricol local, dintr-un total de 291.473 hectare arabile. Grav este faptul c� fenomenul abandonului suprafetelor agricole s-a accelarat �n ultimii ani. Spre exemplu, �n 2002, erau l�sate la voia �nt�mpl�rii 12.000 de hectare. Pentru a nu trezi „orgoliul” comunit�tilor locale, p�rloagele sunt repartizate echilibrat pe �ntreg teritoriul judetului Vaslui. Astfel, fiec�rei comune din judet �i revin, �n medie, �n jur de 321 hectare de „culturi” speciale: b�l�rii, spini, mohor etc. Pentru anul �n curs, nu se poate anticipa cu exactitate c�t teren va r�m�ne �n paragin�. �ns�, dac� avem �n vedere dificult�tile cu care se confrunt� societ�tile agricole si persoanele fizice, nu este exclus ca num�rul parcelelor abandonate s� creasc�. O adev�rat� tragedie pentru economie, pe fondul unei crizei economice grave care risc� s� falimenteze sectorul industrial, agricultura reprezent�nd alternativa viabil� pentru salvarea produsului intern brut. Din nefericire, poten- tialul agricol imens de la nivel local si national este pomenit �n discursuri oficiale din patru �n patru ani, f�r� a se aplica m�suri concrete. �n continuare, investitiile alocate moderniz� rii infrastructurii agricole sunt insignifiante, agricultura de tip arhaic, �ndreptat� exclusiv spre autoconsum, fiind preponderent�. �n acelasi timp, domeniul agricol este meteodependent, iar sistemele de irigatii sunt �n mare parte distruse. Un alt obstacol major �n calea rentabiliz�rii sectorului agricol este si f�r�mitarea excesiv� a terenurilor, precum si nefiscalizare m�rfii, prefer�ndu-se operatiunile la negru. Dac� la toate aceste realit�ti ad�ug�m si lipsa de cofinantare la proiectele europene, �nt�rzierea sprijinului financiar, precum si alocat ia bugetar� insuficient�, tabloul dezastrului este complet. �n acest fel, Rom�nia a ajuns s� importe 60% din consum (carne, lapte, fructe, legume), �n conditiile �n care rom�nii aloc� pentru m�ncare 90% din veniturile proprii. Consecintele baz�rii consumului intern pe importuri masive sunt dezastruoase pentru buzunarele cet�- tenilor. Pentru a nu pierde profitul, importatorii ajusteaz� preturile la materia prim� ori de c�te ori este nevoie, �n timp ce industria prelucr� toare este obligat� s� se alinieze noilor tarife. Astfel, �n conditiile �n care cursul de referint� pentru euro a dep�sit 4,3 lei, preturile la alimente vor s�ri �n aer. Tocmai de aceea, p�n� c�nd agricultura nu va fi modernizat� si preg�tit� s� se bat� cu produsele competitive europene, populatia va m�nca foarte scump si prost.

F�r�mitati si neputinciosi

Cauzele pentru care suprafete agricole �ntinse sunt l�sate de izbelis te sunt diverse. �n primul r�nd, este vorba despre o politic� bizar� a Uniunii Europene, care nu promoveaz� productia. Astfel, un proprietar de p�m�nt primeste aceleasi sume de bani pentru suprafetele nelucrate, la fel ca si pentru cele sem�nate. O alt� dificultate major�, �n perspectiva practic�rii unei agriculturi moderne si rentabile, este v�rsta �naintat� a proprietarilor de p�m�nt. De multe ori, acestia nu au nici o alternativ� �n zonele �n care locuiesc si las� nemuncite terenurile pe care le detin. O solutie ar fi arendarea respectivelor suprafete, �ns� societ�tile care desf�soar� activit�t i �n agricultur� nu sunt �nfiin- tate �n toate regiunile judetului. Mai mult, pentru a lucra pe profit, arendas ii nu sunt dispusi s� preia parcele de teren care sunt izolate, cu o calitatea a solului proast�, sau �n zone greu accesibile. De altfel, terenurile cele mai f�r�mitate se afl� �n apropierea satelor si astfel se explic� p�rloagele care �nconjoar� comunit�t ile locale. Nu �n ultimul r�nd, lenea, care se perpetueaz� cu succes �n lumea satelor, face ca buruienile si spinii s� fie sigurele „recolte”, de pe suprafete �ntinse. �n prezent, din cele 291.473 hectare de teren arabil de la nivelul judetului Vaslui, sunt lucrate �n particular 162.000 hectare, restul fiind exploatate �n ferme cu peste 20 de hectare.

The post first appeared on Monitorul de Vaslui.

parloaga - Monitorul de Vaslui