Danut Ciobanu — Wed, 29 Jul 2009 22:30:39 +0000

Impozitul forfetar d� din greu �cu coasa� �n r�ndul IMM-urilor vasluiene. �n timp ce guvernantii se bat �n comisii si argumente pro sau contra elimin�rii taxei minime, �n teritoriu, e jale. Ultima lun� de forfetar a scos de pe piat� �nc� 149 de firme, dup� ce, �n mai si iunie, alte sute de societ�ti si-au sistat activitatea. C�t priveste datele pe primele sapte luni ale anului, �portofoliul� falimentelor este impresionat. Nu mai putin de 1.337 de agenti economici au ales una dintre portitele legale de sc�pare: suspend�ri, radieri sau dizolv�ri. Cum era de asteptat, rezultatele unei astfel de politici fiscale inoportune nu s-au l�sat asteptate. Num�rul somerilor a crescut exponential, iar la bugetul de pensii este o austeritate nemaint�lnit�. Ultima sans� a r�mas la Avocatul Poporului, care va sesiza Parlamentul asupra introducerii abuzive a impozitului forfetar. Impozitul minim este pe cale s� pun� cruce mediului de afaceri local. Dup� sutele de firme scoase de pe piat�, �n lunile mai si iunie, si �n aceast� lun�, suspend�rile si radierile de firme bat cele mai pesimiste previziuni. Potrivit datelor oficiale furnizate de Oficiul Registrului Comertului de pe l�ng� Tribunalul Vaslui, �n iulie, au fost �nregistrate 119 cereri de suspendare, 25 de radiere si 5 dizolv�ri. Mai exact, 149 de societ�ti au dip�rut voluntar de pe piat�, cu consecint e dramatice asupra vetii economico-sociale din judet. La nivelul acestui an, situatia cu care se confrunt� sectorul privat este mai mult dec�t �ngrijor�toare. �n perioada 1 ianuarie – 29 iulie 2009, nu mai putin de 1.337 de firme au sucombat din cauza crizei economice, combinat� cu o politic� fiscal� devastatoare. Comparativ cu perioadele similare din anul trecut, reculul microintreprinderilor este f�r� precedent. Spre exemplu, �n primele sapte luni din 2008, au fost suspendate �n total 29 de societ�ti, �n luna iulie, fiind formulate doar dou� cereri de suspendare.

Mai multi someri

La concurent� si/sau �n deplin� si armonioas� colaborare cu cu blocajul financiar din economie si deruta operatorilor privat i, impozitul minim a dovedit c� este un instrument fiscal extrem de toxic. Dintr-un element definitoriu al primului program anticriz�, care viza cu prec�dere eliminarea evaziunii fiscale, taxa pe pierdere are un efect de bumerang. Primul capitol bugetar atins de consecintele nefaste ale forfetarului este bugetul somajului, prin �ngrosarea r�ndurilor celor care solicit� indemnizatii. Chiar dac� nu erau purt�toare a unei �zestre� importante de salariati, IMM-urile aveau �ncadrate cel putin o persoan� pentru care se pl�teau d�rile la stat. La un simplu calcul, sutele de agenti economici pe care s-a pus lac�tul au scos din c�mpul muncii cel putin tot at�tia salariati. Mai mult, respectivele mici afaceri achitau o serie de cheltuieli (ap�, curent electric, benzin�, gaze etc.), care, �n final, aduceau alte sume la visteria public�.

Mai putini bani pentru pensii

Al doilea segment atins de impozitul minim este bugetul asigur�rilor sociale, care are tot mai putini cotizanti. Astfel, nu mai este de mirare c� deficitul bugetului pensiilor preconizat pentru acest an a fost atins numai �n primul semestru. O alt� cauz� direct� a diminu�rii contributiilor este si intentia de anularea a major�rii pensiilor, �n functie de evolutia salariului mediu brut. De altfel, aceste m�suri care sunt prev�zute �n noua Lege a pensiilor au fost precedate de alte initiative. �n primul r�nd, a fost majorat� contribut ia la asigur�rile sociale at�t pentru angajator, c�t si pentru angajat. Sectorul privat a primit cu foarte mult� reticient� respectiva m�sur� si a apreciat c� suprataxarea fortei de munc� va conduce la falimentarea operatorilor economici, care nu �si vor mai putea achita obligatiile fiscale. A doua operatiune de salvare a bugetului a fost mentinerea aloc�rii de 2% din salariul brut c�tre un fond de pensii administrat privat. Potrivit legii, cotizat ia la pilonul II de pensii private trebuia s� creasc� de la 2 la 2,5%, �ncep�nd cu anul curent. �n acest ritm de crestere, cu 0,5% pentru fiecare an, �n 2016 contributia urma s� ajung� la 6%.

The post first appeared on Monitorul de Vaslui.

guvernanti - Monitorul de Vaslui