Razbunarea padurilor

Danut Ciobanu — Thu, 12 Feb 2009 23:50:05 +0000

Desertul si seceta cumplit� vor pustii jum�tatea sudic� a judetului Vaslui. Potrivit unui studiu de dat� recent�, �n urm�toarele dou� decenii, mai multe regiuni din Rom�nia, inclusiv �ntreg sudul Moldovei, se vor confrunta cu fenomenul desertific�rii. Din nefericire, zonele B�rlad si Epureni, aflate pe linia de impact, sunt cele mai s�race �n vegetatie forestier�. �n timp, pe aceste meleaguri au mai supravietuit doar 26.000 hectare de p�dure. Mai exact, numai 7% din suprafat� este acoperit� cu trupuri de p�dure, �n conditiile �n care minimul „decent” de verdeat� ar fi de 35%. Practic, localnicii din respectivele comunit�ti sunt descoperiti �n fata pr�p�dului, care risc� s� le transforme c�mpurile �n „holde” de nisip si ciulini. �ns� genocidul arborilor si al aerului s�n�tos nu se opreste aici: �n prezent, numai 13% din suprafata judetului Vaslui este acoperit� de p�dure. Pentru comparatie, media national� este de 26%. Europenii au �n medie 34% din teritoriul national �mbr�cat de p�duri, bog�tie care, �n unele state, se ridic� la 85%. La popul opus, vasluienii nu au nici un motiv s� fie m�ndri: �n judetul nostru sunt peste 70.000 hectare de terenuri degradate, care asteapt� linistite s� fie br�zdate de „caravanele” foamei. Sudul judetului Vaslui este �n pericol s� se transforme �ntr-un adev�rat desert. Potrivit unui studiu realizat la nivel european, zece judete ale Rom�niei vor deveni aride, �n urm�toarele dou� decenii. �n tara noastr�, cele mai afectate regiuni vor fi Banatul, Oltenia, estul Munteniei si Dobrogea, cu prelungire �n sudul Moldovei. Pe harta dezastrului, zone precum B�rlad si Epureni sunt la un pas de a fi acaparate de suprafete aride si nisipuri f�r� viat�. �n partea sudic� a judetului, Ocolul Silvic Epureni mai administreaz� �n prezent doar 16.000 hectare de p�dure, �n timp ce la Ocolul Silvic B�rlad vegetatia forestier� se �ntinde pe o suprafat� de numai 10.000 de hectare. Potrivit specialistilor din domeniul silvic, pentru a putea vorbi de vegetatie din belsug, �n respectivele areale, p�durea ar trebui s� reprezinte 35% din suprafata total�. Din p�cate, dup� o �ntreag� „cavalcad�” de retroced�ri si un jaf f�r� margini, �n prezent, p�durile mai sunt �n picioare pe o suprafat� de numai 7%. Dar s�r�cia extrem� de trupuri de p�dure, care s� protejeze p�m�nturile si viata localnicilor, nu se rezum� numai la sudul judetului. �n ansamblu s�u, Vasluiul duce �n spate o povar� extrem de grea, care va fi fatal� pentru generatiile viitoare. Dac� media pe tar� este de 26,3%, din suprafata total� a judetului nostru, doar un procent de 13% este acoperit de p�duri. Pentru ca situatia existent� s� fie si mai dezarmant�, valorile nationale sunt cu mult sub media european�, care este de 34%. Mai mult, sunt state europene pentru care „dictatura” vegetatiei este acceptat� f�r� rezerve de autorit�ti si de c�- tre populatie. Spre exemplu, Elvetia, tar� situat� �n centrul continentului, are raportat� o suprafata de p�dure de aproximativ 85% din teritoriul national. �n concluzie, de la dealurile sterpe ale Epureniului si p�n� la cantoanele elvetiene, care administreaz� arbori seculari, diferenta de civilizatie si respect pentru mediul �nconjur� tor este colosal�.

„Degradati” f�r� limite

Consecintele grave ale crizei acute de suprafete forestiere nu se opresc aici. �n prezent, la nivelul judetului Vaslui exist� nu mai putin de 70.000 de hectare de terenuri degradate, care nu mai pot fi �n nici un fel utilizate. Dac� lu�m �n calcul cele 75.000 hectare de p�dure, din care 50.000 de hectare sunt administrate de stat, realiz�m dimensiunea dezastrului. Pe de o parte, secet� prelungit�, fenomene climaterice neobisnuite (tornade etc.), pe de alt� parte, scoaterea din circuitul agricol a unor suprafete �ntinse. Pentru a ameliora deficitul imens de verdeat� din judet, Directia Silvic� (DS) Vaslui are ca prioritate extinderea suprafetelor de p�dure, prin efectuarea lucr�rilor de �mp�durire. Lucian Copacinschi, directorul DS Vaslui, spune c�, pentru derularea actiunii, se au �n vedere terenurile improprii agriculturii, care sunt at�t �n proprietatea consiliilor locale, c�t si a persoanelor fizice. Astfel, �ntre anii 2000 si 2004, au fost cump�rate 500 de hectare de terenuri degradate, iar �n 2005, alte 150 de hectare. Aceste suprafete au fost deja �mp�durite si, �n prezent, fac parte din fondul national forestier �n proprietate public�. Actiuni de acest fel au avut loc si �n cursul anului 2007, silvicultorii reusind s� achizi- tioneze 50 de hectare de terenuri, pe care vor fi plantate puieti de diferite soiuri. „Demersurile pe care le-am f�cut, anul trecut, nu au fost �ncununate de succes. Am reusit s� cump�r�m terenuri putine, pentru c� oferta este de parcele foarte mici, de 0,5 hectare, care sunt dispersate”, a spus Lucian Copacinschi. Chiar la �nceputul acestei s�p�m�ni, conducerea DS a f�cut o analiz�, �mpreun� cu reprezentantii Agentiei Domeniului Statului Vaslui. �n urma consult�rilor, din totalul de 94 de hectare puse la dispozitia silvicultorilor, au fost identificate 19 hectare apte pentru lucr�ri de �mp�durire. Urmeaz� ca autorit�tile centrale s� treac� din propiretatea ADSului �n cea a DS Vaslui suprafet ele respective, abia apoi urm�nd s� �nceap� proiectele de �mp�durire propriu-zise. Potrivit legislatiei �n vigoare, suprafetele mici pot fi cump�rate numai �n cazul c�nd sunt situate la limitele unor p�duri sau sunt compacte de minim 20 hectare. De altfel, pentru reabilitarea suprafet elor forestiere, la nivel national exist� un plan de actiune, potrivit c�ruia, p�n� �n anul 2035, urmeaz� s� fie �mp�durite 2 milioane hectare de p�- dure, cu o medie anual� de 70.000 hectare. Dac� acest program prev�zut �n Legea nr. 46 privind Codul Silvic va fi dus la �ndeplinire, suprafata �mp�durit� din Rom�nia va creste la 33%.

The post Razbunarea padurilor first appeared on Monitorul de Vaslui.

Adrian Arnautu — Mon, 09 Feb 2009 23:10:38 +0000

Potrivit unui studiu realizat la nivel european, zece judete ale Rom�niei vor deveni aride �n urm�toarele doua decenii. �Problema desertific�rii este un capitol care face parte dintr-o ecuatie cu multe necunoscute care se cheam� �nc�lzirea global�, c�reia nu i-am dat foarte mult� atentie noi, oamenii, si se pare c� a venit momentul s� ne trezim�, au declarat reprezentantii Ministerului Mediului. Cel mai cuprinz�tor studiu din Europa privind efectele �nc�lzirii globale arat� c� zece judete ale Rom�niei vor deveni aride �n urm�toarele dou� decenii. Studiul, care a fost elaborat de specialisti din 13 institute europene de meteorologie si hidrologie, printre care si din Rom�nia, arat� c� jum�tatea sudica a continentului va suferi din cauza �nc�lzirii globale si multe din aceste zone risc� s� devin� aride. �n tara noastr�, cele mai afectate regiuni vor fi Banatul, Oltenia, estul Munteniei si Dobrogea cu prelungire �n sudul Moldovei. Modific�rile survenite la nivelul climei si al solului vor avea efecte asupra productiei cerealiere astfel c� peste 20 de ani se estimeaz� c� productia cerealier� va reprezenta 60% din cele obtinute acum. �Va trebui s� relu�m la modul serios studiile privind irigatiile, nu neap�rat cele clasice, astfel �nc�t s� stopam un pic fenomenul desertific�rii si s� ne preg�tim pentru ceea ce va urma �n anii urm�tori�, a spus conducerea Ministrului Mediului.

The post first appeared on Monitorul de Vaslui.

desert - Monitorul de Vaslui

Razbunarea padurilor