constructii - Monitorul de Vaslui

Danut Ciobanu — Tue, 14 Jul 2009 23:00:03 +0000

Agentii economici din sectorul constructiilor au ajuns la fundul sacului. �n plin sezon de activitate, c�nd santierele ar trebui s� fie la turatie maxim�, firmele sunt nevoite s� recurg� la disponibiliz�ri. Investitiile private sunt �nghetate, capitalul str�in lipseste cu des�v�rsire, iar investitiile publice sunt �nc� la stadiul declarativ. Practic, �n primele sase luni din 2009, volumul afacerilor s-a redus cu circa 40%, fat� de aceiasi perioad� a anului trecut. Cum era de asteptat, sistarea proiectelor de dezvoltare a antreant si pr�busirea economiei de pe orizontal�. Dac� anul trecut, depozitele de materiale nu puteau onora comenzile, acum, �n ciuda reducerilor de preturi, v�nz�rile sunt extrem de slabe. Nimeni nu mai cump�r� ciment sau fier, iar num�rul autorizatiilor si al locuintelor terminate scade de la o lun� la alta. Sectorul constructiilor traverseaz� cea mai neagr� perioad� din ultimul deceniu. Dintr-un veritabil motor al economiei locale, agentii economici de profil au ajuns s� recurg� la disponibiliz�ri �n plin� var�. Un fenomen c�t se poate de grav, tin�nt cont de faptul c�, �n aceast� perioad�, activitatea din santiere ar trebui s� fie la cote maxime. Investitiile au sc�zut dramatic �n zona privat�, dar nici �n sectorul public nu se poate vorbi de o infuzie masiv� de capital. �nstiint�rile de �ncepere a lucr�rilor scad vertiginos de la o lun� la alta, iar perspectivele de relansare nu sunt din cele mai optimiste. Specialistii din domeniu apreciaz� c� volumul cifrei de afaceri �n constructii sa redus cu circa 40%, comparativ cu anul trecut. Mai mult, eventualele dezvolt�ri de proiecte cu finantare din fonduri publice, care se preconizeaz� pentru a doua jum�tate a anului curent, nu vor aduce schimb�ri spectaculoase. Penuria cea mai mare de investitii se manifest� �n sudul judetului, din acest punct de vedere, B�rladul fiind cel mai v�duvit oras. „Programul Prima Cas� este benefic si poate reprezenta un �nceput, o sperant� c� investitiile vor �ncepe. De asemenea, este important si programul de reabilitare termic� a blocurilor, inclusiv proiectele din infrastructur� unde este implicat statul. Tot la acest capitol, astept�m s� intre �n executie c�t mai multe proiecte finantate din fonduri europene”, a spus Cezar Cr�escu, inspector sef la Inspectoratul Judetean �n Constructii Vaslui.

Depozitele de materiale, pustii

Dac� anul trecut depozitele de materiale pentru constructii nu mai f�ceau fat� cererilor, �n prezent, situatia s-a schimbat radical. Chiar dac� au operat reduceri de preturi consitente, v�nz�rile nu au crescut, iar halele de materiale sunt mai mult pustii. Spre exemplu, cu toate c� un sac de ciment costa 45 de lei, �n 2008 nu era suficiet� marf� pe piat�. La aceast� dat� �ns�, pretul unui sac a sc�zut p�n� la 20 de lei si, cu toate acestea, clientii nu vin s� fac� comenzi. O situatie similar� este si la fierul beton, care este la jum�tate de pret comparativ cu 2008, si se vinde foarte prost. Practic, de la o afacere prosper�, cele 10 mari depozite de materiale de la nivelul judetului Vaslui au ajuns s� fac� �ncas�ri extrem de mici.

Dob�nzile, cheia relans�rii

Sustinerea activit�tii din constructii de c�tre patronatul din domeniu a devenit aproape imposibil�. B�ncile acord� foarte greu credite, iar atunci c�nd deschid liniile de finantare, practic� dob�nzi fatale. Mai exact, la un �mprumut pentru care se percepe o dob�nd� de 25%, afacerea este moart� din start, pentru c� nu poti s� contabilizezi un profit at�t de mare. Chiar si ultimele reduceri ale dob�nzilor la �mprumuturi nu sunt at�t de semnificative �nc�t s� relanseze creditarea. �n aceste conditii, firmele consum� din resursele mici de bani pe care le mai au dispozitie. Este vorba despre plata salariilor, a obligatiilor c�tre bugetul de stat, achitarea utilit�tilor etc. Astfel, condamnarea la faliment se produce pe un segment de activitate extrem de important pentru economia local�, care acoper� p�n� la 30% din activitate.

Autorizatiile de constructii, �n sc�dere

R�masi f�r� resurese financiare si cu un viitor incert, vasluienii pariaz� tot mai putin pe case noi, confortabile. F�r� discriminare, criza de lichidit�ti a lovit apetitul de locuinte at�t �n mediul urban, c�t si �n cel rural. Ca un efect imediat al diminu�rii banilor alocati domeniului constructiilor, si num�rul autorizatiilor de construire pentru cl�diri rezidentiale a sc�zut simtitor. Dac� �n luna mai 2008 au fost eliberate 99 de autorizatii, �n luna similar� a anului curent au fost solicitate numai 87 de autorizatii. Evolutia num�rului solicit�rilor de construire pe 2009 se prezint� astfel: ianuarie – 60; februarie – 60; martie – 95; aprilie – 76. Faptul c� vasluienii dispun de mai putine resurse finanicare pentru a-si permite case noi reise si din num�rul de locuinte terminate. �n timp ce �n trimestrul I din 2008 au fost finalizate 124 de locuinte, �n perioada similar� din 2009 erau predate la cheie 121 de locuinte. Pe medii, situatia se prezint� astfel: 57 locuinte �n trimestrul I 2009, �n urban, si tot 57 �n perioada similar� din anul 2008, respectiv 64 locuinte �n trimestrul I 2009, �n rural, fat� de 67 �n perioada similar� din anul 2008.

The post first appeared on Monitorul de Vaslui.

Danut Ciobanu — Wed, 24 Jun 2009 22:50:14 +0000

Sectorul constructiilor, care este principalul motor de dezvoltare al economiei judetului Vaslui, trece prin vremuri grele. Din a doua jum�tate a anului trecut, c�nd primele semne ale crizei financiare au scos banii de pe piat�, investitiile �n domeniu s-au redus constant. R�masi f�r� resurse financiare si cu un viitor incert, vasluienii pariaz� tot mai putin pe case noi. F�r� discriminare, criza de lichidit�ti a lovit apetitul de locuinte at�t �n mediul urban, c�t si �n rural. Ca un efect imediat al diminu�rii banilor alocati domeniului constructiilor, si num�rul autorizatiilor de construire pentru cl�diri rezidentiale a sc�zut simtitor. Dac� �n luna aprilie 2008 au fost eliberate 95 de autorizatii, �n luna similar� a anului curent au fost solicitate numai 76 de autorizatii. Evolutia num�rului solicit�rilor de construire pe 2009 se prezint� astfel: ianuarie – 60; februarie – 60; martie – 95. Faptul c� vasluienii dispun de mai putine resurse financiare pentru a-si permite case noi reise si din num�rul de locuinte terminate. �n timp ce �n trimestrul I din 2008 au fost finalizate 124 de locuinte, �n perioada similar� din 2009 erau predate la cheie 121 de locuinte, ceea ce reprezint� o sc�dere de circa 2%. Pe medii, situatia se prezint� astfel: 57 locuinte �n trimestrul I 2009, �n urban, si tot 57 �n perioada similar� din anul 2008, respectiv 64 locuinte �n trimestrul I 2009, �n rural, fat� de 67 �n perioada similar� din anul 2008.

The post first appeared on Monitorul de Vaslui.

Vasluienii, ultimii si la constructii!

Monitorul de Vaslui — Tue, 17 Feb 2009 23:25:35 +0000

�n Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, judetul Vaslui ocup� ultimul loc �n ceea ce priveste num�rul autorizatiilor de construct ie eliberate anul trecut, dar si �n ultima lun� a anului 2008. Pentru a avea o imagine si mai exact� a nivelului �n care se construieste �n judetul nostru, �n comparatie cu restul t�rii, trebuie precizat c�, din cele opt regiuni de dezvoltare, Regiunea Nord- Est este, la r�ndul ei, ultima �n ceea ce priveste autorizat iile de constrctie eliberate de autorit�ti si, implicit, ultima �n ceea ce priveste num�rul de constructii ridicate. �n judetul nostru, acest domeniu este unul foarte important at�t prin num�rul de locuri de munc� pe care le ofer�, c�t si prin sumele de bani vehiculate �n cadrul investitiilor care s-au f�cut. Statistica de la nivelul Regiunii Nord-Est arat� c� Vasluiul ocup� ultimul loc, dar mai mult dec�t at�t: judetul nostru se afl� la o distant� considerabil� fat� de cel de pe penultima pozitie. �n regiunea noastr�, cu 23% dintre autorizatiile de constructie eliberate �n luna decembrie 2008, judetul Iasi se situeaz� pe prima pozitie, fiind urmat de Suceava – 21,6%, Bac�u – 20,7%, Botosani – 14,2% si Neamt – 12,1%. Potrivit aceloras i date ale Directiei Judetene de Statistic�, pe �ntregul an 2008, judetul Vaslui are doar 9,0% dintre autorizatiile eliberate, fiind deci devansat de toate judetele din regiune: Botosani – 9,9%, Bac�u – 14,9%, Iasi – 17,7%, Neamt – 20,2% si Suceava – 28,3%.

The post Vasluienii, ultimii si la constructii! first appeared on Monitorul de Vaslui.

Danut Ciobanu — Sun, 25 Jan 2009 23:15:11 +0000

Sectorul constructiilor, p�n� nu demult principalul motor de dezvoltare al economiei judetului Vaslui, trece prin vremuri grele. Din a doua jum�tate a anului trecut, c�nd primele semne ale crizei financiare au „m�turat” aproape toti banii de pe piat�, investitiile �n domeniu s-au redus constant. R�masi f�r� resurse financiare si cu un viitor incert, vasluienii pariaz� tot mai putin pe case noi. F�r� s� fac� nici o discriminare, criza de lichidit�ti a lovit „apetitul” de locuinte at�t �n mediul urban, c�t si �n rural. �n timp ce, �n trimestrul al treilea al anului trecut, au fost finalizate 164 de locuinte, �n perioada similar� a anului 2007 erau predate la cheie 190 de locuinte. Tot �n cursul anului trecut s-a �nregistrat un recul de 24% si �n ceea ce priveste autorizatiile de construire pentru cl�diri rezidentiale. E criz� si este o criz� cu at�t mai neagr� cu c�t circa 25% din populatia activ� a judetului lucreaz� �n domeniul constructiilor (drumuri, poduri, cl�diri etc). Investitiile �n sectorul construct iilor se diminueaz� de la o lun� la alta. �n conditiile �n care consumul a c�zut cu 30 – 40% iar firmele de profil �si reduc afacerile si au trecut la concedieri, singura alternativ� de iesire din criz� r�m�ne punerea banilor la „munc�”. Din nefericire, dup� o perioad� de apogeu, �n care capitalul str�in si autohton a dat de lucru la mii de salariati, situatia a �nceput s� se �nr�ut�teasc�. Potrivit datelor Directiei Judetene de Statistic� Vaslui, �n trimestrul I al anului 2008, indicele investitiilor realizate �n constructii se ridica la 131,1%. Dup� aceast� perioad� de dezvoltare rapid�, investitiile s-au confruntat cu o sc�dere accentuat�. �n trimestrul II al anului trecut, investitiile finalizate reprezentau 94,5%, pentru ca, �n trimestrul III, banii pusi la b�taie �n sectorul constructiilor s� coboare la numai 91,6%. Diferente notabile sunt si fat� de perioada similar� a anului 2007, c�nd sumele pompate �n constructii erau net superioare. Spre exemplu, dac� �n trimestul II din 2007 �ncrederea oamenilor de afaceri era la cote maxime, reprezent�nd un portofoliul al investitiilor de 178,5%, �n trimestrul II din 2008, av�ntul dezvolt�rii s-a redus la 94,5%. Un efect imediat al diminu� rii banilor alocati domeniului constructiilor a fost si reducerea simtitoare a num�rului autorizatiilor de construire pentru cl�diri rezidentiale. Dac� �n luna noimbrie 2007 au fost eliberate 100 de autorizatii, �n luna similar� a anului trecut au fost solicitate numai 76 de autorizatii, ceea ce reprezint� o reducere cu 24,0%. Faptul c� vasluienii dispun de mai putine resurse finanicare pentru a-si permite case noi reise si din num�rul de locuinte terminate. �n timp ce �n trimestrul III din 2008 au fost finalizate 164 de locuinte, �n perioada similar� din 2007 erau predate la cheie 190 de locuinte (reprezent�nd un recul de circa 14%). Pe medii, situatia se prezint� astfel: 96 locuinte �n trimestrul III 2008 �n urban (fat� de 98 �n perioada similar� din anul 2007), respectiv 68 locuinte �n trimestrul III 2008 �n rural (fat� de 92 �n perioada similar� din anul 2007).

Investitiile, cheia dezvolt�rii

Ionel Constantin, presedintele Camerei de Comert, Industrie si Agricultur� Vaslui, spune c� o conditie principal� de iesire din criz� este relansarea creditelor si practicarea unor dob�nzi de maxim 7- 8%, desi, pe fondul crizei, t�rile europene nu au dob�nzi mai mari de 3% (spre exemplu Germania, Marea Britanie, Franta, Austria). De asemenea, Guvernul trebuie s� finalizeze �n cel mai scurt timp bugetul de stat, pentru stabilizarea leului si sustinerea politicii monetare a B�ncii Nationale a Rom�niei. �n acelasi timp, trebui demarate investitii de 20-35% �n infrastructura de toate tipurile, precum si �n sectorul agricol (zootehnia, piscicultura, plantele tehnice). Nu �n ultimul r�nd, ar trebui pus accent pe constructia de case sociale si pe izolarea termic� a blocurilor de locuinte. „Dac� vrem dezvoltare, IMM-urile ar trebui sustinute astfel �nc�t contributia lor financiar� la fondurile europene s� fie �n jur de 1-2%. �n acelasi timp, apreciem intentia de reducere cu 20% a personalului din aparatul central si majorarea alocatiei bugetare, �n ceea ce priveste accesarea fondurilor europene”, a spus Ionel Constantin.

The post first appeared on Monitorul de Vaslui.