Reporter: A mai terminat liceul o generatie de elevi. Din punctul dumneavoastră de vedere, vorbim de o generatie mai bună sau mai slabă ca în anii trecuti?
Theodor Pracsiu: Elevii care au terminat un liceu exprimă configuratia intelectuală României. Si dacă ne gândim bine, tinând cont de istorie, poporul român contine, vorba poetului, „si genii, si mediocri”. Dar voi porni de un alt aspect: procentul de promovabilitate Bac 2009. La nivel judetean, cei peste 4.000 de elevi reprezintă un esantion relevant în a judeca sintetic o stare de fapt, adică calitatea unui examen. Promovabilitatea la nivel judetean a fost de 73,84 %, înainte de contestatii. În evaluările educationale, pe esantioane mari, procentele legitime, normale, se înscriu între 65 si 75 % promovabilitate. Deci, procentul de 73,84% este perfect plauzibil. Orice trece de 90% este suspect, tot ce este sub 60% este suspect. Profesorii si Inspectoratul Scolar Juudetean Vaslui au marele noroc că se încadrează cu rezultatele într-un procent plauzibil de promoivabilitate si nimeni nu va ancheta nimic.

Rep.: Am văzut judete cu promovabilitate de 98%. Sunt copiii din acea zonă mai destepti decât ai nostri?
Theodor Pracsiu: Mehedintiul si Suceava au un procent de 98% si respectiv, 96%. Suspect. Nu. Acolo nu sunt desteptii tării si se pune sub semnul întrebării legitimitatea unui asemenea rezultat. Nu este posibil la esantioane mari de candidati să fie procente atât de mari de promovabilitate. Pentru că este vorba de distributia intelectului, iar noi nu suntem un popor tarat genetic, dar nici un popor de genii.

Rep.: Si atunci, nu se pune întrebarea: cât la sută dintr-un examen poate fi alterat prin diferite procedee? Care ar fi acestea?
Theodor Pracsiu: Este o întrebare legitimă. Sunt diferite procedee neortodoxe prin care sunt influentate rezultatele la examen: fie supraveghere defectuoasă, fie aranjamentele cu parfum penal între părinti, elevi si corectori, fie presiuni asupra evaluatorilor la oral. Cred că procentul de alterare dat de aceste procedee poate să meargă până la 30%. Experienta mea de profesor examinator la examene si olimpiade, de inspector, evaluator la nivel local, judetean si national, îmi arată că nu poti obtine astfel de procente într-o realitate normală. În concluzie, toate procentele prea mici sau prea mari sunt discutabile.

Rep.: Se iau măsuri în astfel de situatii?
Theodor Pracsiu: De exemplu, pentru Galati, unde procentul este în jur de 60%, sau cerut anchete. Se fac anchete si în judetele cu procente foarte mari, dar aici sunt câteva aspecte. Nici o anchetă, oricât de severă, si la nivel oricât de înalt, nu modifică rezultatele. Deci elevul nu este prejudiciat în nici un fel. Comisiile, ca să fie impartiale, ar trebui să fie din afara judetelor. Ministerul poate decidesanctionarea cadrelor didactice în culpă, a făcut-o în anii trecuti, dar efectele care au fost? Fie inspectorii generali apărau profesorii incriminati, fie profesorii actionau în instantă si cîstigau. Cu alte cuvinte, efectul lor a fost nul. Dar anchetele sunt necesare pentru că sunt menite să descurajeze tentativele de denaturare majoră a examenelor nationale.

Rep.: În concluzie, la nivel de judet, se poate vorbi de influente ale rezultatelor obtinute la Bac?
Theodor Pracsiu: Părerea mea este că si în acest an a functionat mica coruptie la examenul de bacalaureat. Îmi asum această afirmatie, specificând că mica găinărie la examene înseamnă percutarea evaluatorilor, la oral, la rugămintea de a pune nota 10 unor elevi.

Rep.: Cine adresează astfel de rugăminti?
Theodor Pracsiu: Unu: membrii comisiei de coordonare. Doi: părintii. Trei: prieteni ai părintilor. Patru: alte cadre didactice. Este un fel de conjuratie filantropică, dar interesată, de binele acestor copii care trebuie „menajati”, p-entru că examenul oral de limbă română este primul, si acum vorbesc în calitate de profesor de română, si le conferă copiilor un ascendent moral. Lui îi trebuie 10 că e de familie bună, că are medie mare sau că îi trebuie o sutime în plus la dosar. Sau sunt si argumente de genul „E vecinul meu”, „E copilul cutăruia… Ai grijă.”, „Menajează-l pentru că taică-său, sau maică-sa, este colega noastră”. Iar noi suntem balcanici, suntem sentimentali, si tinem cont, chiar dacă bunăvointa nu este legată de efecte pecuniar, dar nu vrem să demoralizăm copilul, să se sinucidă, sau Doamne fereste ce prostie să mai facă. Românul nu poate fi insensibil la rugăminti. Problema este în ce măsură se sensibilizează un profesor. Cu cîtiva ani în urmă a venit la mine un bunic: Dom’le am un nepot. L-am crescut de când avea 300 de grame, l-am hrănit, e un copil bun, învată la matematică, la fizică, dar îi este frică de română. Tremură, se bâlbâie si nu mai stie ce spune. Tine dom’le cont de asta, tine cont că l-am crescut. Îi trebuie 10″. Mai nou, a apărut si rugămintea de genul „Să nu cadă”. Deci nu contează cât stie sau nu stie, dar „să nu cadă”.

Rep.: Vorbeati si de rugăminti ale comisiilor…
Theodor Pracsiu: Păi cum este când ti se pune în fată o listă, nu cu un nume-două, ci cu 19, si ti se spune: „Domnule, ai grijă, ăstia trebuie să treacă”. Si asta pentru că erau olimpici la engleză, fizică, matematică, informatică. Deci nu conta dacă el stie sau nu când s-a născut Eminescu, trebuie să treacă pentru că este olimpic la fizică. Păi ce facem? Transferăm competentele altor obiecte în spatiul literaturii române, si îi dăm 10 doar pentru că este competent la un alt obiect? Astea sunt efecte perverse, dar ca si cele sentimentale, produc efecte care influentează notele finale.

Rep.: În concluzie, sunt relevante examenele de admitere?
Theodor Pracsiu: Asa cum spuneam, tinând cont de o marjă de alterare, rezultatele sunt elocvente. Generatiile actuale nu sunt mai bune sau mai slabe decât înainte, profesorii nu sunt altfel, pentru că mereu au fost profesori foarte buni, profesori buni si profesori mediocri. Cum spuneam, în judetul Vaslui, spre norocul lui, al profesorilor si al ISJ-ului, procentul de promovabilitate este unul plauzibil. Cu o promovabilitate de 7,84 % nu-ti pică pe cap echipe ministeriale de control. Oricum, chiar dacă credibilitatea notelor este relativă, mai târziu, intrând întrun sistem normal de evaluare, copiii acestia îsi arată adevărata lor valoare.

The post Adevarurile din spatele Bac-ului first appeared on Monitorul de Vaslui.