În aceste zile, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a autorizat plata ajutoarelor naționale tranzitorii pentru crescătorii de ovine și caprine, aferente cererilor depuse în Campania 2025. La nivelul județului Vaslui a fost aprobată spre plată suma totală de 705 mii euro, aferentă unui număr de peste 180 de mii de animale, pentru care s-au solicitat astfel de subvenții anul trecut.

„Aceste ajutoare, aferente anului de plată 2025, au fost stabilite la o valoare de 3,9134 euro/cap de animal, calculate la un curs valutar stabilit de 5,0806 lei/euro. Acest sprijin financiar va intra în conturile ciobanilor din județul nostru în perioada imediat următoare”, a anunțat Răzvan Arteni, directorul APIA Vaslui.

Acesta reamintește fermierilor că termenul-limită pentru depunerea Cererilor de plată în cadrul Campaniei 2026 este 5 iunie 2026, inclusiv. „Reamintim că se depune o singură cerere de plată, chiar dacă solicitantul deține exploatații cu cod ANSVSA în diferite localităţi sau judeţe. Pentru a evita aglomerarea din ultimele zile și eventualele întârzieri, fermierii sunt rugați să respecte programările stabilite de funcționarii APIA și să depună cererile în timp util”, este apelul directorului APIA Vaslui, Răzvan Arteni.

The post Vin banii pentru oierii vasluieni! first appeared on Monitorul de Vaslui.

Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a scăzut semnificativ în luna martie, cu 10,2 puncte, până la nivelul de 38,2 puncte, declinul indicând deteriorarea percepțiilor analiștilor financiari atât asupra perspectivelor economice, cât și asupra situației curente. Potrivit unui comunicat al organizației, transmis vineri AGERPRES, componenta de anticipații s-a redus cu 10,5 puncte (până la 40,7 puncte), iar componenta de condiții curente a scăzut cu 9,5 puncte (până la valoarea de 33,3 puncte).

„În contextul crizei petrolului și al aversiunii globale la risc pe piețele internaționale s-au majorat anticipațiile inflaționiste, precum și anticipațiile de majorare a ratelor de dobândă nominale (care sunt în strânsă legătură atât cu evoluția anticipațiilor inflaționiste, cât și cu evoluția aversiunii la risc). De asemenea, și anticipațiile de creștere economică pentru anul curent au înregistrat scăderi”, a declarat Adrian Codirlașu, președinte al Asociației CFA România.

Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (aprilie 2027) a crescut cu 1,72 puncte procentuale comparativ cu valoarea înregistrată în luna precedentă și a atins nivelul de 7,61%, iar 47% dintre participanți anticipează majorarea ratei inflației în următoarele 12 luni comparativ cu valoarea prezentă a acesteia, în timp ce 37% anticipeaza scădere. În ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, aproximativ 86% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar 14% o stagnare. Astfel, valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,1303 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului EURO/RON anticipat este de 5,1644 lei pentru un euro. Sondajul este realizat lunar de Asociația CFA România, de peste 14 ani, și reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizația dorește să cuantifice anticipațiile analiștilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an.

Sondajul este realizat în ultima săptămâna a fiecărei luni, iar participanții sunt membri ai Asociației CFA România și candidații pentru nivelurile II și III ale examenului CFA. Indicatorul de Încredere Macroeconomică ia valori între 0 (lipsa încrederii) și 100 (încredere deplină în economia românească) și este calculat pe baza a 6 întrebări cu privire la: condițiile curente – referitoare la mediul de afaceri și piață muncii; anticipațiile pentru un orizont de timp de un an pentru: mediul de afaceri, piață muncii, evoluția venitului personal la nivel de economie și evoluția averii personale la nivel de economie.

The post Încrederea în economie a intrat puternic la apă first appeared on Monitorul de Vaslui.

Deșeurile aruncate necorespunzător ajung direct în rețeaua de canalizare și pot provoca blocaje serioase. Cele mai frecvente probleme apar din cauza șervețelelor umede, a resturilor menajere sau produselor de igienă aruncate în toalete, ori a a uleiului alimentar, aruncat în chiuvete. Aceste materiale se depun pe conducte, reduc diametrul de curgere și pot duce la înfundări sau refulări. Totodată, toate deșeurile inutile din rețeaua de canalizare determină și o întreținere ridicată a tuturor instalațiilor din stațiile de epurare. Pe măsură ce apa uzată intră în instalația de tratare a apelor uzate, deșeurile inutile crează costuri suplimentare cu întreținerea tututor instalațiilor implicate în procesele de epurare. În același timp, ele pot bloca sau deteriora pompele din stațiile de pompare a apei uzate, afectând funcționarea întregului sistem.

Operatorul județean de alimentare cu apă și canalizare Aquavas SA Vaslui face un apel către cetățeni, ca fiecare dintre noi să dăm dovadă de mai mult simţ civic şi mai multă responsabilitate şi să nu aruncăm deşeurile solide în vasul de toaletă sau în chiuvetă (indiferent de provenienţa lor), ci doar la coşul de gunoi. 

„Un gest aparent mic poate genera intervenții costisitoare și disconfort pentru mai multe zone deservite de rețea. Folosirea corectă a canalizării înseamnă mai puține avarii, mai puține intervenții și un serviciu mai sigur pentru toată comunitatea”, este apelul Aquavas SA Vaslui.

The post „Canalizarea nu este un coș de gunoi!”, apel la responsabilitate al Aquavas SA Vaslui. first appeared on Monitorul de Vaslui.

Odată cu revenirea din vacanța de Paște, elevii au început cel de-al 5-lea și ultim modul de învățare al acestui an școlar. Până pe 19 iunie, data încheierii cursurilor pentru majoritatea elevilor din învățământul preuniversitar, aceștia vor mai avea totuși două zile libere. Este vorba de Ziua Muncii, 1 Mai, care în acest an este într-o zi de vineri, și Ziua copilului, luni, 1 iunie. În rest, elevii vor avea încă aproape 10 săptămâni de cursuri, timp în care își vor definitiva mediile cu care vor încheia acest an școlar.

Elevii din anii terminali vor încheia mai repede cursurile, respectiv pe 5 iunie, elevii de clasa a VIII-a, și pe 12 iunie, elevii de clasa a XII-a – XIII-a. Aceștia nu vor pleca însă în vacanță, pentru ei urmând una dintre cele mai grele și importante perioade din viața de elev: pregătirea și susținerea examenelor naționale, a căror rezultate, multora dintre ei, le va trasa viitoarea carieră educațională ori profesională. Astfel, după încă trei săptămâni în care vor putea recapitula materia parcursă și eventual acoperi unele goluri în educație, absolvenții de gimnaziu și liceu vor susține cele mai importante examene din viața de elev.

Absolvenții claselor a VIII-a vor susține în perioada 22-26 iunie Evaluarea Națională, de a cărui rezultat depinde accederea la liceul, profilul și specializarea dorită. Rezultatele înainte de contestații vor fi afișate în 2 iulie, iar cele finale, pe 9 iulie.
Bacalaureatul va începe pe 8 iunie, cu probele orale, iar probele scrise se vor desfășura între 29 iunie şi 3 iulie. Primele rezultate urmează să fie afişate în 7 iulie, iar cele după contestații – în 13 iulie. Abia după aceea, dacă vor promova acest examen, absolvenții de liceu se vor putea bucura de o binemeritată vacanță înainte de începerea cursurilor facultăților ori, cei mai mulți, înainte de ocupa un loc de muncă.

Cei care nu vor promova bacalaureatul în sesiunea de vară, vor mai avea o șansă în cea de-a doua sesiune din acest an. Aceasta va debuta pe 3 august, cu susținerea probelor orale pentru cei care care nu au dat Bac-ul în prima sesiune, probele scrise urmând a se desfășura în perioada 10 – 13 august.

The post Elevii, din nou la școală! Urmează cea mai solicitantă perioadă first appeared on Monitorul de Vaslui.

Pentru angajatori, perioadele de sărbătoare presupun o planificare riguroasă a programului de lucru, astfel încât să fie respectate drepturile salariaților și, totodată, să fie menținută continuitatea activităților esențiale în sectoarele critice.

Zile libere de Paște pentru angajații din România

Salariații din România vor beneficia, în aprilie 2026, de un weekend prelungit cu prilejul Paștelui, în conformitate cu prevederile Codului Muncii. Vinerea Mare, prima și a doua zi de Paște sunt stabilite ca zile nelucrătoare, ceea ce creează, împreună cu weekend-ul, un interval de patru zile consecutive de odihnă.

Vinerea Mare, care precede sărbătoarea Învierii, marchează începutul acestei perioade libere, în timp ce duminica este, în mod obișnuit, zi de repaus săptămânal.

Lunea Paștelui completează intervalul liber prevăzut de lege, având efect direct asupra majorității angajaților cu program standard de lucru.

Pentru angajații care lucrează în ture sau în weekend, acordarea zilelor libere depinde de specificul activității și de prevederile legale aplicabile.

În cazul sectoarelor esențiale, precum sănătatea, ordinea publică, transporturile și unitățile de alimentație publică, angajații pot fi solicitați să lucreze și în aceste zile. În astfel de situații, legislația impune acordarea de timp liber compensatoriu sau plata unor sporuri corespunzătoare, conform contractelor individuale sau colective de muncă.

Potrivit Codului Muncii, pentru salariații care aparțin de un cult religios legal, creștin, zilele libere pentru Vinerea Mare – ultima zi de vineri înaintea Paștelui, prima si a doua zi de Paști, prima si a doua zi de Rusalii se acorda in functie de data la care sunt celebrate de acel cult.

În 2026, Paștele ortodox va fi sărbătorit duminică, 12 aprilie, în timp ce Paștele catolic este programat cu o săptămână mai devreme, pe 5 aprilie. Duminica Floriilor va fi marcată de credincioșii ortodocși pe 5 aprilie, iar de cei romano-catolici pe 29 martie.

Zile libere pentru elevi de Paște

Începând cu 4 aprilie 2026, elevii din întreaga țară intră în vacanța de Paște, perioadă de aproape două săptămâni în care școlile vor fi închise. Acest interval le oferă copiilor timp pentru relaxare, activități recreative și ocazia de a sărbători tradițiile pascale alături de familie.

După reluarea cursurilor, de miercuri, 15 aprilie, elevii vor intra în ultimul modul de învățare al anului educațional, care se va desfășura până pe 19 iunie, când începe vacanța de vară. Această perioadă este dedicată recapitulării și încheierii materiilor, precum și pregătirii pentru evaluările de final de an.

Calendarul zilelor libere pentru angajați în 2026

1 Mai 2026 – Ziua Muncii

Vineri, 1 mai, angajații din România vor beneficia de o zi liberă legală cu ocazia Zilei Muncii. Suprapunerea acestei sărbători cu weekend-ul va permite formarea unui interval de trei zile consecutive de odihnă.

1 Iunie 2026 – Zi liberă cu dublă semnificație

În 2026, Rusaliile vor fi celebrate duminică, 31 mai, iar Lunea Rusaliilor, 1 iunie, este zi liberă legală. Aceasta coincide cu Ziua Copilului, sărbătorită anual pe 1 iunie, astfel că angajații vor beneficia de o zi liberă cu semnificație religioasă și civică. Împreună cu weekend-ul, salariații vor avea o minivacanță de trei zile la începutul lunii iunie.

15 August 2026 – Sfânta Maria

Ziua de 15 august, când se marchează Adormirea Maicii Domnului, face parte din lista zilelor libere legale. În 2026, această sărbătoare va fi într-o zi de sâmbătă, ceea ce înseamnă că majoritatea angajaților nu vor avea un beneficiu suplimentar, fiind deja zi de repaus săptămânal.

Minivacanță la final de noiembrie

Angajații din sectorul public vor beneficia de o minivacanță de patru zile în perioada 28 noiembrie – 1 decembrie. Luni, 30 noiembrie, zi liberă cu prilejul sărbătorii Sfântului Andrei, urmată de Ziua Națională a României, marcată marți, 1 decembrie, se adaugă weekend-ului precedent, conturând astfel un interval consecutiv de patru zile nelucrătoare.

Zile libere de Crăciun 2026

Anul se va încheia cu o nouă perioadă de odihnă: vineri, 25 decembrie, prima zi de Crăciun, este zi liberă legală, oferind angajaților un weekend prelungit la final de an.

The post Zile libere de Paște 2026: Cât durează minivacanța angajaților. De când se întorc elevii la școală first appeared on Monitorul de Vaslui.

Vasluienilor aflați în căutarea unui loc de muncă li se oferă posibilitatea dobândirii cunoştinţelor teoretice şi practice specifice unei noi meserii care să mărească şansele ocupării unui loc de muncă.

Activitatea de formare profesionala asigură, prin organizarea de cursuri de formare profesională, pentru persoanele fizice şi juridice interesate, servicii de calificare, recalificare, instruire şi perfecţionare profesională a forţei de muncă, pregătirea profesională a personalului propriu din cadrul agenţilor economici, în vederea prevenirii şomajului. „Sunt elaborate programe specifice de formare profesională pentru categoriile de persoane defavorizate sau cu şanse reduse de integrare pe piaţa forţei de muncă: tineri, femei, romi, persoane cu dizabilităţi, şomeri de lungă durată, deţinuţi, etc”, transmite Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM), care precizează că planul de formare pentru anul 2026 cuprinde un număr de 38 de programe de formare profesională pentru un număr de 533 de persoane.

AJOFM Vaslui va organiza în anul 2026 cursuri de calificare pentru următoarele meserii/calificări: Agent de securitate, ajutor bucătar, asfaltator barman, brutar, cameristă hotel, cofetar, competență antreprenorială, competență digitală inclusiv de siguranța pe internet și securitate cibernetică, electrician în construcții, expert achiziții publice, frizer, instalator instalații tehnico-sanitare și de gaze, îngrijitor bătrâni la domiciliu, îngrijitor spații verzi, lucrător comercial, manichiurist, maseur, montator instalații solare, operator introducere validare și prelucrare date, referent resurse umane, stilist protezist de unghii, zidar rosar tencuitor, etc.

Șomerii care beneficiază gratuit de servicii de formare profesională:

– beneficiază de pregătire teoretică și practică pe toată durata cursului și să susțină, gratuit, de cel mult două ori examenul de absolvire la finalizarea cursului;

– beneficiază de rechizite și materiale de instruire;

– beneficiază, dacă este cazul, de echipament de protecție pe timpul instruirii practice;

– beneficiaza pentru traseul de la domiciliu la unitatea de pregătire, de abonament gratuit pe mijloacele de transport în comun sau, după caz, de decontarea cheltuielilor de transport, pentru cel mult patru deplasări în cursul unei luni, dacă nu se pot deplasa zilnic la unitatea de pregătire;

– beneficiază de consultații medicale, analize medicale și teste necesare frecventării cursului.

De asemenea, în cadrul proiectului „A.C.T.I.V. – Adaptabil-Conectat-Tânăr-Inovativ-Voluntar” ID 335249, implementat de AJOFM Vaslui in parteneriat cu cu Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Bacău, Asociaţia DANKE Iaşi şi Fundaţia Judeţeană pentru Tineret Vaslui organizează, pentru tinerii NEETs sau cu vârsta între 16 şi 29 de ani, cursuri de manager proiect, instructor/preparator formare, competenta antreprenoriala, marketing digital personalizat (facebook, google, instagram, etc.) sau crearea de chatbot-uri personalizate pentru activitatea profesională și sisteme de cloud. Participanţii la cursurile organizate în cadrul proiectului „A.C.T.I.V. – Adaptabil-Conectat-Tânăr-Inovativ-Voluntar” ID 335249 beneficiază de o subvenţie de 5 lei pe oră.

Înscrierea la cursuri se face la birourile de informare şi consiliere din agențiile locale Vaslui, Barlad și Huși.

Cursurile sunt gratuite şi pentru şomerii neindemnizaţi aflaţi în evindenţa agenţiei ca persoane în căutarea unui loc de muncă. Orice persoană care doreşte să beneficieze în mod gratuit de serviciile oferite de către AJOFM Vaslui se poate înscrie pe baza unui dosar care cuprinde: copie după cartea de identitate, copie după certificatele de studii.

The post 38 de cursuri de calificare gratuite pentru șomeri first appeared on Monitorul de Vaslui.

  Locuri de munca disponibile la data 26.02.2026:450

Agentia Locala Bârlad, Bulevardul Epureanu, nr.8, Telefon 0235/433196,

Locuri de munca disponibile la data 26.02.2026:48

Agenţia Locală Husi, str. A.I. Cuza, bl. H5, A, telefon 0235/896863

Locuri de munca disponibile la data 26.02.2026:26

AGENŢIA JUDEŢEANĂ PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ VASLUI

The post Locuri de muncă vacante la 26 februarie 2026 în județul Vaslui first appeared on Monitorul de Vaslui.

Potrivit publicației germane Bild, care citează date din anchetă, suspecții au acționat organizat și extrem de brutal. Intrau prin efracție în locuințe, îi surprindeau pe proprietari în miez de noapte, îi legau și îi amenințau pentru a afla unde se află bijuteriile și banii.
În decembrie 2025, ei au jefuit casa lui Willi Weber, fostul manager al lui Michael Schumacher. Acesta și soția sa au fost legați și obligați să deschidă un seif. Poliția a stabilit ulterior că modul de operare seamănă cu alte atacuri comise în Stuttgart. Într-un alt caz, petrecut în septembrie 2025, un cuplu de vârstnici a fost agresat după ce hoții au spart ușa terasei. Bărbatul a fost lovit și constrâns să deschidă un seif, iar cei doi au fost încuiați într-o cameră. Au fost găsiți câteva ore mai târziu, de fiica lor.
Într-un alt jaf, comis în ianuarie, a fost jefuit un cuplu trezit din somn și terorizat de trei indivizi care au furat bijuterii în valoare de sute de mii de euro.

Doar în urma celor două jafuri din Stuttgart prejudiciul este estimat la milioane de euro, potrivit poliției germane. Ancheta vizează și un alt atac similar comis în Bavaria, în Altenstadt, unde o familie a fost legată și amenințată cu arme de foc.
Victimele au reușit ulterior să se elibereze și să alerteze autoritățile.

Cei patru suspecți au fost localizați și reținuți în județul Vaslui, în urma unei operațiuni coordonate cu sprijinul Europol și al polițiilor din Germania, România și Franța. Pe numele lor au fost emise mandate europene de arestare și urmează să fie extrădați în Germania. Șeful poliției din Stuttgart a declarat că violența folosită de autori a pus presiune majoră pe anchetă, iar obiectivul principal a fost oprirea unor astfel de atacuri. După arestări, Willi Weber a spus că se simte ușurat, dar trauma trăită nu poate fi ștearsă. Ancheta continuă pentru a stabili dacă suspecții sunt implicați și în alte jafuri.

The post Patru bârlădeni au jefuit vila unui manager de Formula 1 și au fugit cu milioane de euro. Au fost prinși la Vaslui first appeared on Monitorul de Vaslui.

La nivel național, peste 4.000 de pompieri cu aproape 3.000 de mijloace tehnice sunt pregătiți să intervină în sprijinul populației și autorităților locale pentru preîntâmpinarea situațiilor care le pot pune în pericol viața și bunurile.

În contextul emiterii de către Administrația Națională de Meteorologie a avertizărilor COD PORTOCALIU privind producerea unor fenomene meteorologice periculoase, IGSU a dispus unităților subordonate luarea măsurilor necesare pentru prevenirea și gestionarea operativă a unor eventuale situații de urgență.

Începând cu ora transmiterii avertizărilor, la nivelul IGSU și unităților din județele vizate de vremea neprielnică vor fi activate grupele operative și suplimentate efectivele operative pentru optimizarea misiunilor de răspuns.

De asemenea, pentru gestionarea eficientă a răspunsului IGSU a dispus dislocarea de forțe și mijloace în 9 dintre județele aflate sub incidența codului portocaliu (Buzău, Brăila, Călărași, Giurgiu, Ialomița, Dâmbovița, Teleorman, Vaslui și Vrancea), după cum urmează:

– de la ISU Alba, ISU Cluj, ISU Galați și ISU Mureș – ISU Buzău : 3 autospeciale pentru transport personal și victime multiple, 3 autospeciale de primă intervenție și comandă, 4 șenilate, 1 autocamion de intervenție și 1 buldoexcavator;

– de la ISU Botoșani și ISU Suceava – ISU Brăila: 2 autospeciale pentru transport personal și victime multiple, 2 autospeciale de primă intervenție și comandă, 2 șenilate, 1 autocamion de intervenție și 1 buldoexcavator;

– de la ISU Hunedoara și ISU Vâlcea -ISU Călărași: 2 autospeciale pentru transport personal și victime multiple, 1 autocamion de intervenție și 1 buldoexcavator;

– de la ISU Dolj și ISU Harghita – ISU Giurgiu: 2 autospeciale pentru transport personal și victime multiple, 2 autospeciale de primă intervenție și comandă, 2 șenilate, 1 autocamion de intervenție și 1 buldoexcavator;

– de la ISU Gorj și ISU Iași – ISU Ialomița: 2 autospeciale pentru transport personal și victime multiple, 2 autospeciale de primă intervenție și comandă, 2 șenilate, 1 autocamion de intervenție și 1 buldoexcavator;

– de la ISU Arad și ISU Timiș – ISU Dâmbovița: 2 autospeciale pentru transport personal și victime multiple, 2 autospeciale de primă intervenție și comandă, 2 șenilate, 1 autocamion de intervenție și 1 buldoexcavator;

– de la ISU Hunedoara și ISU Vâlcea – ISU Teleorman: 2 autospeciale de primă intervenție și comandă și 2 șenilate;
– de la ISU Iași – ISU Vaslui: 1 autospecială de primă intervenție și comandă și 1 șenilată;

– de la ISU Galați – ISU Vrancea: 1 autospecială de primă intervenție și comandă și 1 șenilată.

Autoritățile au anunțat că evoluția situației din teren va fi permanent monitorizată de către grupa operativă constituită la nivelul DSU și IGSU, astfel încât gestionarea situațiilor de urgență să fie realizată cu promptitudine.

Recomandări către populație

„Pentru siguranța dumneavoastră și a familiei, vă recomandăm să respectați următoarele măsuri:

Evitați să porniți la drum pe timp de viscol și ninsoare puternică, iar dacă deplasarea este absolut necesară, informați-vă în prealabil dacă pe traseul stabilit nu sunt drumuri blocate.

Asigurați-vă că autovehiculul este echipat pentru circulația în condiții de iarnă: anvelope de sezon, lanțuri antiderapante, lopată și alte echipamente necesare.

În cazul vântului puternic, evitați trecerea prin apropierea copacilor, stâlpilor, panourilor publicitare sau elementelor de construcție ce pot fi ușor dislocate.

Urmăriți la posturile radio/TV buletinele meteorologice și recomandările autorităților.

Mai multe informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire pentru situații de urgență https://fiipregatit.ro și aplicația de mobil DSU care poate fi descărcată gratuit din App Store și Google Play”, au transmis autoritățile.

The post Măsuri speciale pentru preîntâmpinarea situațiilor de pericol în contextul codului portocaliu din județ first appeared on Monitorul de Vaslui.

Poliţiştii Biroului de Ordine Publică Huși au probat activitatea infracțională a unui tânăr din Huși, bănuit că ar fi tulburat ordinea și liniștea publică și ar fi lovit o elevă, în incinta unei unități de învățământ din Huși.

„În urma cercetărilor efectuate, polițiștii din Huși au stabilit că, la data de 28 ianuarie 2026, în jurul orei 13.30, în timp ce se afla pe holul unei unități de învățământ, pe fondul unei stări conflictuale anterioare, tânărul cercetat ar fi agresat fizic o altă tânără, în vârstă de 18 ani, lovind-o cu pumnii și palmele în zona capului. Cei doi frecventează cursurile aceleiași unități de învățământ”, a transmis Inspectoratul de Poliție Județean Vaslui, precizând că persoana vătămată nu a suferit vătămări care să necesite îngrijiri medicale.

Duminică, pe februarie 2026, ca urmare a administrării probatoriului, polițiștii Biroului de Ordine Publică Huși au luat față de tânărul cercetat măsura reținerii, pentru 24 de ore.

Ieri, 2 februarie 2026, elevul a fost prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Huși pentru dispunerea unei măsuri preventive.

Cercetările sunt continuate de către polițiști, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Huși, în vederea stabilirii și probării activității infracționale a persoanei cercetate.

The post Elev hușean reținut de polițiști pentru că a bătut o colegă pe hol cu pumnii și palmele first appeared on Monitorul de Vaslui.

În popor sărbătoarea aceasta se numeşte Trif, Sf. mucenic Trifon, Trif Nebunul, Trif-tatăl lăcustelor şi al viermilor.

La baza sărbătorii Sfântului Trifon, se află de fapt, cultul străvechiului zeu al naturii şi recoltei la traci – Sabazius, identificat cu zeii viţei de vie şi vinului – Dionysos la greci şi Bachus la romani.

Sfântul Trifon fiind patronul omizilor, lăcustelor şi gândacilor, care pot ataca vegetaţia, apără holdele pentru a nu fi stricate de insecte, apără grădinile şi e izbăvitor de tot felul de gândaci, care strică plantele roditoare, ucide viermii care strică cerealele, astfel zilei i se dă o atenţie deosebită. În vechiul calendar pastoral, la început de februarie este celebrat alt ciclu de trei zile de sărbători ale lupului, după unele credinţe, Sf. Trif ar fi şi patronul lupilor, aşa cum atestă numeroase legende populare, care îl pun în legătură pe Sf. Trifon cu Sf. Petru şi cu lupii acestuia dar şi de un alt atacator al turmelor de vite, ursul, ce apare expresiv în aceste zile fiind asociat adesea Streteniei, numită şi „Întâmpinarea Domnului”, din 2 februarie, un număr de legende însumează toate trăsăturile importante ale sărbătorii.  

Într-o legendă populară, Trifon ar fi fost necuviincios, lucrând în ziua consacrată Fecioarei şi implicit înfăţişarea cu Pruncul la templu. Pedeapsa primită este severă şi batjocoritoare prin tăierea nasului vinovatului. Interesant este faptul că numele sărbătorii viticultorilor, Arezanul viilor, are ca origine tocmai acest episod, al cărui erou este, în varianta slavă, Trifon Zarizanu – Trifon Tăiatul sau Trif Nebunul, care ilustrează astfel interdicţiile lucrului în vie în această perioadă.

În părţile Frigiei, în satul ce se numea Campsada, care era aproape de cetatea Apamia, s-a născut copilul Trifon din părinţi drept-credincioşi. Încă de când era el prunc, bunul Dumnezeu a binevoit a sălăşlui întru dânsul darul Sfântului Duh şi a-i hărăzi darul de a face minuni înfăptuite nu numai prin glasul pruncului aceluia, dar şi din faptele lui cele minunate să se săvârşească laudă. Tămăduia toate bolile, dar mai vârtos avea multă stăpânire asupra diavolilor. Sfântul Trifon a devenit faimos odată cu izgonirea unui demon din fiica împăratului roman Gordian, 238-244, şi atunci când îi ajuta pe cei neputincioşi nu le cerea altceva decât credinţă în Mântuitorul Iisus Hristos cu a Cărui slavă îi vindeca. Odată, Sfântul Trifon a salvat întreaga sa comunitate de la înfometare, oprind cu puterea rugăciunii, invazia lăcustelor care devorau culturile şi grânele oamenilor.

Când la tronul imperial a ajuns împăratul Decius (249-251), acesta a început o persecuţie atroce împotriva creştinilor. Cineva l-a pârât comandantului Aquilinus pe Sfântul Trifon spunându-i că acesta propovăduia cu mare evlavie credinţa în Hristos şi că pe mulţi i-a botezat. Curând sfântul a fost arestat şi interogat, timp în care şi-a apărat cu putere credinţa sa. Pentru mărturisirea sa Sfântul Trifon a fost supus unor torturi îngrozitoare: a fost lovit cu bâtele, trupul i-a fost scrijelit cu gheare de fier, a fost ars, i s-au bătut cuie în tălpi şi dus prin oraş pe jos. Toate acestea sfântul le-a îndurat cu răbdare. În cele din urmă supliciul i-a fost curmat prin decapitare cu sabia, la Niceea, în anul 250. Sfântul Trifon înainte de execuţie s-a rugat, mulţumind lui Dumnezeu pentru că l-a întărit în încercările sale. El s-a mai rugat Domnului să miluiască şi pe cei care-l vor chema în ajutor.

În multe icoane ruseşti, Sfântul Trifon apare cu un şoim pe braţ. Este considerat sfântul patron al păsărilor. Se povesteşte că odată Tarul Ivan cel Groaznic a ieşit la vânătoare, iar îngrijitorul şoimului a scăpat din neatenţie pasărea preferată a tarului. Acesta i-a dat termen îngrijitorului Trifon Patrikeiev să aducă pasărea în trei zile, iar de nu, va fi condamnat la moarte. Trifon a căutat pasărea prin toată pădurea dar fără rezultat. În cea de-a treia zi, sfârşit de oboseală după atâta căutare, îngrijitorul s-a întors la Moscova, la locul numit Crângul Marinaya. Întinzându-se ca să se odihnească, s-a rugat sfântului patron al său, Sf. Mucenic Trifon, chemându-l în ajutor.

În vis a văzut un tânăr pe un cal alb care ţinea pe mâna şoimul tarului. Acesta i-a spus: „Ia pasărea pierdută şi o du tarului şi nu te mai necăji.” Când s-a trezit, îngrijitorul a zărit pasărea stând pe un brad. A luat-o, a dus-o tarului şi i-a spus ce ajutor miraculos a primit de la Sf. Mucenic Trifon. Drept mulţumire că i-a salvat viaţa, Trifon Patrikeiev a construit o capelă în locul unde i-a apărut Sf. Trifon. Mai târziu, a construit chiar şi o biserică cu hramul Sf. Trifon în Moscova.

În credinţa populară nu e deal de munte unde să nu fie cruce cu chipul sfântului, însoţit de troparul său, precum şi de rugăciuni către dânsul. Despre Sf. Trifon spun că a păzit pe fecioara Maria, când a ieşit cu pruncul Iisus la biserică, de câinii lui Sf. Petru de iarnă, care, păscând vite, n-a băgat de seamă că câinii lui au sărit la fecioară s-o muşte. Atunci fecioara Maria, drept mulţumire, a făcut pe Sf. Trifon stăpân peste lăcuste, viermi şi alte gângănii, dându-i puterea de a le orândui să facă stricăciuni în holdele acelora care nu-l vor serba, iar lui Petru i-a zis: „Petru, câinii tăi să se facă lupi de azi înainte şi să-ţi mănânce întâi vitele tale“.

 De Sf. Trifon oamenii merg în dealul cu vii, strigau: „Hai să mergem la Gurbanu!“. Acolo taie câte douăzeci-treizeci de viţe de vie şi zic că strugurii nu se mai mucezesc şi vinul din anul viitor e bun şi ferit de grindină şi de mană.

Cu cenuşa strânsă din vatra focului în ajunul lui Sf. Trifan, dimpreună cu cea din ajunul Bobotezei şi lui Sf. Vasile şi se presară prin vie. Apoi se botează via cu agheasmă de la Bobotează, ca să fie ferită de mană, de piatră, de ger şi să aducă rod mult. Apoi dezgroapau sticla sau plosca îngropată de cu toamnă şi se adunau în jurul unui foc aprins pe o înălţime, taie coarde de viţă în patru locuri, în formă de cruce, iar deasupra toarnă vin, pe coarda tăiată, pun sare şi înfig o bucată de slănină şi una de pâine, ca să sporească rodul. Apoi mănâncă, beau, joacă, sar peste foc, afumă via cu o cârpă aprinsă, se stropesc cu vin şi cu apă, luată în zori din izvoare şi sfinţită de preot, pentru a fi ferită viţa de vie de  bălțăra, un fel de rugină care se face pe frunza viei. Seara bărbaţii se întorc în sat, cu făclii aprinse, purtând pe cap cununi făcute din primele corzi tăiate din vie. Acasă, viticultorii erau aşteptaţi cu masa îmbelşugată, semn ca astfel trebuia să fie si producţia viticolă. Este foarte posibil ca în vechime după numele turcesc al obiceiului, Gurban, să se fi jertfit o oaie sau un berbec.

Cu agheasma adusă de la biserică udă copacii care nu fac roade, căci atunci vor începe să rodească. Sf. Trifon este o sărbătoare în cinstea şi folosul rodirii pomilor şi a viei. Cei ce serbează şi prăznuiesc pe Sf. Trifon, sacrificându-i băuturi din pomii săi, au norocul ca pometul lor să fie apărat de viermi, omizi şi alte gângănii vătămătoare. În această zi sătenii din dealuri întind mesele, fac cramă, la conace pe dealuri, în onoarea Sf. Trifon, spre a revărsa roade din belşug asupra pomilor, iar popa satului botează de-a rândul ogrăzile şi dealurile cu pruni şi meri. În ajunul, în ziua şi a doua zi de

Femeile nu lucrează spre a fi ferite de poceli şi sminteală. Se dă de pomană mămăligă, ceapă şi sare, turte de mălai, pe care le împart la cerşetori, pentru ca lăcustele, cărăbuşii, omizile şi alte gânganii să nu strice semănăturile iar bătătura ferită de accidente.

Nu se îndeplinesc lucrări casnice importante, făcîndu-se analogie între ele şi acţiunile insectelor dăunătoare. Nu se taie nimic cu foarfecele, căci gândacii vor reteza rădăcinile plantelor şi mai ales a viţei de vie. Ţăranii nu lucrează mai ales în vii, căci altfel vara lăstarii vor fi mâncaţi de gândaci. Unicul lucru care se face pe alocuri astăzi în vie este stropitul ei cu apă de zăpadă ori cu agheasmă dar şi cu vin,

In unele zone mai dăinuie încă un obicei străvechi, astăzi aproape uitat, ca din vârful dealurilor cu vii să se rostogolească o roată aprinsă. Sensul obiceiului era de a fertiliza via şi a îndepărta de ea duhurile nefaste, printre care şi cruda iarnă.

In această zi, unele gospodine semănau usturoiul în grădină, sfinţeau grâul şi porumbul pe care îl aveau spre a fi semănat şi mergeau mai spre seară cu turte la muşuroiul furnicilor şi le spuneau: „Cum vă dau eu de mâncare, aşa voi să nu-mi mâncaţi recolta!“.

Se vorbeşte în tradiţia populară că dacă în ziua de Sf. Trif nu este omăt, va ninge, iar dacă este omăt, se va topi.

Un sincer „La mulţi ani“ cititorilor purtători ai numelui sfântului!     

Dan Horgan

The post IZVOR DE APĂ VIE. TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE SF. TRIFON SAU AREZANUL VIILOR first appeared on Monitorul de Vaslui.

În ultima ședință a Consiliului Local al municipiului Vaslui au fost aprobate noile taxe locale și prețurile minime de închiriere aplicate de Direcția Administrare Piețe și Oboare (DAPTO) din cadrul Primăriei Vaslui, pentru anul 2026. Majorările au fost în medie făcute cu rata inflației, 5,6%, taxa de rezervare loc de vânzare producători fiind stabilită începând cu 1 ianuarie la 110 lei/tarabălună, față de 105 lei, cât a fost anul trecut, respectiv 130 lei/tarabă/lună, față de 120 lei, pentru comercianți. Chiar și așa, unii vânzători, în special din Piața Centrală, reclamă că taxele pentru locurile de vânzare sunt mari, producătorii trebuind să plătească lunar către DAPTO 650 lei, la care se adaugă aonamentul de închiriere a cântarului, alți 170 lei/lună.

Taxele au fost majorate și pentru posesorii de locuri de veci din cimitirul Eternitatea din Vaslui și chiar mai mult decât cu rata inflației. Astfel, dacă se aplica doar indexarea cu 5,6%, taxa ar fi trebuit să crească de la 55 de lei la 58 de lei/an, însă conducerea DAPTO a cerut ca taxa pentru locul de veci în 2026 să fie majorată la 60 de lei/an. A crescut și taxa de atribuire de loc de veci, de la 376 lei, în 2025, la 700 lei, în acest an.

Practic, taxa pe locul de veci s-a dublat în ultimii 3 ani, în 2023 aceasta fiind de doar 30 lei/loc de veci. Cea mai mare majorare a fost în 2024, de la 30 la 50 de lei, majorare justificată atunci de creșterea costurilor cu curățenia, întreținerea și paza cimitirului.

Din câte se pare, taxele colectate de la cimitirul Eternitate, inclusiv cele pentru execuția lucrărilor funerare (30 de lei pentru amenajarea goapei de înhumare, 280 lei, taxa pentru amenajarea locului de veci prin amplasarea de borduri, gard metalic, monument și sau capac), sunt o bună sursă de venit la bugetul local. Asta pentru că la cimitirul Eternitatea sunt nu mai puțin de 8 mii de locuri de veci ocupate, deci, pe an, ar trebui să se colecteze aproape jumătate de milion de lei.

The post S-au mărit și taxele pentru tarabele din piețe, dar și pentru locurile de veci din cimitirul „Eternitatea” din Vaslui first appeared on Monitorul de Vaslui.

Semnificând botezul lui Iisus Hristos în apa Iordanului de către Sf. Ioan Botezătorul sărbătoarea în ciuda vechimii este legată prin semnificație, simboluri mistice creștine și păgâne de tradiții și obiceiuri frumoase prin ineditul lor și semnificația profundă ce a fost păstrată acestei sărbători de către creștinii ortodocși, cât și cei catolici care are darul de a umple sufletul oamenilor cu dragoste și să alunge spiritele rele.

Domnul nostru Iisus Hristos, după întoarcerea sa din Egipt, viețuia în Galileea, în cetatea sa, Nazaret, unde crescuse, tăinuindu-și înaintea oamenilor puterea și înțelepciunea Dumnezeirii Sale până la vârsta de treizeci de ani, pentru că nu era îngăduit cuiva dintre iudei mai înainte de treizeci de ani să aibă rânduiala de dascăl sau de preot. Apoi împlinindu-se cei treizeci de ani și venind vremea dumnezeieștii Lui arătări, „a fost cuvântul lui Dumnezeu către Ioan, fiul lui Zaharia, în pustie, trimițându-l pe el ca să se boteze cu apă“. Deci ascultând Ioan cuvântul lui Dumnezeu, a venit în părțile Iordanului, propovăduind botezul pocăinței, pentru iertarea păcatelor.

Pe lângă înțelesurile sale creștine însă, Boboteaza are și o serie de tradiții și obiceiuri specifice poporului nostru. De Bobotează se trag focuri de pușcă și de pistoale, la biserică atunci când ies preoții cu crucea spre a face agheasmă, zicând că picioarele Mântuitorului au fost pe acea lespede ce se află în apa Iordanului, pe care era făcut zapisul de greșeala lui Adam. Şi când a călcat Mântuitorul pe ea, a pocnit, cum se aud puștile acum la noi.  

Se spune că atunci când Ioan Botezătorul a venit la râu ca să boteze Domnului Iisus Hristos, ca cel ce a luat asupra Sa păcatele a toată lumea, diavolii au venit câtă frunză și iarbă, trăsnind și pocnind pe apa Iordanului, că se auzea cine știe de unde zgomotul, pentru a întrerupe ceremonia Botezului. Dar Dumnezeu a rânduit ca preoții să citească și să sfințească apa, iar când au început oamenii a împușca și-a striga „Chiraleisa”, termen ce provine din neo-greacă însemnând „Doamne, miluiește!”, gheața s-a rupt sub diavoli și cu toții au căzut în apă și s-au înecat; de aceea acum nu mai sunt așa de mulți. Pe cei care au mai rămas îi omoară Sf. Ilie cu tunul, iar la om nu mai au voie sa vină.

La Bobotează, când cufundă preotul crucea în apă, toți dracii ies din ape și rătăcesc pe câmpuri pustii până ce trece sfințirea apelor. Şi nimeni nu-i vede, afară doar de lupi, care se iau după dânșii și unde-i ajung, acolo îi și omoară. Din cauza aceasta se spune în popor că nu e bine să se lase în ziua de Bobotează rufe întinse la uscat, căci se crede că, atunci când se împușcă din puști, în decursul sfințirii, precum și când strigă oamenii după sfințirea apei „Chiraleisa” omul capătă putere, se simte mai tare și mai cu curaj pe când Ucigă-l-Crucea, fiarele sălbatice și toate blestemele de pe oameni se împrăștie, se refugiază la locașurile lor prin pădure, anul rămânând curat până la Sf. Andrei, când fiarele sălbatice revin și rămân până la Crăciun când le alungă din nou băieții cu colindele, cu pocnetele de bice și cu plugușorul. De mult la Botezul Domnului se făcea copcă pe gârlă, ca și azi, iar Vodă mergea cu alai la marginea apei ca și astăzi. După ce crucea era cufundată în apă, doi sau mai mulți oameni se aruncau după dânsa. Cine o prindea, acela căpăta bacșiș bun de la Vodă. Cei ce se aruncau erau din cei bolnăvicioși. După ce scoteau crucea din apă, se însănătoșeau. Şi astăzi se mai aruncă tinerii mai curajoși în apă după cruce. Din momentul în care preoții sfințesc apa, atunci toate apele, curgătoare sau stătătoare, rămân sfințite, timp de două săptămâni, în unele zone se spune că chiar și șase săptămâni.

În seara de 6 spre 7 ianuarie se strâng mai mulți tineri în fața bisericii și se pregătesc de  iordănit. Apoi a doua zi de dimineață, tinerii călare pe cai frumos împodobiți purtând în mâini un steag, merg pe la casele oamenilor, botezând steagul cu apa din fântână.

Unul din tineri, și anume conducătorul, care pe alocuri poartă numele de popă, duce căldărușa cu agheasmă, în care-și strâng banii, iar ajutoarele din alai poartă unul săculețul de tămâie și legătura de busuioc, de care este legat un clopoțel, cu care „iordănesc” pe oameni, și un altul, sau mai mulți dacă satul e mare, poartă o țepușă de lemn, pe care vor strânge bucăți de carne. După ce stropeau casa cu apă și aruncau tămâie pe acoperiș, rosteau o urare de belșug și prosperitate: „Cum aruncăm apa, Așa să fie holda bogată.” După ce sfințesc și apa din fântână, cântă Iordanul, aceleași cuvinte pe care le rostește preotul în ajunul Bobotezei, botează cu busuiocul pe toți membrii familiei, cu apă sfințită pe cap, iar după aceea, luându-i pe toți de-a rândul în brațe, îi ridică în sus de trei ori rostind: „În Iordan, botezându-te / Domnul, cu crucea lui cea sfântă/ La anul să fie / An mai bogat / Mult mai curat.” După care înconjură stropind cu agheasmă casa, grajdurile și alte acareturi, pentru a nu se apropia șerpii.

În unele locuri stăpânul casei, dacă se simte puternic, cere căpeteniei să i se aducă un iordănitor a se lupta cu el. Prin lupta cu iordănitorii, gazda se făcea mai tare, dobândind putere, căci se credea că în lupta cu iordănitorul, în timpul luptei, este ajutat de Sf. Ioan. Spre seară tinerii se adună la marginea satului pentru o întrecere de cai sau „încurarea” lor. În felul acesta se aflau caii iuți sau leneși după care fac apoi o paradă prin tot satul.

Ionii și Ioanele, iordănitorii, îi duc în brațe cu de-a sila la gârlă sau la fântână ca să-i scalde iar în unele părți se adună în această zi băieții și fetele anume la fântâni, unde le toarnă cu ciutura apă în cap celor care vin la fântână după apă. Sunt iertați doar cei ce le dăruiesc câte ceva.

În noaptea de Bobotează gospodarii de la sate scot mesele în curte, lângă fântână, unde mănâncă, joacă, chiuie și se veselesc. În nordul țării era mai înainte datină ca tineretul să aprindă un foc mare ritualic, din paie. crengi și frunze uscate pregătite dinainte. Când flăcările focului se înălțau tinerii prindeau a juca hora în jurul lui ca apoi să sară pe deasupra flăcărilor. Focului acesta, ca și jucatul ritualic împrejurul lui se numeau „Ardeasca“ și este o parte componentă a unor ritualuri magice de „îmbărbătare“ a soarelui în drumul lui spre anotimpul călduros, ritualuri ce se regăsesc, în ceremonialul Lăsatului de Sec. Este obiceiul, ca de la acel foc, să fie aprinse și arse parțial niște bucăți de cârpe, care ulterior se păstrează, în speranța că ar fi bune de leac, afumându-se cu ele la nevoie cei ce suferă de vătămătură și de dureri de urechi. Totodată pentru evitarea bolilor de urechi, de la Bobotează, nu se mai spune Plugușorul și nici colinde. Femeile fac o turtă de cenușă frământată cu agheasmă și o păstrează pentru tot anul, spre a sfinți cu ea vasele care s-ar întâmpla să se spurce în cursul anului.

În timpul slujbei de sfințirii apelor, sătenii de la mic la mare, se spălau cu apă de râu în credința că astfel vor fi rumeni și sănătoși tot anul. În ziua de Bobotează se boteză cu agheasmă sămânța de pus sub brazdă iar cine își stropește cu agheasmă  pușca, va avea succes la vânătoare. De Bobotează, unii oameni iau o mână de grâu și-l aruncă în pod, zicând: „Să dea Dumnezeu să crească grâul așa de mare ca până în pod“.

Tradiția populară spune că la Bobotează se deschide cerul și îngerul păzitor îi spune celui de însurat sau celei de măritat încotro îi va fi norocul. Se spune că dacă de Bobotează, dimineața, înainte de sfințirea apei, un flăcău sau o fată se împiedică, alunecă și cade, acea persoană se va căsători în acel an. Dacă o fată vede mai întâi, printre flăcăii ce se duc sau se întorc de la sfințirea apei, pe unul călare pe un cal alb, e semn că se va mărita în câșlegile acelea sau în anul acela. Acum este semnalul ca flăcăii să meargă pe la casele fetelor de măritat în pețit. În ziua de Bobotează, fetele vor să fie stropite cu agheasmă în credința că împrăștie popa cu busuiocul pețitorii în toate părțile.

În această zi sunt interzise certurile în casă, vorbele urâte, sudălmile și drăcuirile și nu se dă nimic cu împrumut.

În ziua de Bobotează, credința populară spune cum că mamele care au avut nenorocirea să nască copilul mort sau cărora le-au murit copiii mai înainte de a fi fost botezați, pentru a nu li se transforma copiii în moroi, iau agheasmă și se duc împreună cu preotul și toarnă peste mormântul acelor copii, ca să îi boteze, numindu-i numai Ion sau Ioana în credința că, dacă vor urma trei ani la rând, acest ritual la Bobotează, pot fi socotiți botezați și trecut în rândul celorlalți creștini morți.

Alt aspect important al sărbătorii, având aceeași imagine, de graniță temporală între două anotimpuri „deschiderea cerurilor“, este susținut de numeroase credințe populare din domeniul meteorologiei: previziunile se bazează tocmai pe existența acestui moment de cotitură, pe întoarcerea către anotimpul călduros. Dacă dimineața de Bobotează va fi promoroacă și sunt țurțuri pe la streșini, primăvara va fi timpurie și frumoasă iar în cursul zilei de va fi vreme frumoasă are să fie belșug și sănătate. În ziua de Bobotează crivățul de va sufla cu putere, va fi un an îmbelșugat. Dacă vremea la Bobotează este geroasă, după ieșirea cu Iordanul se va înmuia iar dacă vremea a fost blândă, se va înăspri. În tradiția populară se spune că până la Bobotează e dricul iernii, de la Bobotează crapă gerul iar iarna e pe ducă.

În popor se spune că: „Dacă am dat Boboteaza la spate, nu-mi mai este frică de iarnă, am pus mâna pe primăvară!“.

Dan Horgan

The post IZVOR DE APĂ VIE. TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE BOBOTEAZĂ first appeared on Monitorul de Vaslui.

Primăria municipiului Vaslui transmite că unul dintre momentele așteptate ale serii va fi spectacolul de artificii, organizat în condiții de maximă responsabilitate: „În ultimii ani, tehnologia din domeniul pirotehnic a evoluat semnificativ, iar evenimentele publice pot fi realizate astăzi cu un impact mult mai redus asupra mediului și asupra animalelor”.

Spectacolul va începe la ora 22:30 cu un recital de colinde și urături, urmat de Grupul folcloric „Floarea dorului”, profesor Adrian Călin, și artiștii Paul Axinte, Viviana Bulugu, și Remus Bujor. De la ora 23:30 pe scena din Centrul Civic se vor afla Raluca Radu și Rotaria, profesor Eduard Bîțu, pentru ca la ora 0:00 să aibă loc spectacolul de artificii, urmat de continuarea prestației artistice a interpretei Raluca Radu împreună cu Rotaria. De la ora 00:40 va începe „Petrece, române, Anul Nou cu bine!”, iar pe scenă vor urca Luisa Vasilcovici, Lili Ciortan, Teodora Panainte și George Forcos Palade.

„Ne dorim ca Revelionul din acest an să fie un moment de bucurie comună într-un cadru sigur, prietenos și responsabil. Vă așteptăm în centrul orașului pentru a întâmpina 2026 împreună!”, transmite municipalitatea vasluiană.

The post Revelion 2026 la Vaslui, în centrul orașului first appeared on Monitorul de Vaslui.