De ieri configurația politică din cel mai important for administrativ al județului, Consiliul Județean, s-a modificat, după ce liderul județean al PMP Vaslui, Maricel Gangu, și-a preluat mandatul de consilier județean. El și-a încheiat vinerea trecută mandatul de consilierul local, ocupând acum în Consiliul Județean locul rămas vacant după plecarea lui Dănuț Bîicu (USR) în Instituția Prefectului, unde a fost cooptat de prefectul Andrei Șerban, provenit tot de la USR.

Următorul pe lista de supleanți a Alianței Dreapta Unită (în care au candidat împreună la alegerile locale USR, PMP și Forța Dreptei) pentru Consiliul Județean era Maricel Gangu, care a considerat că este mai important pentru partid și alegători să reprezinte formațiunea în legislativul vasluian, renunțând la mandatul de consilier local, locul său urmând să fie ocupat de Doina Roșie, de la Forța Dreptei.

Astfel, PMP va avea doi reprezentanți în Consiliul Județean Vaslui, iar Maricel Gangu spune că este determinat să facă din această situația un lucru benefic pentru județ. „Am de gând să fiu de folos județului. Nu am să pun piedici proiectelor și planurilor bune pentru județ sau să fac politică pe timpul mandatului meu de consilier județean”, a spus Gangu. „Mă bucur să am un coleg alături de mine și să întărim echipa PMP. Vom lucra pentru proiectele bune. Ce este bun pentru județ vom sprijini și vom atenționa asupra a ceea ce este rău”, a spus Mioara Idriceanu.

The post Maricel Gangu, la preluarea mandatului de consilier județean: „Am să fiu de folos județului” first appeared on Monitorul de Vaslui.

Președintele în funcție a explicat într-o postare pe Facebook că demersul a fost făcut „în spiritul transparenței și pentru a înlătura orice speculații”.

Din declarația de avere a Mirabelei Grădinaru, completată pe 4 august 2026, reiese că deține un teren intravilan în suprafață de 1.152 mp în județul Ilfov, dobândit prin cumpărare în 2021.

De asemenea, ea mai deține cote părți din alte două terenuri intravilane în județul Vaslui, dobândite prin moștenire de la bunici, în 2025, cu suprafețe de 2.600 mp și 2.400 mp. Ca și o cotă parte dintr-un alt teren intravilan în județul Vaslui în suprafață de 250 mp, dobândit prin moștenire de la tată.

Mirabela Grădinaru deține și cote părți din trei terenuri extravilane în județul Vaslui, cu suprafețe de 19.400 mp, 8.600 mp și 4.500 mp, și din o vie de 1.200 mp, toate dobândite prin moștenire de la bunici.

Conform declarației, partenera de viață a președintelui deține și cote părți din două case de locuit în județul Vaslui, una cu suprafață de 69 mp și o alta cu suprafață de 84 mp, dobândite în 2025 ca moștenire de la tată și de la bunici.

Ea mai deține două autoturisme, un Renault Clio din 2016 și un Opel Vectra din 1992.

Mirabela Grădinaru a declarat un venit salarial de 158.360 de lei încasat de la compania Automobile-Dacia SA și alocații pentru cei doi copii, Ahea și Antim, de câte 3.450 de lei.

În declarația sa de avere este menționat și un împrumut în nume personal în valoare de 116.563, 42 lei acordat Asociației S.O.S. Orașul, precum și acțiuni Renault în valoare de aproxiomativ 4.000 de euro, dobândite prin programele de acționariat dedicate angajaților companiei.

Grădinaru a menționat și două credite la ING Bank, ambele scadente în 2026, cu valoare de 1760,18 lei și, respectiv, 50.000 de lei.

În declarația de interese, partenera de viață a președintelui a indicat calitatea de președinte al Asociației S.O.S. Orașul cu sediul în Cluj-Napoca și pe cea de acționar la Renault. 

The post Partenera președintelui, Mihaela Grădinaru, deține mai multe terenuri, în cotă parte, și două case, toate moștenire, în județul Vaslui first appeared on Monitorul de Vaslui.

La nivel național 919 primării nu au respectat legea înrolându-se în platforma Ghiseul.ro, pentru a le facilita cetățenilor, plata impozitelor și taxelor locale. Dintre acestea 26 sunt din județul Vaslui, adică mai mult de 25% din total.

„Incompetență sau dezinteres din partea primarilor? De ani de zile fac apel la primarii vasluieni, atât prin adrese oficiale cât și prin poziționări publice, ca să-și înroleze instituția pe care o conduc în aplicația Ghiseul.ro. Este un avantaj ca fiecare cetățean să poată avea posibilitatea de a beneficia de servicii publice fără drumuri inutile la primărie”, a declarat deputatul Mihai Botez, președintele USR Vaslui.

Formațiunea politică vasluiană avertizează că, în cazul nerespectării termenului, legea prevede sistarea alimentării bugetelor locale, atât cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât şi cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, destinate echilibrării bugetelor locale, cu câteva excepții.

Lista rușinii făcută publică de USR Vaslui cuprinde comunele Banca, Băcești, Bogdana, Bogdănița, Boțești, Ciocani, Coroiești, Crețești, Dănești, Dodești, Dragomirești, Dumești, Fruntișeni, Gârceni, Iana, Ibănești, Mălușteni, Muntenii de Sus, Perieni, Pogana, Pogonești, Puiești, Pungești, Șuletea, Tutova, Vutcani.

„N-aș vrea să colorăm politic această situație, dar sunt nevoit să remarc că majoritatea primarilor sunt pesediști cu multe mandate la activ. Din aceea care cred că ei au inventat șmecheria, ei au inventat primăria. Din aceea care știu ei mai bine ce trebuie și cui trebuie. Din aceea  pentru care locuitorii comunei sunt buni doar în ziua votului”, a mai spus Mihai Botez.

„Dacă unii  primarii sunt blocați în trecut și nu pot evolua, asta nu înseamnă că trebuie să oprească evoluția comunităților unde au fost aleși. Prin digitalizarea serviciilor publice administrația publică devine mai eficientă, mai transparentă și mai aproape de nevoile comunităților locale, oferind tuturor cetățenilor acces facil la servicii moderne, indiferent de localitatea în care trăiesc. Acesta este viitorul imediat spre care trebuie să tindem”, transmite USR Vaslui.

The post USR Vaslui prezintă „Lista rușinii”: Primăriile care nu s-au înrolat în platforma Ghiseul.ro, pentru a facilita plata impozitelor first appeared on Monitorul de Vaslui.

„Mi-am luat 10 zile de concediu anul acesta. Am ales Dunărea, de la mare până la Cazane, pentru că am vrut să văd România de pe apă. După ce am văzut ce a ajuns Dunărea, m-am lecuit”, scrie, pe pagina sa de socializare, deputata Laura Gherasim, care-și povestește ”aventurile” pe Dunăre, nu în calitate de parlamentar, ci de simplu turist:

”Am plecat din Mangalia. Un dezastru. Pute în port de nu poți sta. Când stația de epurare a apelor uzate este depășită, apele menajere refulează în port, iar mirosul devine insuportabil. Oamenii își cară motorina cu bidoanele. Niciun străin nu rămâne mai mult de o noapte, pentru că nu rezistă la miros. Doamna ministru Diana Buzoianu caută țevile de apă la Năvodari. Mergeți la Mangalia! Nu aveți nevoie de expertize. Când o stație de epurare refulează în port, problema nu este greu de găsit, vă conduce mirosul.

Ecluzele. Singurul loc de pe Dunăre unde oamenii au fost impecabili. Profesioniști, calmi, cu bun-simț, siguri în manevră și cu o energie bună. Lor le mulțumesc. Sunt singurii care s-au comportat ca un stat. Își fac treaba fără să aibă nimic în spate, fără investiții noi, cu ce a rămas de pe vremea lui Ceaușescu. Câți oameni au murit atunci construind Canalul și ecluzele…

Dunărea. Intrăm pe fluviu, acum un râu mai mare. Același peisaj superb, cu fiecare răsărit și asfințit ca din povești. Tot drumul am întâlnit trei barje. Trei. La fel de stresați ca și noi când vedeam indicatorul de adâncime: 1 m. Atât mai circula pe tronsonul Cernavodă-Giurgiu, pe cel mai important fluviu al Europei, pe sectorul românesc: trei barje.

Prima imagine, cea care mi-a rămas în minte și după ce am coborât pe uscat: o barjă înfiptă în nisip și un om tremurând pe ea. Atât. Asta e Dunărea României în 2026. Șenal nedragat. Niciun loc amenajat. Balize nevopsite, pe care le ghicești cu binoclul doar când te apropii. Bancuri de nisip acolo unde ar trebui să fie apă navigabilă. Pontoane metalice mizerabile, fără apă, fără curent, la care trebuie să ai condiție fizică de sportiv ca să ajungi la mal. Iar dacă rămâi fără motorină sau fără apă potabilă, Dumnezeu cu tine. Nu ai de unde să iei. Nici pe uscat nu funcționăm, dar măcar acolo găsești o benzinărie. Pe Dunăre, nimic.

Au făcut, pe fonduri europene, o marină amplasată pe Brațul Borcea, la Călărași, un sector cunoscut pentru problemele de debit și colmatare, cu o infrastructură care nu poate fi utilizată în condiții normale de navigație.

Brațul Borcea este un braț secundar al Dunării. La debite foarte mici, o parte mai mare din apă rămâne pe cursul principal, Dunărea Veche, iar Borcea primește mai puțină apă. Din acest motiv, pe Borcea apar frecvent praguri de nisip, adâncimi foarte mici și restricții pentru navigație înaintea altor sectoare.

Ce minte luminată a decis să construiască singura marină de pe Dunăre pe Brațul Borcea, un sector despre care se știe de ani de zile că, la debite mici, este printre primele afectate de colmatare și restricții de navigație? Ceva rău.

Cernavodă. Singurul ponton unde puteam acosta era în pustiu. Copaci căzuți peste tot, câini abandonați care schelălăiau de foame, nimic altceva. Nimeni. Nimic. Pustiu. Pentru a merge în oraș să cumperi o apă mai bine te lași păgubaș, pentru că îți trebuie calificări de alpinist. Primari incompetenți și miniștri depășiți de situație. Se pare că la Ministerul Transporturilor, singurul ministru care mai știa a fost Miron Mitrea, restul, dezastru, așa spun majoritatea angajaților ce încă nu s-au pensionat din Minister.

Călărași: Ponton metalic, la un metru deasupra capului. Fără curent, fără apă, fără nimic. Și aici funcționează perfect un singur lucru: la un minut după ce pui parâmele, apare omul care vrea bani. Nu tu servicii, nu apă, nu curent. Nu civilizație. Doar bani.

Administratorul este Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Fluviale S.A. Giurgiu, aflată în subordinea Ministerului Transporturilor.

La un minut după ce am legat prima parâmă, în timp ce ne legam barca, a apărut un puști și a zis că șeful vrea să plecăm la alt ponton. „De ce?”, am întrebat. „Că vine o navă de pasageri.” Am început să râd. „Care navă de pasageri?”, zic, „că nu circulă nimic pe Dunăre.” Pac! Mi l-a dat la telefon pe șef.

Ăla, cu amenințări: să plătim pe loc, acum, 40 de euro pentru patru ore și 5 euro pe oră în plus, că, dacă nu, cheamă poliția. În cinci minute eram cu jumătate de barcă legată de un ponton mizerabil și cu un personaj în telefon care ne amenința cu poliția de ziceai că suntem infractori. „Cheamă poliția”, zic.

Au chemat-o. Ne-am legitimat ca simpli cetățeni aflați în vacanță. Polițiștii, săracii, ne-au spus că nici ei nu înțeleg care este problema, ei au venit doar să constate dacă sunt violențe, nu sunt, au constatat și au plecat. Faptul că șeful administrației așa-zisului port din Călărași este coleg cu mine de partid nu schimbă cu nimic situația incompetenței vizibile a unei administrații falimentare, fără viziune și fără respect.

Plătim, deși nu știm ce plătim. Cică taxe. Bun. Dar pentru ce? Că așa este legea. Legea este, de fapt, un ordin de ministru care pune tarife stabilite la alcătuirea bugetului. Când vor să justifice anumite cheltuieli pe care și le propun la alcătuirea bugetului, prognozează că vor încasa din aceste taxe și le umflă ca venituri viitoare cu cât au nevoie. Așa fac și la CNAIR și la toate instituțiile.

40 de euro pentru patru ore și 5 euro pentru fiecare oră în plus, ca să legi o ambarcațiune de un fier ruginit. Fără apă, fără curent, fără nimic.

Mai grav este că pe Dunărea românească oprești și plătești pentru nimic. Asta este regula. Și mai grav este că, în sute de kilometri de navigație, nu am găsit nicăieri tarife afișate înainte de acostare. Nicăieri. Legi barca, apoi afli cât ai de plată.

La Călărași am plătit 585 de lei pentru o noapte, la un ponton ruginit, murdar, plin de păianjeni, fără apă, fără curent, bălării și fără niciun serviciu. Mai scump decât în multe porturi din Croația, unde primești infrastructură, utilități și respect.

Mai departe, Giurgiu, la fel. Aceeași dramă. Te poți lega de o barjă sau de pontonul administrației, fără apă, curent și posibilitate de alimentare cu motorină. Am plecat de pe malul românesc şi am traversat la Ruse. La câteva minute de navigație, altă lume. Dragaj. Oameni săritori. În zece minute aveam tot: apă, curent. Oameni care te primesc ca pe un om, nu ca pe o pradă. Aceeași apă, același fluviu, alt stat.

Din nefericire, pe malul românesc, statul lipsește și, după cum se știe, acolo unde lipsește statul se așază cei care nu au construit nimic în viața lor și se poartă ca și cum Dunărea ar fi moștenirea lor personală. Angajați cu loc de muncă și cu salariu, dar fără nicio treabă făcută.

Ferească Dumnezeu să fii patriot, să rămâi în țara ta și să vrei să vezi frumusețile Dunării. După cum am văzut, Dunărea nu moare din cauza naturii. Statul român a părăsit Dunărea și oamenii. Dunărea dispare din cauza incompetenței și a nepăsării celor care au obligația să o administreze și care sunt plătiți din banii noștri ca să o facă”, și-a povestit deputata AUR Laura Gherasim, periplul.

”Am plecat din Mangalia cu intenția să ajung până la Cazane, dar am ajuns până la Ruse și ne-am întors la Constanța. Nu Dunărea ne-a întors din drum, ne-au întors administrațiile, oamenii, incompetența statului, nepăsarea și sentimentul că, pe Dunărea românească, navigatorul este privit înainte de toate ca o sursă de încasări, ca pe o pradǎ, fără a se oferi nimic.

Și cireașa de pe tort! Bolojan: omul care susținea că aprinde lumina, acum stinge lumina! Tot din cauza Dunării, care a secat aproape de tot!”, este constatarea amară a deputatei AUR de Vaslui.

La finalul acestui concediu ratat, deputata Laura Gherasim și-a propus să încerce să îndrepte această situație. Parlamentarul vasluian a pregătit deja o listă de întrebări pentru autoritățile competente:

– situația lucrărilor de dragaj pe sectorul românesc al Dunării, pe ultimii cinci ani, cu sume și executanți;

– starea semnalizării șenalului navigabil, cu data ultimei verificări;

– starea punctelor de acostare și dotarea lor cu apă și energie electrică;

– temeiul legal în baza căruia se încasează bani în porturile de agrement și modul în care se justifică fiscal aceste încasări;

– de ce tarifele de acostare nu sunt afișate vizibil înainte ca navigatorul să lege barca;

– cum ajunge un ponton metalic, fără apă, fără curent și fără acces sigur la mal, să fie considerat port de agrement și să se perceapă taxe. Cică și la copaci, dacă te legi, plătești”.

The post Deputata Laura Gherasim, despre frumusețea Dunării și nepăsarea autorităților: „Dacă vrei să fii patriot și să te bucuri de frumusețea Dunării, te alegi cu 10 zile de concediu și cu un sentiment de rușine națională” first appeared on Monitorul de Vaslui.

Din perspectivă vasluiană, a conducerii USR Vaslui, scopul vizitei ministrului USR al Economiei, Irineu Durău, a fost schimbarea modul în care este văzut județul la București, inclusiv din punct de vedere economic, și acest scop a fost atins. „Am vrut să vadă și altceva decât exemple ca Buzatu, care fură cu portbagajul, sau băieți care se ceartă prin shaormãrii. Am vrut ca domnul ministru să vadă vasluieni cu viziune, cu poftă de muncă, oameni care pot să construiască și să aducă plus valoare societății”, a spus deputatul Mihai Botez, președintele USR Vaslui, în debutul conferinței de presă organizată la finalul vizitei ministrului în județ.

O primă vizită a ministrului în județ a fost la IRB Bârlad. Aici discuțiile s-au axat pe oportunitățile oferite de industria de apărare, în contextul implementării programului SAFE, destinat achiziției de produse finite pentru Armata Română și alte instituții din domeniul apărării și securității. „Prin programul SAFE se achiziționează pentru Armată și alte instituții de forță produse finite. Trebuie ca privații care produc componente să intre cât mai repede în contact cu acești furnizori de produse finite. Înțeleg că IRB se află la câteva zile de a obține acel aviz necesar acestui tip de colaborare”, a declarat ministrul Economiei.

La Grupul de firme Safir, un important producător din industria alimentară pe piața românească, dar nu numai, reprezentanții companiei au prezentat investițiile realizate în ultimii ani, tehnologiile implementate și planurile de dezvoltare, dar și provocările generate de contextul economic actual și de concurența tot mai puternică.

„Mă bucură când văd antreprenori entuziaști, care, în ciuda greutăților, continuă. Și știu să comunice și greutățile, și știu și să reproșeze celor din funcții că nu fac poate suficient, dar au puterea să continue (…) Dacă nu ai antreprenori, nu ai economie, nu ai dezvoltare. Dacă ai acești antreprenori entuziaști, în ciuda condițiilor, ai cu cine construi”, a spus ministru.  

Subiectul infrastructurii nu a putut fi ocolit, nici în cadrul conferinței de presă, ministru recunoscând că „Moldova a fost văduvită”, referindu-se la autostrăzi.

Din discuțiile cu reprezentanții mediului de afaceri, ministrul Irineu Darău a avut ocazia să tragă concluzia că una dintre cele mai mari probleme ale oamenilor de afaceri este „lipsa de predictibilitate” a celor care fac regulile după care funcționează economia.

După vizita în cele două companii, „în care s-a investit organic și sănătos”, după cum a spus Mihai Botez, ministrul Economiei a putut vedea că „și în județul Vaslui se produce”, punctând, în final, în cadrul conferinței de presă, faptul că dezvolvarea județului, ca și a țării, depinde de astfel de companii, precum IRB Bârlad și Safir.

The post Andrei Durău, ministrul Economiei, a vizitat județul: „Cred că unele decalaje de dezvoltare se vor putea repara în următorii ani” first appeared on Monitorul de Vaslui.

Deputata AUR Laura Gherasim salută, într-o postare pe pagina sa de socializare, performanța tinerei vasluience: „Există vești care îți aduc, pur și simplu, bucurie. Astăzi, una dintre ele vine de la o tânără din județul Vaslui. Felicitări, Bianca-Camelia Ifteni!

În spatele unei asemenea victorii se află ani de muncă, disciplină, sacrificii și o voință ieșită din comun. Toate acestea nu se văd în cele câteva minute ale cursei, doar ridică România pe cea mai înaltă treaptă a podiumului.

Ca deputat de Vaslui, sunt mândră că o vasluiancă demonstrează lumii întregi că valoarea se clădește prin caracter, muncă, perseverență și determinarea de a nu renunța niciodată la propriul vis.

O felicit din toată inima și îi transmit, în numele vasluienilor pe care îi reprezint în Camera Deputaților, întreaga noastră admirație și recunoștință”, este mesajul deputatei Laura Gherasim.

Parlamentarul vasluian a mai declarat că speră să prindă și ziua în care statul român va înțelege că performanța nu trebuie doar aplaudată, ci și susținută și răsplătită pe măsura valorii ei. „Sportivii care duc numele României pe cele mai înalte podiumuri ale lumii merită mai mult decât felicitări de ocazie. Merită respect, investiții și recunoștință concretă.

Bravo, Bianca! Ai făcut cinste județului Vaslui și întregii Românii!”, a mai scris deputata Laura Gherasim.

The post Deputat AUR Laura Gherasim: „Bravo, Bianca Ifteni! Ai făcut cinste județului Vaslui și întregii Românii!” first appeared on Monitorul de Vaslui.

„Motivația discursurilor sale stă în neliniștea și nemulțumirea a milioane de români rostită cu voce tare, pentru identitatea și siguranța acestei țări. Mărturisesc ce știu, nu ce presupun, pentru că Dan Tănasă nu a chemat pe nimeni la ură. A chemat o țară întreagă să nu adoarmă asupra identității și siguranței ei”, arată deputata Gherasim, care consideră că acuzațiile aduse lui Dan Tanasă nu sunt altceva decât o formă de cenzură: „Dan Tanasă este doar punctul central al unei tentative de „disciplinare” a curentelor politice incomode. (…) Precedentul care se creează acum nu se va opri la Dan Tanasă. El va deveni realitatea cu care va fi măsurată libertatea fiecărui cetățean de a vorbi liber”, consideră parlamentarul vasluian.

Anul trecut, într-o postare pe facebook, deputatul AUR Dan Tanasă îndemna românii să refuze comenzile dacă le sunt livrate de muncitori străini. În urma postării, au fost depuse mai multe plângeri la autorităţi, iar Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) s-a autosesizat pentru a analiza cazul. Ulterior, Parchetul General a deschis un dosar, Dan Tanasă fiind audiat pentru suspiciuni de incitare la violenţă, ură sau discriminare.

Deputata AUR Laura Gherasim consideră însă că, de fapt, colegul ei nu a făcut altceva decât să exprime o îngrijorare: tot mai mult străini iau locurile de muncă ale românilor! Mai mult, în calitate de parlamentar, dar și de simplu cetățean, Dan Tanasă are dreptul să vorbească liber, și să-și exprime public opiniile. Într-o amplă postare pe contul său de socializare deputata AUR Laura Gherasim își exprimă indignarea cu privire la acest fapt, considerând că: „Un discurs politic se judecă în fața alegătorilor, la vedere. Dacă sunt românii de acord sau nu cu discursul lui Dan Tanasă, întrebarea poate fi una legitimă și are o singură adresă de corespondență corectă: buletinul de vot, în niciun caz registratura Parchetului”. Mai mult, acuzațiile aduse lui Dan Tanasă nu sunt altceva decât o formă de cenzură, crede parlamentarul AUR vasluian. „Justiția trebuie să apere ordinea publică, nu să cenzureze dezbaterea democratică”, a declarat deputata Laura Gherasim.

Vă prezentăm mai jos, integral, postarea deputatei AUR Laura Gherasim:

„Pentru discursul unui om politic există un singur tribunal competent: electoratul care se pronunță la fiecare patru ani, iar sentințele lui nu se atacă, tocmai pentru că deputatul Dan Tanasă a primit mandatul de a face vocea oamenilor auzită, prin discurs, prin legi propuse, prin exercitarea completă a controlului parlamentar.

Cine vrea să afle dacă românii sunt de acord cu discursul lui Dan Tanasă are la îndemână o metodă veche, cinstită și perfect legală: să-i întrebe direct, la vot. Cum românii așteaptă 4 ani să decidă cine să îi reprezinte, și clasa politică să aștepte până când românii vor vota iar. Și dacă aceleași discursuri sunt votate din nou, problema nu mai este la cetățeni.

Articolul 72 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia deputații și senatorii nu pot fi trași la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului este confirmarea democrației prin respectul pentru pluralismul de opinii.

În anul 1866 Constituția introducea alegeri parlamentare, dar votul era cenzitar, rezervat în principal bărbaților care îndeplineau anumite condiții de avere sau venit. Abia în 1946 are loc primul scrutin în care femeile și bărbații votează în condiții de egalitate, adică sufragiul universal pentru adulți. După 1946, România nu a mai avut alegeri libere și competitive, pentru că alegerile organizate în perioada comunistă au fost periodice, dar nu pluraliste, astfel încât nu pot fi echivalate cu alegerile democratice.

Acum vocea puterii nu confirmă democrația, doar întărește un hibrid, o mutație constituțională( îmi asum public termenul cu toate argumentele juridice necesare) pentru că democrația a devenit limitată de interdicții pe care românii nu le cunosc decât după ce sunt acuzați, află despre ce nu au voie să vorbească, dacă discursul lor este acceptabil sau nu, dacă votul lor este convenabil sau nu, și ce parlamentari sunt acceptați și cine devine persoană non grata.

Un discurs politic se judecă în fața alegătorilor, la vedere. Dacă sunt românii de acord sau nu cu discursul lui Dan Tanasă, întrebarea poate fi una legitimă și are o singură adresă de corespondență corectă: buletinul de vot, în niciun caz registratura Parchetului.

Pe Dan Tanasă nu îl cunosc din presă. Am fost în campanie pentru alegerile europarlamentare, umăr la umăr si muncim de aproape doi ani în Parlament, zi de zi. L-am văzut pe Dan Tanasă când nu era nicio cameră aprinsă și niciun microfon deschis, iar anii aceștia mi-au arătat ce nu se vede de la tribună: tatăl, omul așezat în familia lui, românul pentru care patriotismul se trăiește și se exprimă. De aceea pot depune mărturie, cu toată greutatea acestui cuvânt, că intenția lui nu a fost niciodată ura.

Motivația discursurilor sale stă în neliniștea și nemulțumirea a milioane de români rostită cu voce tare, pentru identitatea și siguranța acestei țări. Mărturisesc ce știu, nu ce presupun, pentru că Dan Tănasă nu a chemat pe nimeni la ură. A chemat o țară întreagă să nu adoarmă asupra identității și siguranței ei.

Dacă a deranjat pentru că a spus, poate mai tare decât place unora, că identitatea și siguranța națională a românilor nu se tranzacționează politic, nici de UDMR, nici de USR și de niciun partid politic, este de analizat doar pe cine a deranjat prin discursul său.

Pentru că cenzura modernă nu vizează pe cei care sunt prea ușor de combătut, îi selectează pe cei cu vocea puternică, care ajung la inima și în mintea oamenilor. Nu îți interzice nimeni să vorbești; ți se arată doar ce pățește cel care a vorbit ce este incomod. Restul îl face liniștea înghețată care se lasă în jur, pentru că fiecare om politic care va privi la parcursul acestui dosar va învăța lecția nescrisă.

Iar lecția sună așa: vorbește liber, dar pregătește-ți un avocat. Ai drepturi ca parlamentar, doar când îți sunt aprobate, chiar dacă sunt garantate de Constituție. Într-o țară în care curajul și patriotismul au nevoie de avocat, tăcerea se transformă în cea mai rațională și „cuminte” politică, care reconfirmă că scopul puterii scuză mijloacele.

Democrația nu moare doar când i se ia cuvântul unui parlamentar sau al unui cetățean. Moare și când cuvântul rămâne liber, dar devine prea scump pentru a fi rostit. Pas cu pas.

Miza acestui dosar depășește cu mult numele din el. Se așază într-un alt precedent, diferit de interzicerea unei candidaturi: opinia politică care deranjează interesele puterii devine materie penală. Iar precedentul nu trebuie aplicat tuturor ca să lucreze asupra tuturor; cenzurii moderne îi ajunge un singur exemplu, ținut ani de zile în anchetă, plimbat prin audieri.

Ceilalți vor înțelege singuri. Nimeni nu le va interzice nimic; își vor interzice ei, fiecare, câte puțin, până când dezbaterea publică va vorbi frumos, îngrijit și despre nimic.

Nu este nevoie să interzici discursul, ajunge să-l scumpești. O anchetă de ani de zile este un preț pe care puțini și-l vor mai permite.

Politologii îi spun efect de îngheț al discursului public; românii îi spun, mai simplu, frica de a vorbi despre problemele care îi apasă.

Iar cuvântul liber devine doar glasul privilegiat alocat doar puterii de la guvernare, încetând să mai fie un drept al românilor consacrat de Constituție.

Un patriot român care își exercită rolul în serviciul public nu trebuie transformat în inculpat doar pentru că vocea sa atinge „nervii” corectitudinii politice impuse de un curent străin valorilor noastre naționale.

Statul modern, în loc să răspundă unui punct de vedere printr-un argument contrar, alege „calea scurtă” a dosarului penal, abandonând principiul constituțional al libertății parlamentare. După cum a observat și Hannah Arendt, forța unui regim totalitar nu stă doar în capacitatea de a pedepsi, ci în cea de a impune un cadru de teamă care determină cetățeanul și alesul să se autocenzureze. Aceasta este, în esență, moartea pluralismului democratic.

Dan Tanasă este doar punctul central al unei tentative de „disciplinare” a curentelor politice incomode. Dincolo de simpatiile personale, acesta este un moment de bilanț pentru clasa politică și pentru fiecare dintre noi. Dacă aleșii nu sunt lăsați să fie vocea celor pe care îi reprezintă, atunci mandatul parlamentar a fost transformat într-o simplă funcție decorativă. La fel ca democrația.

Precedentul care se creează acum nu se va opri la Dan Tanasă. El va deveni realitatea cu care va fi măsurată libertatea fiecărui cetățean de a vorbi liber. Dacă pierdem dreptul la opinia incomodă, pierdem și fundația pe care stă democrația însăși. Justiția trebuie să apere ordinea publică, nu să cenzureze dezbaterea democratică.

Deputat AUR de Vaslui, Laura Gherasim”.

The post „Intenția lui Dan Tanasă nu a fost niciodată ura. A chemat o țară întreagă să nu adoarmă asupra identității și siguranței ei” first appeared on Monitorul de Vaslui.

Un raport recent publicat, arată că, la nivel naţional, Poliţia Română a intervenit, în anul 2025, la 138.385 de cazuri de violenţă domestică, 67.010 în mediul urban şi 71.335 în mediul rural, iar numărul faptelor penale înregistrate a scăzut cu 16,3% faţă de anul anterior. „Această reducere nu înseamnă, însă, că fenomenul se află în recul, creşterea sesizărilor arată doar o schimbare în modul în care sunt gestionate aceste cazuri, nu neapărat o îmbunătăţire a siguranţei victimelor”, arată însă deputata AUR, Laura Gherasim, care explică: „Controale interne ale Inspectoratului General al Poliţiei Române au constatat, în cursul anului 2025, disfuncţionalităţi procedurale în dosare din judeţele Mureş şi Teleorman, unde paşii obligatorii în supravegherea cazurilor cu ordin de protecţie nu au fost respectaţi şi, ca urmare, din 1 august 2025, poliţiştii sunt obligaţi să verifice situaţia victimei chiar şi atunci când aceasta refuză să apeleze la instrumentele legale clasice. Deşi Legea nr. 217/2003, completată recent prin Legea nr. 36/2026, obligă autorităţile să colecteze date statistice dezagregate privind violenţa domestică, aceste cifre nu sunt făcute publice pe judeţe”.

În aceste condiții, parlamentarul vasluian Laura Gherasim solicită Ministerului Afacerilor Interne să comunice dacă la nivelul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Vaslui există un registru al victimelor, câte ordine de protecţie au fost emise şi confirmate de instanţe, câţi agresori au fost monitorizaţi electronic şi dacă dosarele din Vaslui au fost verificate în urma disfuncţionalităţilor descoperite în Mureş şi Teleorman. Solicitarea oficială a fost făcută de către deputatul AUR printr-o declarație de presă transmisă luni Camerei Deputaților.

„Cetăţenii din Vaslui au dreptul să ştie dacă instituţiile statului funcţionează la fel de bine pentru ei ca pentru oricare alt judeţ. Nu poţi gestiona corect o problemă pe care refuzi să o măsori la nivel local”, a declarat doamna deputata AUR Laura Gherasim.

The post Deputata AUR Laura Gherasim a solicitat Ministerului Afacerilor Interne evidenţa victimelor violenţei domestice din judeţ: „Cetăţenii din Vaslui au dreptul să ştie dacă instituţiile statului funcţionează” first appeared on Monitorul de Vaslui.

Guvernul va cheltui nu mai puțin de 600.000 de lei pentru consultanță, în vreme ce , în județul Vaslui și în multe alte zone ale țării, spitalele au nevoie de aparatură, paturi, secții modernizate și investiții reale, arată deputata Raisa Enachi, cu atât mai mult cu cât – spune ea -, acest raport va confirma ceea ce se știe deja.

„Adevărata măsură a unui guvern nu este numărul studiilor pe care le comandă, ci investițiile pe care le lasă în urmă”, declară Riasa Enachi, adăugând că „cetățenii nu mai au nevoie de explicații despre problemele din sănătate, le trăiesc în fiecare zi. Au nevoie de soluții, investiții și respect pentru banul public”.

„Domnule Dragoș Pîslaru, românii merită o explicație: De ce aproape 600.000 de euro pentru consultanță au fost o prioritate, în timp ce spitalele continuă să ducă lipsă de ceea ce este cu adevărat esențial?”, este întrebarea pe care parlamentarul o adresează ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene.

The post „600.000 de euro pentru consultanță. Spitalele mai pot aștepta?” first appeared on Monitorul de Vaslui.

În dezvoltarea filialei, acesta se bazează pe o echipă implicată, din care face parte și vicepreședintele Anda Onofrei, care contribuie activ la organizarea și desfășurarea proiectelor partidului.

În mediul politic vasluian, Chiriac Octavian este cunoscut pentru faptul că reușește să creeze structuri bine organizate și să adune oameni în jurul unor proiecte comune. Experiența acumulată, seriozitatea și modul în care se implică în fiecare proiect reprezintă un factor important în dezvoltarea filialei județene a Partidului Patrioților.

Duminică, 12 iulie 2026, organizația de tineret a Partidului Patrioților Vaslui a fost prezentă în mijlocul oamenilor. Tinerii patrioți au discutat cu cetățenii în Piața Centrală din municipiul Vaslui, iar ulterior au ajuns în comuna Ștefan cel Mare, unde au ascultat problemele locuitorilor.

Conducerea filialei anunță că acțiunile în teren vor continua și în perioada următoare, cu scopul de a menține un dialog direct cu cetățenii din județ.

The post Un nou partid prinde contur în județ: Partidul Patrioților first appeared on Monitorul de Vaslui.

În bugetul pentru 2025, contribuția totală a României este estimată la aproximativ 17,89 miliarde de lei, circa 3,6 miliarde de euro, iar din această sumă aproximativ 64,7 milioane de lei reprezintă contribuția la mecanismul european prin care sunt acoperite o parte din costurile dobânzilor pentru sprijinul financiar acordat Ucrainei.

„Țara contribuie an de an la bugetul Uniunii Europene, iar solidaritatea între statele membre este un principiu pe care îl respectăm, dar nu înaintea interesului național. Unii români pun o întrebare firească: Cum am ajuns să găsim resurse financiare atunci când este vorba despre obligațiile externe, în timp ce pentru propriile noastre priorități: spitale, școli, infrastructură, agricultori, pensionari sau tineri, ni se spune, de prea multe ori, că „nu sunt bani”?”, scrie deputata Raisa Enachi, într-o postare recentă pe pagina sa de socializare.

Parlamentarul vasluian este de părere că solidaritatea nu ar trebui să însemne sacrificarea interesului național: „Noi avem dreptul de a susține partenerii europeni, dar avem aceeași obligație morală și constituțională de a proteja propriii cetățeni și de a investi cu prioritate în dezvoltarea lor”, arată deputata Enachi, care explică: „În 2026, Uniunea Europeană continuă să aloce fonduri importante pentru sprijinirea Ucrainei prin bugetul european și prin instrumentele dedicate create în acest scop.

Tocmai de aceea este legitim să cerem aceeași determinare și aceeași capacitate de mobilizare atunci când vine vorba despre nevoile României”.

Din aceste motive, deputata Raisa Enachi adresează o întrebare legitimă: „Încotro ne îndreptăm? Spre o Europă în care responsabilitatea față de parteneri merge mână în mână cu responsabilitatea față de propriii cetățeni sau spre una în care românii sunt chemați mereu să contribuie, dar așteaptă prea mult pentru ca propriile lor probleme să devină o prioritate?”

„Aceasta nu este o întrebare împotriva cuiva, este o întrebare despre echilibru!”, își încheie comentariul deputata de Vaslui Raisa Enachi.

The post Raisa Enachi: „În 2026, România contribuie cu 3,6 miliarde de euro la bugetul Uniunii Europene! Pentru români, nu sunt bani!” first appeared on Monitorul de Vaslui.

În ultima zi a sesiunii parlamentare, deputata AUR Laura Gherasim și-a arătat îngrijorarea cu privire la neîndiplinirea ţintei nr. 394 din PNRR (crearea unei reţele de centre de zi pentru copiii expuşi riscului de a fi separaţi de familie), respectiv a riscului ca astfel de centre să nu fie finalizate până la 31 august. „Ar fi nu doar o mare nerealizare și o pierdere importantă de bani nerambursabili, cât, mai ales, o șansă care li se ia acestor copii de a avea un viitor și o viață normală”, a declarat deputata AUR Laura Gherasim. Parlamentarul AUR a cerut ministrului Familiei, tineretului şi egalităţii de şanse o informare cu privire la stadiul implementării de astfel de proiecte, și, separat, situaţia completă pentru judeţul Vaslui, a cărui alegători îi reprezintă în Parlamentul României.

Într-un comunicat de presă adresat Camerei Deputaților, deputata Laura Gherasim și-a arătat îngrijorarea cu privire la faptul că România ar putea pierde o importantă finanțare destinată creerii unei reţele de centre de zi pentru copiii expuşi riscului de a fi separaţi de familie. Este vorba de un jalon din cadrul Plaului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ținta, cuprinsă în Componenta C13 – Reforme Sociale, Investiţia I1, prevăzând autorizarea a 145 de centre de servicii de zi, dintre care cel puţin 10% în comunităţi cu o populaţie romă semnificativă cu termenul de îndeplinire trimestrul IV 2025. „La data prezentei, ţinta figurează, în continuare, cu starea ”în implementare”, deci restantă faţă de scadenţa asumată – cu atât mai mult cu cât termenul iniţial de implementare a proiectelor din primul apel fusese stabilit la 31 decembrie 2024”, a arătat deputata Gherasim, care a explicat că întârzierea are şi o miză suplimentară în contextul în care PNRR se închide la 31 august 2026.

„O ţintă neîndeplinită la termen atrage riscul pierderii finanţării europene aferente şi mută povara finalizării pe bugetul de stat. Vorbim despre servicii care ţin copiii lângă părinţi, şi nu despre o statistică. Termenul a trecut, iar ţinta e, în continuare, neîndeplinită”, a declarat deputata Laura Gherasim.

Cu această ocazie, Laura Gherasim a făcut o interpelare publică către Ministerul Familiei, tineretului şi egalităţii de şanse, solicitând ministrului date la zi privind numărul de centre autorizate la nivel naţional. Parlamentarul AUR a solicitat situaţia detaliată a judeţului Vaslui: proiecte contractate, localităţi, stadiu, centre date în funcţiune, numărul proiectelor respinse sau reziliate din judeţ şi nevoile rămase neacoperite, motivele restanţei faţă de termen, precum şi analiza de risc şi planul de contingenţă pentru centrele care nu vor putea fi autorizate până la închiderea programului.

„Întreb ministerul câte dintre cele 145 de centre au fost efectiv autorizate şi, în mod special, ce s-a întâmplat în judeţul Vaslui: câte proiecte au fost contractate, în ce localităţi şi câte funcţionează astăzi”, este solicitarea publică a deputatei AUR Laura Gherasim.

The post Centrele de zi pentru copii, în atenția deputatei Laura Gherasim  first appeared on Monitorul de Vaslui.

Într-o recentă postare pe pagina sa de socializare, deputata AUR Laura Gherasim demontează acuzațiile vehiculate în ultima perioadă, cum că președintele George Simion ar fi fost acela care ar fi dat ordin ca parlamentarii AUR să nu voteze Guvernul Veștea. Deputata de Vaslui a explicat că toate deciziile AUR sunt luate de conducerea partidului, cu acordul membrilor săi, și, niciodată nu au reprezentat voința unui singur om, fie el și președintele George Simion.

Iată, declarația deputatei Laura Gherasim:

„Politica românească are un obicei pe care nu l-am înțeles niciodată. Avem tendința să transformăm orice decizie colectivă în vina unui singur om. Dacă un partid ia o hotărâre care nu ne convine, imediat căutăm un nume. Nu analizăm cum s-a ajuns acolo. Nu ne interesează cine a participat la discuții, cine și-a spus punctul de vedere, cine a votat. Găsim un singur om și îl punem în boxa acuzaților. Așa se întâmplă și acum. Toți vorbesc despre ce a decis George Simion. Aproape nimeni nu vorbește despre decizia conducerii AUR. Decizia ca AUR să nu susțină Guvernul Veștea a fost o decizie a conducerii partidului, nu un ordin dat de un singur om. Unii spun că, între timp, au existat negocieri. Foarte bine. Negocierile fac parte din politică. Dar mă întreb altceva. Dacă după discuția cu Adrian Veștea, George Simion ar fi fost cu adevărat convins că România trebuie să meargă în altă direcție, ce trebuia să facă? Să iasă în fața parlamentarilor și să spună: „Am decis eu că votăm altfel”? Nu. Ar fi fost primul acuzat că el conduce partidul de unul singur. În orice organizație serioasă, fie ea partid politic, companie sau asociație, există momente în care decizia nu mai aparține unui singur om. Aparține echipei care și-o asumă. Poate că argumentele prezentate în urma negocierilor nu au fost suficiente pentru a justifica schimbarea unei poziții deja adoptate. Poate că au fost, poate cǎ nu au fost. Dar un lucru îl știm.

Este nedrept să transformi o hotărâre colectivă într-o vină personală.

Ion I.C. Brătianu spunea că „Cei mai mulţi îşi închipuie că politica e un fel de distracţie, cu foloase şi onoruri. Politica e ceva grav, grav de tot. Ai în mâna ta viaţa şi viitorul ţării tale”.

Tocmai de aceea, dacă vrem să criticăm o decizie, să avem onestitatea să criticăm pe cei care au luat-o împreună. Pentru cǎ votul împotriva guvernului Veştea s-a votat cu unanimitate de voturi de conducerea partidului. Dacă vrem să apreciem o decizie, să recunoaștem meritul aceleiași conduceri”.

„Un partid nu este un singur om și nu este S.R.L.-ul nimănui. Votul exprimat reflectă o decizie asumată de conducerea partidului, nu voința unui singur om”, încheie deputata AUR Laura Gherasim.

The post Deputat AUR Laura Gherasim: „Decizia ca AUR să nu susțină Guvernul Veștea a fost o decizie colectivă, a conducerii partidului” first appeared on Monitorul de Vaslui.

Înainte de votul de investitură din Parlament, examen picat cu brio de premierul desemnat Adrian Veștea și guvernul său, liderul AUR George Simion a ținut o conferință de presă în care anunța acest eșec: „Guvernul Veștea nu trece, pentru că, așa cum ați spus-o voi toți, e nevoie de AUR”.

Ulterior votului, deputata AUR Laura Gherasim a confirmat că guvernul Veștea nu putea trece fără voturile AUR. Iar unul dintre motivele pentru care AUR nu a fost de acord cu acest guvern este acela că Adrian Veștea a declarat că va avea același program de guvernare ca Ilie Bolojan!”.

„România are nevoie de stabilitate. Are nevoie de un guvern. Dar are nevoie, înainte de toate, de un program de guvernare bun pentru români. Noi, când ne asumăm o luptă pentru români, o ducem până la capăt. Nu putem spune astăzi că programul de guvernare face rău românilor, să dăm jos guvernul și mâine să votăm același program de guvernare. Așa că, la treabă. Veniți cu un program serios pentru români. Într-o democrație realǎ este firesc să vă consultați și cu primul partid de opoziție din țară”, a mai declarat deputata Gherasim.

The post Laura Gherasim, deputat AUR: „Guvernul Veștea nu putea trece fără voturile AUR. Veniți cu un program serios pentru români” first appeared on Monitorul de Vaslui.