Termenul-limită pentru depunerea cererilor de plată aferente intervențiilor din sectorul apicol pentru anul 2026 este 31 iulie 2026, inclusiv.

Sprijinul financiar este acordat în cadrul măsurii „Sprijin financiar pentru intervențiile aferente sectorului apicol din cadrul Planului Strategic 2023–2027” (ISA 2026), destinată susținerii dezvoltării și modernizării activităților apicole.

Fiecare beneficiar poate depune o singură cerere de plată, însoțită de documentele justificative necesare, direct sau prin intermediul unei persoane împuternicite notarial ori al reprezentantului legal, la Centrul Județean APIA Vaslui. Regula se aplică inclusiv apicultorilor care dețin mai multe exploatații apicole în localități sau județe diferite și care au coduri de identificare atribuite de Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ).

Toate documentele depuse în copie trebuie să conțină mențiunea „conform cu originalul”, să fie datate și semnate de solicitant.

Cheltuielile eligibile aferente intervențiilor apicole pot fi efectuate în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2026 și data depunerii cererii de plată, inclusiv.

Cum se realizează plata sprijinului financiar

După încheierea perioadei de depunere, APIA va efectua verificările administrative și controalele necesare. Plata sumelor eligibile va fi realizată după:

– controlul administrativ al tuturor cererilor;

– verificările efectuate la fața locului;

– analiza rezonabilității costurilor declarate;

– centralizarea sumelor eligibile;

– încadrarea în plafonul financiar alocat fiecărei intervenții din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027.

Valoarea finală a sprijinului va fi stabilită în funcție de eligibilitatea fiecărei cereri și de bugetul disponibil pentru intervențiile accesate.

Ghiduri și documente utile disponibile pe site-ul APIA

Pentru a facilita accesul la finanțare, APIA a publicat pe site-ul instituției, în secțiunea dedicată „PS 2023-2027 – Apicol, Anul 2026”, o serie de documente și materiale informative utile pentru apicultori.

Printre acestea se află:

– formularele cererilor de plată;

– modul de calcul al cantităților de produse medicinale veterinare;

– lista produselor medicinale veterinare autorizate în anul 2026;

– lista stupinelor de elită și de multiplicare autorizate sau reautorizate;

– informații privind obligațiile de informare și publicitate referitoare la finanțările europene;

– cerințe privind afișarea emblemei Uniunii Europene pentru beneficiarii sprijinului.

APIA recomandă tuturor apicultorilor care intenționează să acceseze aceste fonduri să consulte documentația disponibilă și să depună cererile în timp util, pentru a evita aglomerația din ultimele zile ale sesiunii.

The post Apicultorii mai pot solicita sprijin financiar pentru sectorul apicol până la 31 iulie 2026 first appeared on Monitorul de Vaslui.

Ministerul Finanțelor a semnat convențiile de finanțare pentru cele opt Programe Regionale din România, punând la dispoziție aproximativ 3,45 miliarde de euro încă din acest an pentru noi proiecte de dezvoltare locală. Banii vor finanța investiții în infrastructură rutieră, spitale, școli, digitalizare, regenerare urbană și sprijinirea mediului de afaceri.

ADR Nord-Est estimează că va putea contracta proiecte suplimentare de peste 1,05 miliarde de euro, peste bugetul inițial al Programului Regional 2021–2027.

Vasile Asandei, directorul general al ADR Nord-Est, a explicat că mecanismul de supracontractare permite semnarea unor contracte care depășesc alocarea inițială a programului, folosind credite de angajament asigurate de la bugetul de stat. Astfel, proiectele aflate pe lista de așteptare pot primi șansa finanțării dacă există fonduri disponibile.

În domeniul educației, apelurile au avut o alocare de aproximativ 185 milioane de euro, însă valoarea proiectelor depuse a depășit 632 milioane de euro, de peste trei ori mai mult. Până acum au fost semnate contracte de aproape 290 milioane de euro, iar până la sfârșitul anului sunt estimate noi contracte de încă 142 milioane de euro.

Și pentru infrastructura rutieră cererea a fost mult peste fondurile disponibile. Pentru proiectele destinate creșterii accesibilității regiunii au fost depuse și contractate investiții de aproape 290 milioane de euro, față de o alocare inițială de 182 milioane de euro.

În domeniul economiei circulare, proiectele depuse însumează peste 110 milioane de euro, deși bugetul apelului a fost de doar 50 milioane de euro. ADR Nord-Est estimează că până la sfârșitul anului vor fi contractate investiții de aproape 90 milioane de euro.

Pentru regenerarea urbană municipalitățile au solicitat finanțări de peste 238 milioane de euro, în condițiile unei alocări inițiale de aproximativ 109 milioane de euro.

Mecanismul de supracontractare este considerat unul dintre cele mai importante instrumente pentru accelerarea investițiilor, deoarece permite finanțarea unor proiecte mature care, în mod normal, ar fi rămas fără bani din cauza epuizării alocărilor inițiale.

Pentru județele din regiunea Nord-Est, Iași, Bacău, Suceava, Neamț, Botoșani și Vaslui, decizia poate însemna investiții suplimentare de peste un miliard de euro în următorii ani, cu impact direct asupra infrastructurii, educației, sănătății, mediului de afaceri și dezvoltării urbane.

The post Peste un miliard de euro pentru opt proiecte regionale din Regiunea Nord Est first appeared on Monitorul de Vaslui.

Prețurile medii ale ouălor de găină au scăzut în aprilie 2026 față de luna precedentă în majoritatea piețelor agroalimentare din municipiile reședință de județ, însă în Vaslui a crescut cu nu mai puțin de 30%.

Potrivit Buletinului statistic de prețuri pentru luna aprilie al Institutului Național de Statistică (INS) la ouă cele mai mari scăderi de preț au fost consemnate în Alba Iulia (-29,23% față de martie), Botoșani (-18,64%), Zalău (-14,29%), Craiova (-12%) și Giurgiu (-11,67%). Pe de altă parte, cele mai mari creșteri au fost în Slobozia (+32,14%), Vaslui (+30%), Sfântu Gheorghe (+8,7%) și Arad (+7,69%).
La mierea de albine, cele mai importante scumpiri s-au înregistrat în Reșița (+17,89%), Sfântu Gheorghe (+16,52%) și Suceava (+12,31%), în timp ce scăderi au fost raportate în Călărași (-5,66%) și Târgu Mureș (-4,76%).
În cazul cartofilor, cele mai mari creșteri de preț au fost consemnate în Piatra Neamț (+13,33%), Arad (+6,61%), Galați (+6,25%) și Craiova (+6,12%). Cele mai mari ieftiniri au fost în Cluj-Napoca (-11,11%), Sfântu Gheorghe (-10,71%), Zalău (-10,34%) și Slatina (-9,33%).
La fasole uscată, cele mai mari scumpiri au fost în Suceava (+6,16%), Târgoviște (+3,09%) și Ploiești (+2,88%), iar cea mai accentuată scădere s-a înregistrat în Bacău (-12,25%).
Prețul cepei uscate a crescut cel mai mult în Miercurea Ciuc (+15%), Craiova (+11,11%), Târgu Mureș (+8,33%) și Târgu Jiu (+7,5%), în timp ce cele mai mari scăderi au fost consemnate în Constanța (-14,17%), Giurgiu (-13,95%) și Sibiu (-11,11%).
La spanac, cele mai ample ieftiniri au fost raportate în Piatra Neamț (-39,13%), Deva (-34,69%), Zalău (-33,33%) și Iași (-32,67%). Scumpiri punctuale au fost consemnate în Cluj-Napoca (+3,85%) și Galați (+2,5%). 

The post Statisticienii spun că prețul ouălor a crescut cel mai mult la Vaslui – 30% first appeared on Monitorul de Vaslui.

Potrivit reprezentanților primăriei, măsura rezolvă, în același timp, mai multe probleme: redă un aspect civilizat intrării în piață, aerisește accesul pentru cumpărători și comercianți, asigură accesul mașinilor de interveție în caz de urgență și asigură tratament corect față de ceilalți agenți economici din zonă, care și-au ocupat spațiile prin licitație publică.

„Situația acestor comercianți nu este una nouă. Există încă din anul 2018 o hotărâre a Consiliului Local prin care s-a încercat reglementarea acestei zone și ca urmare a numeroaselor sesizari venite din partea cetățenilor, sesizari pe care le primim continuu. Aplicarea hotărârii a fost amânată în mod repetat de DAPPC Bârlad, la solicitarea comercianților, care au invocat de fiecare dată diferite motive: stocuri de marfă, perioade aglomerate, Paști, Crăciun. Mai mult, ei au refuzat să participe la licitații pentru a ocupa alte locuri din zona pieței. Aceste amânări nu mai pot continua. Comerțul desfășurat permanent nu poate funcționa la nesfârșit în regim de vânzare ambulantă, cu taxare ca pentru zilieri, în timp ce alți comercianți respectă procedurile legale și participă la licitații publice pentru ocuparea spațiilor”, au transmis reprezentanții primăriei. 

Aceștia asigură că municipalitatea nu urmărește să îndepărteze activitatea comercială din zonă, ci să o așeze pe baze corecte, legale și civilizate. Comercianților vizați li se oferă posibilitatea de a participa la licitație pentru alte locuri disponibile, tot în zona pieței, în spații care nu blochează intrarea și nu afectează accesul public.

„Piața „Sfântul Ilie” trebuie să fie un spațiu ordonat și funcțional. Intrarea în piață aparține tuturor, nu poate rămâne ocupată la nesfârșit de improvizații”, au mai anunțat oficialii primăriei. 

The post Începe „curățenia” la intrarea în Piața „Sfântul Ilie” Bârlad first appeared on Monitorul de Vaslui.

La sfârșitul anului trecut, municipiul Vaslui semna un contract de finanțare având ca obiect „Modernizarea sistemului de iluminat public în municipiul Vaslui”, având o valoare totală de 5.284.335,73 lei, din care finanțare nerambursabilăde 5.138.231,36 lei, primăria urmând a contribui cu puțin peste 146 mii lei, valoare neeligibilă.

În cadrul acestui contract, ar fi urmat să fie modernizat iluminatul public pe străzile Ștefan cel Mare, parțial pe strada Decebal și pe toate străzile din Moara Greci. Acolo, ar fi urmat să fie înlocuite toate aparatele de iluminat, urmând a fi montate 1354 corpuri de iluminat cu tehnologie LED cu fiabilitate ridicată și consum redus de energie. De asemenea, urmează să fie modernizate cele 9 puncte de alimentare și aprindere a iluminatului public, dar și, cel mai important!, ar fi urmat să fie instalat un sistem de telegestiune, care ar permite stingerea automată a luminii atunci când nu este trafic auto sau pietonal, respectiv reaprinderea ulterioară. Astfel, s-a fi realizat și o importantă economie la consumul de energie electrică, deci, economie la bugetul local.

Proiectul este în plină implementare și o analiză recentă a indicatorilor tehnico economici a arătat că, de fapt, costurile proiectului sunt mult mai mici decât cele estimate inițial. Asta în condițiile în care prețurile materialelor și echipamentelor au crescut datorită inflației, dar, între timp, s-a majorat și TVA-ul, de la 19 la 21%. Astfel, se pare că se va face o economie de 1,46 milioane lei, cam un sfert din totalul finanțării primite de la Administrația Fondului pentru Mediu.

Noii indicatori vor fi supuși atenției și aprobării consilierilor municipali la proxima ședință, atunci când aceștia ar putea pune întrebări cu privire la felul în care a apărut această „economie”.

The post Mare minune! La Vaslui costurile unui proiect vor fi cu un sfert mai mici decât cele estimate first appeared on Monitorul de Vaslui.

Anul trecut, Guvernul României oferea primăriilor împrumuturi de la Trezoreria statului la dobânzi preferențiale, pentru finalizarea unor proiecte, în special finanțate prin PNRR. Primăria Vaslui a depus o cerere în acest sens, însă, ulterior, a renunțat, motivând că nu ar fi putut cheltui banii în timp util, pe perioada iernii, lucrările fiind de mică anvergură.

Ulterior, în acest an, primarul municipiului Vaslui, Lucian Braniște, a decis contractarea de la bănci comerciale a unui împrumut de 45 de milioane de lei, necesar pentru finanțarea a cinci proiecte implementate cu fonduri nerambursabile ce trebuie finalizate în acest an. Este vorba de proiectele cu finanțare nerambursabilă: „Construire locuințe pentru tineri în Municipiul Vaslui”, pentru care ar fi nevoie de 18 milioane lei, și „Creșterea eficienței energetice și gestionarea inteligentă a energiei – Școala Gimnazială Elena Cuza Vaslui”, 3 milioane lei, ambele prin PNRR și care au drept termen de finalizare 31 august 2026, „Proiectul de extindere a rutelor, traseelor și stațiilor pentru transportul public de călători – Etapa a II-a” – 15 milioane lei necesari, și „Proiectul de realizare depou pentru transportul public – Etapa a II-a”, (4 milioane lei), ambele cu finanțare PRNE 2021-2027 și termen de finalizare 30 iunie 2026, și proiectul „Centrală electrică fotovoltaică pentru autoconsum și rețele electrice pentru evacuare putere”, cu termen de finalizare 31 decembrie 2026 și pentru care cofinanțarea din partea primăriei ar fi de 5 milioane lei.

În mai, Primăria municipiului Vaslui a demarat procedura de contractare a unui împrumut de 45 de milioane de lei

de la bănci comerciale, împrumut care are o durată de rambursare 5 ani. Procedura s-a desfășurat în mare urgență, termenul limită de depunere de oferte din partea băncilor fiind 20 mai, zi în care s-au deschis și ofertele. Au fost primite 4 oferte, fiind aleasă cea a BRD-GSG, care ar fi avut cel mai scăzut preț. Atât de scăzut, încât pentru suma de 44.905.356 lei împrumutată pe 5 ani, se va plăti de la bugetul local o dobândă totală de 8.163.562,47 lei (18,18%). Deja, pe site-ul propriu, Primăria a postat anunțul de atribuire a contractării, ceea ce înseamnă că contractul de împumut a fost deja semnat, banii au intrat în conturile municipalității, iar dobânda a început să curgă…

Graba municipalității era de înțeles, având în vedere că cele două proiecte finanțate prin PNRR au drept termen limită de finalizare 31 august 2026.

The post Primăria Vaslui s-a împrumutat cu 45 milioane lei pe 5 ani. Dobânda care va fi plătită: 8,16 milioane lei first appeared on Monitorul de Vaslui.

Ploile de miercuri noapte au fost relativ importante cantitativ, mai ales dacă ne raportăm la nivelul de precipitații care cad de obicei în iunie. În jurul Bârladului, nu a plouat deloc sau precipitațiile au fost minime, în schimb, în restul județului s-au înregistrat între 1,3 și 15 litri pe metrul pătrat. Cel mai mult, în localitățile de pe valea Racovei, la Oprișița înregistârându-se 8,3 litri/mp, la acumularea Delea, 8,2 litri/mp, la Pușcași, 9,9 litri/mp, la Trohan, 13,0 litri/mp,iar la Pungești, 15,0 litri/mp. Adăugând precipitațiile căzute de la începutul lunii, se poate spune că iunie 2026 este cea mai ploioasă lună iunie în ultimii ani.

Alt fapt îmbucurător, în general ploile au fost liniștite, fără a provoca distrugeri importante, cu excepția alunecărilor de teren de la Dodești și Epureni.

Precipitațiile căzute de la începutul anului, în luna mai, conform ANMH, cantitatea totală fiind în jurul valorii de 75 litri/mp, au refăcut necesarul de apă din sol, necesar grav afectat de seceta persistentă din ultimii ani. Acest lucru nu poate decât să-i bucure pe agricultori, care speră la recolte cât mai bogate, dar și pe ceilalți locuitori ai județului, care au asigurată acum apa potabilă și de consum.

Conform Aquavas SA, două dintre sursele de apă ale municipiului Vaslui, acumularea Solești și râul Bârlad, repectiv acumularea Tungujei, sunt la 100% din capacitate, cu peste 7,7 milioane de mc de apă înmagazinate fiecare. Cât privește acumularea Pușcași, folosită cu precădere în ultimul an pentru livrarea de apă locuitorilor municipiului Vaslui, acolo ar exista la acest moment peste 2,7 milioane mc de apă.

„Chiar dacă nu ar mai ploua în următorii 3 ani, locuitorii municipiului Vaslui au asigurată apa pentru consum. La fel, locuitorii din Bârlad, Huși sau Negrești, acolo unde necesarul de apă este asigurat pentru cel puțin încă trei – patru ani, în condiții de secetă acută”, a declarat ing. Iulian Iordache, directorul Aquavas SA Vaslui.

The post E oficial: iunie 2026, cea mai ploioasă lună iunie din ultimii ani first appeared on Monitorul de Vaslui.

Până la data de 31 iulie inclusiv, apicultorii pot solicita subvenții aferente anului 2026, depunând la centrul județean APIA cereri în acest sens, însoțită de documente jusitifcative. Se depune o singură cerere de plată, chiar dacă dețin mai multe exploatații apicole cu cod de identificare atribuit de ANZ în mai multe localități sau județe. Documentele depuse în copie trebuie să aibă înscrisă sintagma „conform cu originalul”, să fie datate şi însuşite prin semnătură de către solicitant.

„Solicitanții pot efectua cheltuielile aferente intervențiilor apicole în anul de cerere, în perioada 1 ianuarie până la data depunerii cererii de plată inclusiv”, anunță APIA.

Ghidul informativ „Sprijin financiar pentru intervențiile aferente sectorului apicol din cadrul Planului Strategic 2023 – 2027 a fost deja publicat de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) pe site-ul instituției: www.apia.org.ro. În Ghid sunt prezentate și regulile pentru pregătirea, completarea corectă a documentelor și depunerea cererilor de plată pentru intervenţiile aferente sectorului apicol 2026 de către formele asociative apicole/apicultori, în scopul obținerii sprijinului financiar.

Valoarea sprijinului alocat pentru anul 2026 este de 12.163.260 euro, din care 6.081.630 euro reprezintă 50% contribuția Uniunii Europene și 6.081.630 euro reprezintă 50% contribuția României, de la bugetul de stat. Pentru plăţile anului 2026, cursul de schimb este stabilit la valoarea de 5,0968 lei/euro.

„Plata sprijinului financiar se va efectua de către APIA după controlul administrativ al tuturor cererilor de plată, controlul la fața locului, verificarea rezonabilității costurilor, centralizarea sumelor eligibile în vederea încadrării în cuantumul unitar planificat și în plafonul alocat pentru fiecare intervenţie accesată conform PS PAC 2023-2027 și stabilirea sumei eligibile la plată a fiecărei cereri de plată”, se arată în comunicatul APIA.

Reamintim că la sfârșitul lunii mai, Camera Deputaților a aprobat acordarea unui sprijin financiar anual de 12 euro pentru fiecare familie de albine, pe o perioadă de 3 ani şi o singură dată pe an pentru producția autohtonă. Măsura urmărește susținerea sectorului apicol prin finanțarea achiziției de familii de albine și hrană, asigurarea rezervelor pentru iernare, modernizarea procesării produselor apicole, introducerea de tehnologii noi și creșterea competitivității producătorilor români. Ajutorul va putea fi cumulat și cu alte forme de sprijin destinate sectorului apicol. Pentru a beneficia de finanțare, apicultorii vor trebui să depună cereri la centrele județene sau la centrul Municipiului București ale APIA. Bugetul total alocat schemei nu va putea depăși 93,5 milioane de lei, iar fondurile vor fi asigurate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

The post Subvenții pentru apicultori. Cererile se depun la APIA până pe 31 iulie first appeared on Monitorul de Vaslui.

Vinurile produse la Domeniile Averești au obținut trei medalii importante în cadrul prestigiosului Concours Mondial de Bruxelles 2026, una dintre cele mai apreciate competiții internaționale dedicate industriei vinului:

Fetească Neagră de Averești Diamond Selection Dry 2024 – medalie de aur

Cabernet Sauvignon Diamond Selection Dry 2019 – medalie de argint

Nativus Aligoté 2025 – medalie de argint

Rezultatele obținute la Concours Mondial de Bruxelles reprezintă o nouă recunoaștere a calității vinurilor produse în podgoriile de la Huși și a investiției constante în excelență, răbdare și tehnologie.

„Sunt premii care bucură, dar și motivează. Se vor face în continuare vinuri care poartă mai departe povestea podgoriilor de la Averești”, au transmis reprezentanții Domeniilor Averești.

Rezultatele de la Bruxelles se adaugă unui șir impresionant de performanțe internaționale obținute de producătorul vasluieni în ultimii ani.

Podgoria Huşi este locul pe care vinurile semnate Domeniile Avereşti îl numesc „acasă”. Crama din Avereşti a fost construită în anul 1874 şi restaurată recent pentru a crea un spaţiu ideal obţinerii unora dintre cele mai încântătoare vinuri româneşti. Soiuri internaţionale nobile şi soiuri româneşti vechi şi noi îşi dau întâlnire în viile din inima Moldovei şi împrumută calităţile lor cele mai de preţ vinului: Zghihara de Huşi, Fetească Regală, Fetească Albă, Busuioacă de Bohotin, Aligote, Sauvignon Blanc, Traminer şi Cabernet Sauvignon.

„La Domeniile Averești, fiecare vin este expresia terroir-ului unic al Podgoriei Huși, a soiurilor rare și a măiestriei vinificatorilor noștri. Îmbinând tradiția cu inovația, creăm vinuri autentice, apreciate atât în România, cât și peste hotare. Ne mândrim cu Busuioaca de Bohotin și Zghihara de Huși, soiuri autohtone renăscute pe aceste meleaguri, alături de Fetească Albă, Fetească Regală, Chardonnay, Sauvignon Blanc, Cabernet Sauvignon, Merlot și multe altele. De la prospețimea vinurilor albe, la finețea celor roze și intensitatea celor roșii, fiecare sticlă Domeniile Averești este o expresie a terroir-ului și a măiestriei noastre”, transmit cei de la Domeniile Averești.

The post Vinurile din podgoriile Huși, premiate la un prestigios concurs internațional first appeared on Monitorul de Vaslui.

Acest ajutor are rolul de a compensa pierderile înregistrate de fermieri din cauza războiului din Orientul Mijlociu, a declarat, într-o conferinţă de presă Barna Tanczos, ministrul interimar al Agriculturii.

„Pentru a sprijini producătorii de lapte şi fermele de vacă de carne, propunem în cadrul acestei forme de sprijin pentru situaţia creată de războiul în Orientul Mijlociu o subvenţie de 68 de euro pe cap de bovină, adică un buget total de 54 milioane de euro, buget estimat. Această valoare ar trebui să compenseze creşterile de costuri la motorină şi la îngrăşămintele chimice în cazul deţinătorilor de bovine”, a spus ministrul.

El a mai precizat că speră ca proiectul de lege să fie cât mai repede aprobat, mai ales în contextul actual cu guvern interimar.

„Invitaţia mea către următorul ministru este să ia în serios aceste acte normative şi să le promoveze cât se poate de repede, dacă nu, mergem pe calea parlamentară”, a mai menţionat Barna Tanczos.

Efectivele de bovine se ridică, în prezent, la circa 1,8 milioane capete, fiind cu aproape 40% mai mici decât în urmă cu două decenii.

The post Crescătorii de bovine vor primi o subvenţie de 68 de euro pe cap de animal, în acest an first appeared on Monitorul de Vaslui.

Cunoscută pentru promovarea drepturilor producătorilor agricoli și a consumatorilor români, fiind, de altfel, inițiatoarea Legii privind reglementarea parteneriatelor comunitare pentru susținerea agriculturii țărănești (ASC – Agricultura Susținută de Comunitate), recent aprobată, deputata AUR Laura Gherasim a fost miercuri invitata lui Vlad Macovei, fondator Agrointeligența, în emisiunea acestuia, AgroStrategia, difuzată pe TVR1.

Tema discuțiilor: problemele cu care se confruntă fermierii și unde anume trebuie să intervină legislativul pentru a ajuta producătorii agricoli români. „Degeaba cosmetizezi lucrurile, degeaba punctezi, dacă nu reușești să vii cu niște inițiative care, în cascadă, să îi ajute pe fermieri. Și, asta am făcut: partidul AUR și-a asumat această luptă pentru fermieri, pe lângă Legea privind reglementarea parteneriatelor comunitare pentru susținerea agriculturii țărănești inițiată de noi, avem și ințiativa privind lanțul scurt de vânzare a produselor agricole. Este o inițiativă foarte importantă: avem fermieri în județul Vaslui care și-au aruncat varza pe câmp pentru că nu reușeau să o vândă”, și-a exprimat poziția deputata Gherasim, care consideră că obligația parlamentarilor este de a găsi soluții, unele dintre ele fiind chiar proiectele legislative inițiate de ea și partidul din care face parte: „Nu sunt niște soluții inventate, ele sunt funcționale în Italia, sunt funcționale în Olanda, noi doar le-am adaptat la situația existentă în România”, a arătat ea.

Întrebată cu privire la motivele pentru care unele legi care ar fi venit în sprijinul producătorilor și consumatorilor români nu au fost adoptate, deputata Laura Gherasim a explicat că ele au fost blocate de alte partide din cauza oportunității politică: „Inițiativele noastre nu au fost votate pentru că evaluarea oportunității politice arată că, dacă ar fi fost adoptate, AUR ar fi crescut în sondaje…Să lași micul producător, producătorii locali, să lași oamenii deoparte, doar pentru că oportunitatea politică a unor partide nu convine, e deja prea mult… Sunt și niște interese ale unor state din UE, ca România să rămână o piață de desfacere pentru produsele lor”.

Deputata Gherasim a explicat că AUR a încercat, prin propunerile legislative făcute, să permit producătorilor locali să aibă acces cât mai ușor la piața locală, iar consumatorii la produse ieftine, proaspete și de calitate: „Sunt foarte mulți fermieri care lucrează pământul, nu au timp să se ducă să vândă produsele în piață, și atunci, apelează la intermediari. Noi vorbim de o relație directă între producători și consumatori, unde intermediarul nu devine factorul principal care, el decide prețul, el decide dacă un producător are loc sau nu într-o piață”.

Deputata Laura Gherasim a mai explicat, în cadrul emisiunii Agrostrategia de pe TVR1, că este nevoie de o implicare totală din partea tuturor factorilor politici pentru a proteja fermierul și agricultura românească. „Putem găsi un echilibru în așa fel încât să ne asigurăm că în primul rând românii pun pe masă hrană sănătoasă. Vine peste noi tăvălugul Mercosur. Va fi foarte greu să sprijinim producătorii și este vital să le dăm o gură de aer acestor producători. Iar dacă fermierii nu și vor diversifica activitatea, nu se vor adapta, îmi e teamă că va fi foarte greu. Încerc prin mecanismele pe care le am ca și deputat să sprijin această categorie. Pentru mine este importantă pentru că în Vaslui am foarte mulți producători și până la urmă trebuie să-i reprezint că de aia sunt trimisă în Parlamentul României”, a declarat deputata Laura Gherasim.

Parlamentarul vasluian a mai povestit că a învățat trei lucruri de când este în Parlamentul României, necesare pentru a impune legi bune pentru români: „Dacă pui oamenii la masă și dacă ai suficientă răbdare să-i asculți și suficientă voință să-i reprezinți, poți realiza lucruri. Doi, e nevoie de oameni care să lupte pentru toți românii, pentru că avem din ce în ce mai puțini. Trei, e nevoie de competență. Pentru că multe dintre problemele pe care le avem în România vin din faptul că în multe funcții publice au fost puși oameni care nu au avut experiența necesară, pragmatismul necesar, pentru că nu este suficient să fii studiat despre economie ca să poți să fii un bun antreprenor”, a explicat deputata AUR Laura Gherasim. 

The post Deputata AUR Laura Gherasim cere sprijin pentru fermierii români, lăsați la mâna sorții, dependenți de vreme și costuri first appeared on Monitorul de Vaslui.

Pe 16 martie 2026 a debutat Campania 2026 de depunere a cererilor de plată în agricultură, campanie care se s-a încheiat la ora 24 a zilei de 5 iunie. Conform datelor transmise de APIA, în acest an, la centrele APIA Vaslui au fost depuse 13.165 cereri, față de

14.223 cereri depuse anul trecut. Î schimb, a crescut suprafața agricolă pentru care s-a solicitat subvenții, de la 269.360 ha, înregistrate anul trecut, la 270 .575,07 ha, în acest an. Este un fapt îmbucurător, atât pentru mici proprietari care au preferat să le vândă sau să le arendeze, și care astfel obțin profit de pe urma terenurilor lor, cât și pentru pentru marii producători, care le pot exploata mai eficient.

“Finalizarea Campaniei 2026 reprezintă rezultatul efortului comun al fermierilor și al echipei APIA, precum și al implicării continue a instituției pentru gestionarea eficientă a fondurilor destinate agriculturii și sprijinirea beneficiarilor. APIA va continua să asigure gestionarea etapelor specifice Campaniei 2026, cu respectarea prevederilor legislației europene și naționale aplicabile, precum și a procedurilor de lucru aprobate la nivelul instituției”, a transmis Răzvan Arteni, directorul APIA Vaslui, după finalul campaniei. În continuare, precizează acesta, lucrătorii APIA continuă activitățile curente, urmând a începe controlul pe teren, apoi cel administrativ și, odată acestea finalizate, autorizarea la plată a cererilor.

„Doresc să adresez mulțumiri tuturor angajaților APIA din cadrul Centrului Județean Vaslui, precum și colegilor din cele șapte centre locale arondate județului, pentru profesionalismul, implicarea și efortul depus pe parcursul întregii campanii. Prin depunerea cererilor, fermierii noștri și-au asigurat încă o dată accesul la sprijinul financiar care li se cuvine, contribuind astfel la stabilitatea și dezvoltarea agriculturii vasluiene. În urma suprafeței declarate și a măsurilor accesate, aproximativ 100 de milioane de euro vor ajunge în conturile fermierilor din județul Vaslui, reprezentând un sprijin esențial pentru continuarea activităților agricole și pentru dezvoltarea fermelor”, a mai declarat directorul APIA Vaslui, Răzvan Arteni.

Marian MOCANU

The post Campanie APIA Vaslui de primire cereri de subvenții în agricultură, încheiată cu succes first appeared on Monitorul de Vaslui.

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCIRM) organizează, la Vaslui, a doua ediție a expoziției „Moldova Prezintă”, care se va desfășura în perioada 5 – 7 iunie 2026, în Piața Civică. Având ca parteneri Primăria Vaslui, Consiliul Județean, Camera de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Vaslui și Asociația Tinerilor Anteprenori, evenimentul este destinat să extindă conceptul „Fabricat în Moldova” și să contribuie la consolidarea relațiilor economice dintre Republica Moldova și România.

Timp de trei zile, vasluienii și nu numai pot vizita cele peste 40 de standuri pentru prezentarea și degustarea produselor ale producătorilor moldoveni și români, care prezintă o ofertă variată de produse, de la pielărie și marochinărie, confecții textile și producție agricolă, până la produse alimentare, de cofetărie și patiserie tradiționale, articole din lemn și ceramică, bijuterii și jucării handmade, produse fitoterapeutice, apicole și cosmetice.

Pe lângă expoziția cu vânzare de produse, în sala „Zbor HUB” vor avea loc și o serie de întâlniri de afaceri între producători moldoveni și vasluieni, menite să faciliteze dezvoltarea de noi colaborări comerciale.

Delegația din Republica Moldova și-a exprimat interesul pentru discuții și parteneriate într-o gamă variată de domenii de activitate, de la producția și procesarea fructelor și legumelor ori uleiuri alimentare presate la rece, pielărie și marochinărie, confecții textile și producție agricolă, până la servicii turistice și artizanat. Reprezentanții companiilor moldovenești sunt interesați de dezvoltarea unor colaborări în domeniul turismului, inclusiv excursii ghidate, degustări de vinuri și produse distilate, fiind deschiși și către alte propuneri venite din partea partenerilor de afaceri din România.

Pe lângă partea expozițională, evenimentul va include un program cultural-artistic, intitulat „Hai să dăm mână cu mână”, menit să promoveze tradițiile comune ale României și Republicii Moldova. 

The post A doua ediție a expoziției și forumului bilateral „Moldova prezintă” și-a deschis porțile, în Centrul Civic din Vaslui first appeared on Monitorul de Vaslui.

Condițiile care trebuie îndeplinite

Apicultorii vasluieni vor beneficia de un ajutor financiar de la stat pentru susținerea activității până în anul 2028. Pentru fiecare familie de albine, suma acordată va fi de 15 euro. Solicitanții acestui ajutor trebuie să îndeplinească o serie de condiții minime pentru a fi selectați.

Apicultorii vor putea beneficia de o schemă de ajutor de stat, cu caracter temporar, pentru susținerea apicultorilor, începând cu acest an și până în 2028. Valoarea sprijinului este de 15 euro pentru fiecare familie de albine.

Susținătorii proiectului au motivat promovarea acestei scheme arătând că reprezintă o intervenție cu efecte mai largi asupra economiei rurale și a procesului de polenizare, esențial pentru agricultură. Ei au atras atenția asupra dificultăților tot mai mari cu care se confruntă apicultorii în contextul schimbărilor climatice, a secetei și a condițiilor de instabilitate meteorologică, dar și din cauza creșterii costurilor de producție. Toate acestea le-au afectat capacitatea de producție și competitivitatea într-un context de piață marcat și de concurența produselor de import.

Conform noilor reglementări, apicultorii sunt definiți ca persoane care dețin, cresc și exploatează familii de albine. Conform proiectului legislativ, care a trecut de votul Parlamentului, în intervalul 2026-2028, aceste categorii vor primi un ajutor de 15 euro pentru fiecare familie de albine. Suma va fi calculată în lei la cursul valutar de schimb comunicat de Banca Naţională a României în data calculării.

Beneficiarii schemei de ajutor vor putea fi persoane fizice care deţin atestat de producător emis în baza Legii nr. 145/2014, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, precum şi societăţi agricole, cooperative agricole, grupuri și organizații de producători sau persoane juridice care desfășoară activități de apicultură, așa cum au fost definite mai sus.

Pentru a putea primi ajutorul, apicultorii vor trebui să fie înregistrați, cel puțin de la data de 31 decembrie 2025 cu familii de albine, în baza naţională de date apicolă gestionată de Agenţia Naţională pentru Zootehnie „Prof. Dr. G. K. Constantinescu”. Ei trebuie să deţină familii de albine în exploataţii apicole sau stupine înregistrate și autorizate la direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană la data depunerii cererii.

O altă condiție impusă este ca să nu se afle în lichidare sau faliment la data accesării ajutorului de stat, conform evidenţelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, dacă sunt înregistrați într-o formă juridică. În cazul persoanelor fizice trebuie să nu fi fost emisă o decizie definitivă a instanţelor judecătoreşti de constatare a falimentului.

Odată îndeplinite acete condiții, apicultorii vor trebui să solicite ajutorul de stat pentru fiecare familie de albine deținută. Solicitarea va trebui depusă la sediul județean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură.

Ajutorul se va acorda pentru o perioadă de trei ani, dar numai pentru producția autohtonă și o singură dată pe an. Sumele accesate nu vor putea fi supuse executării silite prin poprire în cazul în care împotriva beneficiarilor a fost pornită procedura de executare silită.

The post Sprijin pentru apicultorii din județ: 15 euro pentru fiecare familie de albine până în 2028 first appeared on Monitorul de Vaslui.