„Fiecare zi din această săptămână a adus noi maxime istorice pentru cursul de schimb leu/euro. Acum un an, cursul BNR a sărit în trei zile de la 4,9775 la 5,1222, însemnând 2,9%. Anul acesta, de la 5,1004 pe 29 aprilie, cotația a ajuns la 5,2688 pe 7 mai, un avans de 3,3%. Variațiile procentuale sunt asemănătoare, deocamdată, dar contextul este diferit”, arată Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România, într-un comunicat.

Acesta precizează că, după spargerea pragului de 5 lei anul trecut, piețele – și românii – s-au obișnuit cu valori aflate inițial în apropiere, apoi cu oscilații reduse în jurul reperului 5,1.

„În această perioadă, însă, cursul a focalizat incertitudinea politică, în timp ce bursa și piața de datorie suverană au rămas relaxate. Contextul global este marcat de transformări, iar mobilitatea capitalului poate crește, însemnând potențial pentru oscilații mai ample decât anul anterior”, se arată în comunicatul companiei, citat de Agerpres.

Potrivit sursei citate, cursul depreciat al leului vine cu o suită de efecte direct resimțite de cetățeni și companii, în condițiile în care, pentru majoritatea românilor, există o discrepanță între veniturile în lei și cheltuielile în euro.

Analiza arată că prețurile bunurilor importate cresc, la fel și ale celor produse cu o pondere ridicată de importuri, iar impactul se transmite în inflație.

„O nouă rundă de creștere, după cea indusă de energie, este ultimul lucru dorit de pe lista românilor, dar și a băncii centrale. Economia semi-euroizată, unde facturi la servicii de comunicații sau televiziune, achiziții de valoare mare precum mașinile sau casele și chiar servicii diverse resimt orice creștere vizibilă a euro drept o scădere a puterii de cumpărare. Valoarea creditelor în euro și alte valute a scăzut cu 12,5% anual pentru persoane fizice, arată datele BNR pentru martie, dar pentru companii a crescut cu 15,1%. În total, aproximativ o treime (32,2%) din credite sunt denominate în valută, ceea ce înseamnă rate mai mari, concentrate în domeniul firmelor, care înfruntă deja provocări precum fiscalitatea în creștere, energia și volatilitatea tehnologică”, explică consultantul de strategie XTB România.

Potrivit acestuia, euro/leu operează și ca semnal. Pe lângă obișnuita goană după cursul cel mai bun, fie în aplicații bancare, fie la casele de schimb valutar, un salt al cursului poate deturna timp și atenție într-o perioadă deja plină de evenimente locale și internaționale. În plus, acesta determină și o schimbare de psihologie: consumatorii devin mai atenți la cheltuieli, comercianții și furnizorii de servicii mai prudenți, într-un mediu marcat de costurile la combustibili.

De asemenea, el susține că o gură nesperată de oxigen a venit din scăderea cotațiilor barilului, în ipoteza unei apropiate înțelegeri între SUA și Iran, care ar urma să se resimtă la pompă în zilele următoare. Totuși, această evoluție temporară ar avea nevoie de un acord de pace durabil, încă incert. Economia rămâne sensibilă la încrederea participanților, în timp ce consumul este afectat direct de prețurile mai mari.
„Cu toate acestea, există un aspect favorabil, deși dureros pe termen scurt: leul mai slab este un inhibitor al importurilor și un stimulator al exporturilor. România funcționează de prea multă vreme cu un deficit comercial ridicat. Importurile ieftine (curs puternic al leului) sunt benefice dezvoltării atunci când susțin aducerea de bunuri care pot asigura ‘împrospătarea’ și eficiența bazei de producție locale. Ele nu ajută însă când alimentează consumul de bunuri care se depreciază rapid. Deficitul comercial raportat la PIB este de așteptat să se contracte suplimentar anul acesta, după o reducere de 15,6% în primele două luni față de anul trecut, însă chiar dacă ar ajunge la 6,5%, rămâne spațiu de ajustare. În același timp, deficitul bugetar rămâne esențial și dificil de optimizat, mai ales în perioade de volatilitate politică”, subliniază Claudiu Cazacu.

Conform analizei, un curs de 5,30 pe termen apropiat și 5,50 în a doua jumătate a anului devine tot mai probabil, însă evoluția finală va depinde de interacțiunea dintre economia reală, apetitul investitorilor și politica Băncii Centrale.

„Cei care au ținut banii la bancă în lei mai mulți ani au avut de câștigat, dobânzile fiind în mare parte din timp mai bune cu 2-3 puncte procentuale. O depreciere a leului este penalitatea care survine ocazional. Pentru cei care au avut în ultimii 3 ani depozite în lei, cu toată variația cursului, decizia a fost – până acum, calculele se pot schimba dacă saltul ar fi susținut puternic – inspirată”, mai adaugă Claudiu Cazacu.

Fondată în 2004 în Polonia, XTB este o companie axată pe tehnologie, reglementată de mai multe autorități din întreaga lume, inclusiv Autoritatea de Supraveghere Financiară din Polonia, Comisia de Valori Mobiliare și Burse din Cipru și Autoritatea de Conduită Financiară. Din 2016, acțiunile XTB sunt listate la Bursa de Valori din Varșovia.

The post Deprecierea leului se vede în prețuri, rate și comportamentul de consum first appeared on Monitorul de Vaslui.

Cele mai multe dizolvări au fost înregistrate în București, respectiv 3.362 de firme (număr în creștere cu 39,56% față de ianuarie – martie 2025), și în județele Cluj (931 de firme, plus 27,88%), Ilfov (828, plus 44,25%), Timiș (765, plus 41,67%), Constanța (674, plus 38,11%) și Iași (628, plus 33,05%).

La polul opus, cele mai puține dizolvări de firme au fost consemnate în județele Ialomița, respectiv 79 (plus 41,07% față de primele trei luni din 2025), Mehedinți (83, minus 9,78%), Covasna (103, plus 47,14%), Călărași (111, plus 48%) și Teleorman (115, minus 1,71%).
Creșterile cele mai semnificative ale numărului de dizolvări s-au înregistrat în județele Gorj (plus 67,26%), Caraș-Severin (plus 62,63%) și Arad (plus 53,6%). Scăderi ale numărului de dizolvări s-au înregistrat doar în județele Mehedinți (minus 9,78%), Buzău (minus 7,55%), Prahova (minus 6,21%) și Teleorman (minus 1,71%).

Domeniul de activitate cu cele mai multe dizolvări de firme, în primele trei luni din 2026, este comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, unde au fost raportate 2.997 de dizolvări la nivel național. Față de perioada similară din 2025, dizolvările din acest sector au scăzut cu 2,92%.

Potrivit sursei citate, activitățile profesionale, științifice și tehnice și , construcțiile sunt alte domenii de activitate unde s-a consemnat un număr mare de dizolvări de firme, respectiv 1.231 (plus 7,7%) și 1.109 (minus 4,89%).
În martie 2026, au fost înregistrate, conform datelor ONRC, 5.295 dizolvări de firme, cele mai multe în București (1.245), Cluj (310), Ilfov (305), Timiș (271) și Iași (202). (Agerpres)

The post Numărul firmelor dizolvate a crescut cu peste 28%, în primele trei luni din 2026 first appeared on Monitorul de Vaslui.

„În anul 2026, modificările fiscale aplicabile de la începutul anului (scăderea plafonului pentru microîntreprinderi la 100.000 de euro și creșterea impozitului pe dividende) au implicații profunde pentru mediul de afaceri, în care SRL-urile reprezintă coloana vertebrală a economiei naționale prin ponderea importantă în numărul total de agenți economici. Datele statistice arată că numărul de societăți cu răspundere limitată nou înființate în primul trimestru din 2026 este în scădere față de perioada similară din anul anterior”, se menționează într-un comunicat.

În trimestrul I al anului 2026, evoluția numărului de entități juridice (societăți comerciale, PFA, întreprinderi individuale – II și întreprinderi familiale – IF) reflectă o perioadă de reorganizare a mediului de afaceri din România, determinată în principal de schimbările fiscale și de contextul economic general, menționează sursa citată. „Chiar dacă, per total, numărul de înmatriculări din primul trimestru din 2026 îl depășește pe cel din primul trimestru din 2025 cu 15%, înființarea societăților cu răspundere limitată (SRL) în primul trimestru din 2026 a scăzut cu 7% raportat la primul trimestru din 2025”, susțin reprezentanții IMM România. Această evoluție reflectă impactul modificărilor legislative aplicabile din 2026, inclusiv ajustarea regimului microîntreprinderilor și creșterea impozitării dividendelor, care au determinat antreprenorii să caute soluții mai flexibile și mai avantajoase de înființare a noilor afaceri, se mai arată în document.

În același timp, se remarcă o creștere substanțială a formelor de organizare independente, precum persoanele fizice autorizate (PFA), întreprinderile individuale (II) și întreprinderile familiale (IF). „Numărul de PFA-uri înmatriculate în primul trimestru din 2026 a fost cu 71% mai mare decât în perioada similară din 2025, acestea devenind opțiuni tot mai atractive pentru desfășurarea activităților în domenii precum servicii profesionale, IT și consultanță, datorită flexibilității operaționale și a unei structuri fiscale adaptabile’, precizează IMM România. Un fenomen important observat în primul trimestru al anului este creșterea numărului de radieri și suspendări, în special în rândul entităților cu activitate redusă sau inexistentă. Această dinamică sugerează un proces de consolidare a mediului de afaceri, prin eliminarea structurilor neperformante și orientarea către modele sustenabile. Statisticile comunicate de Registrul Comerțului au stat la baza analizei evoluției numărului de firme, luând în calcul atât firmele înmatriculate, cât și pe cele suspendate, dizolvate și radiate în trimestrul I din 2026. Analizând numărul total de înmatriculări și numărul total de suspendări, dizolvări și radieri pentru perioada ianuarie – martie 2026, se observă că, în luna ianuarie 2026, au fost înmatriculați 11.075 de agenți economici, iar 13.761 au fost suspendați, dizolvați și radiați, se mai arată în comunicat.

The post Numărul de SRL-uri înființate a scăzut cu 7% în primul trimestru first appeared on Monitorul de Vaslui.

Iniţiativa vizează direct consolidarea industriei prelucrătoare prin finanţarea investiţiilor în sectoare economice care înregistrează în prezent un volum ridicat de importuri. „Nu este doar o măsură de sprijin financiar, ci este motorul unui sprijin real pentru industria românească, necesar pentru a ne proteja stabilitatea economică. Investim strategic acolo unde deficitul comercial ne vulnerabilizează, oferind antreprenorilor resursele să transforme ideile în unităţi de producţie performante. Obiectivul este să reducem dependenţa de pieţele externe şi să consolidăm capitalul românesc într-o piaţă europeană extrem de competitivă”, afirmă Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor.

Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Finanţelor, programul oferă o predictibilitate extinsă mediului de afaceri, având un calendar de implementare până în anul 2032 pentru emiterea acordurilor de finanţare şi până în 2036 pentru plata ajutorului. 

Potrivit sursei citate, un element de noutate îl reprezintă flexibilitatea formei de sprijin, companiile având posibilitatea de a alege între grant direct şi credit fiscal, în funcţie de necesităţile de capital şi de modelul de dezvoltare.

 „Prin acest nou program de peste 1 miliard de euro marcăm trecerea de la o economie bazată pe consum de import la o economie care produce valoare adăugată acasă, în România. Nu este doar o măsură de sprijin financiar, ci este motorul unui sprijin real pentru industria românească, necesar pentru a ne proteja stabilitatea economică. Investim strategic acolo unde deficitul comercial ne vulnerabilizează, oferind antreprenorilor resursele să transforme ideile în unităţi de producţie performante. Obiectivul este să reducem dependenţa de pieţele externe şi să consolidăm capitalul românesc într-o piaţă europeană extrem de competitivă”, declară Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor. 

Criterii de eligibilitate şi accesare 

MF precizează că finanţarea este condiţionată de realizarea unei investiţii iniţiale de minimum 50 milioane lei în unităţi de producţie noi. Schema este accesibilă atât companiilor cu istoric, cât şi start-up-urilor, sub rezerva îndeplinirii unor cerinţe financiare şi operaţionale stricte. Pentru companiile aflate în activitate, accesul la fonduri este condiţionat de deţinerea unor capitaluri proprii pozitive şi de înregistrarea unei rentabilităţi a cifrei de afaceri peste zero în unul din ultimele trei exerciţii financiare. 

Potrivit sursei citate, în cazul întreprinderilor nou-înfiinţate, este obligatoriu un capital social minim de 100.000 lei, fiind excluse entităţile ai căror acţionari deţin sau au deţinut în ultimii doi ani companii care au desfăşurat activitatea pentru care se solicită sprijinul. 

De asemenea, entităţile solicitante nu trebuie să fie în dificultate financiară, insolvenţă sau sub incidenţa unei decizii de recuperare a unui ajutor de stat. 

Evaluarea proiectelor şi prioritizarea investiţiilor  

Cererile de finanţare vor fi ierarhizate printr-un sistem de punctaj conceput să direcţioneze fondurile către proiectele cu impact maxim în economia reală. 

Ierarhizarea analizării proiectelor depuse are în vedere următoarele direcţii strategice:

– fabricarea produselor care înregistrează un sold comercial negativ la nivel naţional contribuie direct la diminuarea dependenţei de importuri;

– adoptarea unui grad ridicat de automatizare şi digitalizare asigură implementarea proceselor industriale inteligente şi creşterea eficienţei operaţionale;

– aprovizionarea cu materii prime şi materiale din Spaţiul Economic European consolidează autonomia economică şi rezilienţa lanţurilor de distribuţie;

– localizarea investiţiilor în regiuni care necesită echilibrare economică susţine o dezvoltare teritorială;

– integrarea în clustere de inovare facilitează transferul tehnologic şi cooperarea între actori industriali relevanţi;

– optarea pentru o intensitate a ajutorului de stat sub pragul maxim permis maximizează impactul utilizării banului public şi demonstrează responsabilitate fiscală din partea investitorului.

The post Finanțele alocă peste 5,3 miliarde lei pentru investiţii în capacităţi de producţie first appeared on Monitorul de Vaslui.

Contractele pentru luna iunie la petrolul Brent atinseseră deja un maxim specific perioadelor de război, dar au urcat peste 125 de dolari pe baril, în creştere cu peste 12%, joi. Petrolul WTI, reperul american, era în creştere cu peste 3%, situându-se peste 110 dolari pe baril.

Creşterea preţurilor globale la petrol vine în contextul în care preţurile benzinei în SUA au atins un maxim al ultimilor patru ani şi după ce negocierile directe dintre SUA şi Iran au eşuat, menţinând Strâmtoarea Ormuz – o rută esenţială pentru transportul petrolului şi gazelor – practic blocată.

Majorarea preţurilor urmează unei întâlniri între Trump şi principalii săi consilieri, în cadrul căreia preşedintele a declarat că doreşte continuarea blocadei navale americane asupra porturilor iraniene, au declarat pentru CNN surse apropiate discuţiilor.

The post Preţurile petrolului ating cel mai ridicat nivel din 2022 first appeared on Monitorul de Vaslui.

Echilibrul dintre angajat și angajator s-a erodat vizibil în ultimii trei ani.  ‘Angajații fac mai mult, câștigă mai puțin și se simt tot mai nesiguri pe jobul pe care îl au. Astfel, presiunea volumului de muncă și stagnarea veniturilor au creat un ‘cocktail’ toxic pentru retenție: peste 30% dintre angajați plănuiesc să își schimbe jobul în următoarele 6 luni’, arată cercetarea MKOR, ‘Employee Sentiment 2026: Perspectiva angajaților români 2023-2025’.

Potrivit sursei citate, moralul colegilor și al angajaților înregistrează tendința negativă cea mai accentuată din ultimii 3 ani ai studiului. În același timp, volumul de muncă a crescut constant: angajații raportează niveluri ridicate și susținute de suprasolicitare din 2023 până în 2025. În același timp, percepțiile legate de dimensiunea echipelor s-au deteriorat vizibil: angajații fac mai mult cu mai puțini oameni.
‘Observăm un trend periculos care s-a consolidat în ultimii trei ani: o deconectare profundă între efortul depus de angajați și recunoașterea primită. Nu mai vorbim doar despre o nemulțumire salarială, ci despre o criză de cultură organizațională. Companiile care ignoră epuizarea echipelor și lipsa perspectivelor de creștere vor pierde lupta pentru talente în 2026. Companiile care acționează acum vor câștiga loialitatea oamenilor pe termen lung’, a explicat Corina Cimpoca, fondatoare MKOR, într-un comunicat.

Astfel, presiunea suplimentară nu vine însoțită de compensații pe măsură. Ponderea angajaților care raportează majorări salariale s-a înjumătățit față de 2023 iar în ceea ce privește beneficiile extrasalariale, 3 din 10 angajați declară că pachetul s-a redus față de 2024, o tendință în creștere față de edițiile anterioare ale studiului.

La acestea se adaugă scăderea percepției siguranței locului de muncă. Angajații sunt tot mai nesiguri pe stabilitatea jobului, ceea ce amplifică presiunea psihologică și alimentează intenția de plecare.

‘Angajații cu risc ridicat de plecare reprezintă 29% din total. Sunt mai degrabă bărbați (57%), cu vârsta medie de aproximativ 40 de ani, cu venituri mici și angajați pe poziții de execuție. Percep pachetul total drept în scădere și mediul de muncă ca fiind instabil. Pentru ei, siguranța locului de muncă și oportunitățile de avansare în carieră au o relevanță mai ridicată decât pentru media generală. La polul opus, 52% sunt angajați stabili: profil echilibrat între femei și bărbați, venituri medii, percepție pozitivă sau neutră față de pachetul total și mediul de muncă’, se precizează în comunicat.

Salariul rămâne principalul factor decizional atunci când vine vorba de schimbarea locului de muncă, dar studiul arată că stabilitatea și perspectivele de creștere profesională devin tot mai importante în ecuația retenției.

În aceste condiții, datele cercetării trasează trei direcții cu impact direct asupra retenției: transparență și comunicare activă, prin update-uri regulate privind direcția organizației, criteriile de performanță și traseele de carieră; recalibrarea pachetului total de remunerație, prin reconsiderarea beneficiilor low-cost, dar relevante poate face diferența fără costuri majore; audit al volumului de muncă, respectiv o redistribuire a sarcinilor, clarificare a priorităților și angajări țintite.

Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1.000 de respondenți iar marja de eroare este de ±3,1%. (Agerpres)

The post Angajații muncesc mai mult în 2026, dar câștigă la fel; peste 30 % plănuiesc să își schimbe jobul first appeared on Monitorul de Vaslui.

„Vacanța de 1 mai vine la pachet cu creșteri de preț și potențială penurie locală, ceea ce trebuie să atragă vigilența celor care pleacă de acasă. Nu este vorba dacă se va scumpi motorina, ci cât de repede. Piața petrolului a reintrat într-o zonă de risc, iar efectele se simt deja în buzunarele șoferilor români. Barilul de țiței Brent stă agățat în jurul a 110 dolari, împins în sus nu de o economie în plin boom, ci de instabilitate și frică. Intervalul realist pentru următoarele zile – 106 până la 116 dolari spune totul. Piața nu mai este despre echilibru, ci despre nervi. Iar nervii costă”, susține specialistul, într-o analiză intitulată „Motorina și benzina urcă din nou – România plătește factura tensiunilor globale”.

Potrivit acestuia, deși prețul nu urmează perfect petrolul, „direcția este în sus”. „Cu un nivel actual în jur de 9,3 lei pe litru, următoarea mișcare este aproape inevitabilă – motorina merge spre 9,4 – 9,6 lei/l în doar câteva zile. Nu vorbim despre o explozie, ci despre ceva mai perfid, o scumpire lentă, constantă, aproape zilnică”, a precizat Chisăliță. În opinia sa, există și un scenariu mai bun. Astfel, dacă tensiunile externe se calmează brusc, iar petrolul corectează, prețurile ar putea stagna sau chiar scădea ușor, însă acest scenariu devine din ce în ce mai fragil.

„Mult mai realist este celălalt scenariu, o nouă escaladare, o nouă panică în piață și motorina care împinge fără ezitare spre 10 lei pe litru. Pragul psihologic nu mai este o întrebare de ‘dacă’, ci de ‘când’. Concluzia e simplă și deloc confortabilă: România nu controlează prețul carburantului, doar îl încasează. Iar în următoarea săptămână, direcția este una singură – în sus”, a adăugat președintele AEI.

Potrivit analizei, ceea ce se întâmplă în România nu arată ca o criză clasică de aprovizionare, ci ca „o piață dată peste cap de prețuri administrate, diferențe mari între rețele, panică de consum și logistică incapabilă să absoarbă șocul”. „Săptămâna trecută, aproximativ 60 de stații Petrom au rămas fără motorină standard, pe fondul unor prețuri mult mai mici decât la competitori; compania a vorbit despre situații punctuale și temporare, nu despre lipsă națională. Problema reală este alta: când o rețea vinde motorina cu zeci de bani mai ieftin, clienții migrează masiv acolo. Stocurile locale se golesc, cisternele nu pot reaproviziona instant, iar stația rămâne ‘fără motorină’. Nu pentru că România nu mai are motorină, ci pentru că fluxul comercial se rupe local. Apoi intervine efectul de turmă. Un șofer vede pompă închisă, postează poza, alții fac plinul preventiv, flotele trag mai mult, iar o problemă punctuală devine panică operațională. Într-o piață normală, asta se reglează prin preț. Într-o piață tensionată, cu plafonări, restricții și frică, reglajul devine brutal, nu mai crește doar prețul, dispare produsul din unele stații”, consideră specialistul.

The post Motorina s-ar putea scumpi în următoarele zile first appeared on Monitorul de Vaslui.

Pe de altă parte, România a înregistrat cea mai ridicată rată a deceselor în urma evenimentelor rutiere din UE. La nivelul UE, numărul deceselor ca urmare a accidentelor rutiere a scăzut cu 2,2% în 2024, față de 2023, potrivit datelor publicate luni de Eurostat. Concret, în 2024 au fost 19.934 de decese în UE, faţă de 20.384 în 2023, fiind al doilea an consecutiv în care s-a înregistrat un declin al numărului accidentelor.

În medie, datele Eurostat arată că în UE s-au înregistrat 44 de decese rutiere la un milion de locuitori. Cele mai scăzute rate ale deceselor rutiere au fost înregistrate în Suedia (20 de decese la un milion de locuitori), urmată de Malta (21) și Danemarca (24). Pe de altă parte, România a înregistrat cea mai mare rată a deceselor în urma accidentelor rutiere din UE, respectiv 78 de decese la un milion de locuitori.

Țara noastră este urmată de Bulgaria, cu 74 de decese la un milion de locuitori, și Grecia, cu 64 de decese la un milion de locuitori. Potrivit Eurostat, numărul deceselor în urma accidentelor rutiere a scăzut cu 17,4% între 2014 și 2024.

Tendinţa a fost, per total, una descendentă în toată această perioadă, însă cu mici excepții: în 2015 (0,9% comparativ cu anul precedent), în 2021 (5,8%) şi 2022 (3,7%), după numărul scăzut de accidente rutiere mortale din 2020, în urma restricţiilor introduse în pandemie.

The post Eurostat: România are cea mai ridicată rată din UE în privința deceselor din accidente rutiere first appeared on Monitorul de Vaslui.

Rezultatele analizei reflectă pentru prima dată datele bilanțiere ale top 500 producători agricoli și traderi de cereale din România, integrate cu statisticile Institutului Național de Statistică, cu Rapoartele Anuale ale Băncii Naționale a României asupra Stabilității Financiare, cu datele Administrației Naționale de Meteorologie și ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale privind calamitățile, precum și cu observațiile directe din mandatele de administrare judiciară ale companiei.

‘Agricultura românească traversează o perioadă extrem de dură. Compresia marjelor în trading-ul de cereale, ieșirea progresivă a jucătorilor mari din această linie, instrumentele de finanțare pe termen scurt inadecvate modelului de business, presiunea costurilor în creștere continuă și scăderea prețurilor de vânzare apasă simultan pe companii care, cu câțiva ani în urmă, erau pe creștere susținută. Cazul Grup Șerban Holding și a altor companii din agribusiness ajunse în situații similare ilustrează o problemă de sistem. Aceasta nu e strict financiară, ci ține de structura pieței – mă refer în special la comoditizarea cerealelor pe fondul presiunii din regiune, cicluri de investiții prea lungi raportat la volatilitatea prețurilor, capital circulant insuficient pentru a susține producția de la semănat până la vânzare. Aș sublinia însă că protecția oferită de cadrele legale de restructurare nu este un instrument al eșecului, ci un cadru care permite companiilor viabile operațional să își reorganizeze structura financiară și operațională fără să întrerupă activitatea. Analiza noastră vizează doar antreprenorii de bună-credință, afectați de factori pe care nu i-au putut controla, iar rezultatele pun aceste vulnerabilități pe masa tuturor decidenților din sector’, a declarat Adrian Lotrean, fondator Infinexa, în comunicat.

Statisticile companiei arată că în cursul anului 2025 au fost admise 458 de cereri de deschidere a procedurilor colective de insolvență împotriva companiilor mici, mijlocii și mari, vizând societăți care cumulează active imobilizate totale de peste 9,6 miliarde lei.
Sectorul agricol a contribuit cu 44 de dosare în categoria companiilor mici, mijlocii și mari intrate într-o procedură colectivă, adică 9,6% din totalul celor 458 de cereri admise, cu active imobilizate cumulate de 575,9 milioane lei. Cei mai mulți au optat pentru instrumentele de salvare: 33 de dosare au urmat procedura generală de insolvență, două au intrat direct în faliment simplificat, iar nouă companii au accesat concordatul preventiv, acestea din urmă cumulând 289,8 milioane lei din totalul activelor agricole intrate în procedură, adică peste jumătate din masa critică a sectorului.

Cele 31 de companii agro intrate în procedură în primul trimestru al anului 2026 au generat cumulat o cifră de afaceri de aproximativ 1,68 miliarde lei, cu un total de 953 angajați la data deschiderii procedurii, ceea ce ilustrează amploarea economică reală a fenomenului dincolo de numărul de dosare.

‘România a înregistrat în 2025 cel mai bun an pentru grâu din 1997. Simultan, ponderea agriculturii în totalul procedurilor de insolvență a urcat de la 9,6% (T1 2025) la 20,7% (T1 2026). Analiza noastră demonstrează că problemele sunt structurale, nu conjuncturale; o recoltă bună nu poate reversa trei ani de pierderi acumulate și datorii amânate prin moratorii, devenite simultan scadente în august 2025. Ce vedem azi în peisajul agricol e rezulatul a cinci șocuri aplicate peste o industrie deja zguduită de vulnerabilități’, completează Mircea Șomlea, Senior Partner Infinexa.

În perioada 1 ianuarie – 31 martie 2026, au fost admise 31 de cereri de deschidere a procedurilor colective de concordat sau insolvență împotriva companiilor mici, mijlocii și mari din sectorul agricol, dintr-un total de 150 de proceduri admise la nivelul întregii economii. Față de același trimestru al anului 2025, numărul de dosare din sectorul agricol a crescut cu 181,8% (31 față de 11), în condițiile în care creșterea generală a procedurilor colective T1 2025 față de T1 2026 s-a situat la doar 31,6% (150 versus 114). Cifrele din primul trimestru al anului 2026 relevă că agricultura nu urmează trendul general al economiei, ci îl depășește de șase ori.

Infinexa este o companie antreprenorială românească specializată în restructurarea și finanțarea firmelor aflate în dificultate. Înființată în 2022, gestionează peste 50 de proiecte cu active în valoare de 400 de milioane de euro și administrează judiciar societăți precum Hidroconstrucția, Plantagro-Com, Agricultorul, Interagroaliment (Grup Șerban Holding), Electrocentrale Craiova, Montecristo Retail și Angst. (Agerpres)

The post Numărul insolvențelor din agricultură a crescut cu 181,8% în primul trimestru al anului 2026 first appeared on Monitorul de Vaslui.

BNR anunță că masa monetară în sens larg a înregistrat la sfârșitul lunii martie 2026 un sold de 793,5 miliarde de lei, în creștere cu 0,5 la sută față de luna februarie 2026 și cu 7,3% față de martie 2025.

Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a crescut în luna martie 2026 cu 1,1% față de februarie 2026, până la nivelul de 453,7 miliarde lei. Creditul în lei, cu o pondere de 67,8 la sută în volumul total al creditului neguvernamental, s-a majorat cu 1 la sută, iar creditul în valută exprimat în lei a crescut cu 1,1 la sută. Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2025, creditul neguvernamental a înregistrat o creștere de 7,1 la sută.

Soldul creditului guvernamental acordat de instituțiile de credit a înregistrat o creștere în luna martie 2026 de 1,8 la sută față de luna februarie 2026, până la 279,8 miliarde lei. În raport cu martie 2025, acesta s-a majorat cu 11,6 la sută.

Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în luna martie 2026 cu 0,7 la sută față de luna anterioară, până la nivelul de 673,1 miliarde lei, iar față de aceeași perioadă a anului anterior s-au majorat cu 7 la sută.

Depozitele în lei ale rezidenților, cu o pondere de 68,6 la sută în totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au crescut cu 0,6 la sută față de luna februarie 2026 și 4,9 la sută față de martie 2025.

Depozitele în lei ale gospodăriilor populației au scăzut cu 0,4 la sută față de luna anterioară, până la 269,2 miliarde lei, iar față de aceeași perioadă a anului anterior s-au majorat cu 6,2 la sută.

Depozitele în lei ale altor sectoare (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare) s-au majorat cu 2 la sută, față de luna precedentă, iar față de luna martie 2025, au înregistrat o creștere de 3,2 la sută.

Depozitele în valută ale rezidenților, exprimate în lei, reprezentând 31,4 la sută în volumul total al depozitelor clienților neguvernamentali, au crescut cu 0,8 la sută față de luna februarie 2026, ajungând până la nivelul de 211,6 miliarde lei. Comparativ cu luna martie 2025, indicatorul exprimat în lei a crescut cu 11,9 la sută.

Depozitele în valută ale gospodăriilor populației, exprimate în lei, au crescut cu 1,2 la sută față de luna februarie 2026, până la 144,4 miliarde lei. Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2025, creșterea acestui indicator exprimat în lei a fost de 11,9 la sută.
Depozitele în valută ale altor sectoare, exprimate în lei, au scăzut cu 0,1 la sută față de luna februarie 2026. Comparativ cu martie 2025, indicatorul exprimat în lei s-a majorat cu 11,8 la sută. (Mediafax)

The post BNR: Depozitele în lei ale populației au scăzut în martie, iar cele în valută au crescut first appeared on Monitorul de Vaslui.

„Cu ocazia minivacanţei de 1 Mai, când litoralul românesc devine una dintre principalele destinaţii tradiţionale de vacanţă, CFR Călători suplimentează capacitatea de transport către mare. Astfel, în perioada 30 aprilie/1 mai –3/4 mai 2026, pe lângă trenurile directe din programul obişnuit de circulaţie, vor fi introduse trenuri directe suplimentare spre Constanţa şi staţiunile de pe litoral, inclusiv Mangalia, din Bucureşti Nord şi Suceava”, anunţă, joi, CFR, într-un comunicat de presă.

Compania precizează că, din Bucureşti, vor exista trenuri care circulă frecvent, la un interval de 1-2 ore, pe ruta Bucureşti Nord – Constanţa şi retur. „De asemenea, în urma redeschiderii temporare a liniei Constanţa – Mangalia de către managerul infrastructurii, CFR SA, în perioada 30 aprilie – 4 mai 2026, serviciul de transport Regio din programul de circulaţie al CFR Călători va fi operat temporar pe ruta Constanţa – Mangalia şi retur cu trenuri (vagoane şi locomotive), în locul serviciilor auto utilizate în prezent pentru derularea lucrărilor efectuate de către CFR SA”, anunţă companie.

Aceasta avertizează că, potrivit avizului managerului infrastructurii feroviare – CFR SA, trenurile vor circula fără oprire în staţia Costineşti Tabără, deoarece peroanele nu sunt finalizate şi nu sunt apte pentru îmbarcarea şi debarcarea pasagerilor. 

„În aceste condiţii, având în vedere că au fost efectuate vânzări în avans înainte de decizia CFR SA de a permite reintroducerea temporară a trenurilor în circulaţie, rugăm pasagerii care au deja bilete achiziţionate cu plecare sau sosire în staţia Costineşti Tabără să utilizeze staţia Costineşti”, transmite CFR.

CFR Călători recomandă pasagerilor cumpărarea cât mai din timp a legitimaţiilor de călătorie. În trafic intern, legitimaţiile de călătorie pot fi achiziţionate cu anticipaţie, utilizând următoarele canale de vânzare:

online, pe www.cfrcalatori.ro

aplicaţia mobilă „CFR Călători bilete online” (Google Play, App Store, Huawei AppGallery)

automatele de bilete din staţii

casele de bilete din gări şi agenţiile de voiaj CFR Călători

„Pasagerii se pot bucura de reduceri de până la 10% la cumpărarea legitimaţiilor de călătorie cu anticipaţie sau de 10% reducere dacă optează pentru oferta dus-întors. De asemenea, precizăm că CFR Călători acordă reducerile la transport prevăzute de actele normative în vigoare pentru diverse categorii de persoane (elevi, pensionari, etc.). Pentru detalii accesaţi www.cfrcalatori.ro, secţiunea Trafic intern/ Oferte/ Facilităţi”, se mai arată în comunicatul de presă citat.

The post CFR suplimentează capacitatea de transport către litoral, de 1 Mai first appeared on Monitorul de Vaslui.

Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, Alexandru Petrescu, a declarat că, deşi se nregistrează un trend ascendent, România continuă să înregistreze un nivel redus de participare a populaţiei la piaţa de capital, comparativ cu alte state din regiune. Această situaţie impune mai multe măsuri pentru educarea populaţiei. De asemenea, Petrescu afirmă că lichiditatea este însă sub nivelul altor pieţe din regiune, numărul de emitenţi este limitat, iar contextul macroeconomic impune prudenţă.

Preşedintele ASF, Alexandru Petrescu, a participat, joi, la lansarea ETF-ului BT România, apreciind că „este un demers care marchează o etapă clară în evoluţia pieţei de capital din România şi confirmă capacitatea acesteia de a integra instrumente investiţionale aliniate practicilor europene”.

„Într-un context global în care ETF-urile reprezintă una dintre cele mai dinamice clase de active, apariţia unui astfel de produs pe piaţa locală este mai mult decât binevenită. Am subliniat, în cadrul evenimentului de lansare, că această iniţiativă reflectă consolidarea infrastructurii pieţei, creşterea gradului de sofisticare a investitorilor şi maturizarea cadrului de reglementare”, a scris Alexandru Petrescu pe pagina de Facebook.

Preşedintele ASF apreciază că, pentru mediul de afaceri şi pentru instituţiile financiare, acest moment trebuie interpretat ca un semnal clar: „Dezvoltarea pieţei de capital nu poate avea loc în absenţa unor produse relevante şi a unei implicări susţinute din partea industriei”. „Fără doar şi poate avem nevoie de o accelerare a procesului de diversificare a produselor şi o creştere a standardelor de transparenţă. Piaţa românească are nevoie de instrumente adaptate nevoilor investitorilor şi de o abordare orientată către termen lung”, a mai transmis preşedintele ASF. Petrescu apreciază că, pentru investitorii individuali, semnificaţia acestui produs este directă: „Un astfel de ETF oferă acces la un portofoliu diversificat de companii listate, într-o formă simplificată, reglementată şi cu un nivel ridicat de transparenţă. Este un instrument care poate facilita intrarea pe piaţa de capital şi poate contribui la dezvoltarea unei discipline investiţionale pe termen lung”. „Deşi suntem pe un trend ascendent, România continuă să înregistreze un nivel redus de participare a populaţiei la piaţa de capital comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene. Această situaţie evidenţiază necesitatea intensificării eforturilor de educaţie financiară şi a consolidării încrederii în mecanismele pieţei”, apreciază preşedintele ASF. Acesta consideră că, în perspectivă, provocările rămân relevante.

The post „România are un nivel redus de participare a populaţiei la piaţa de capital” first appeared on Monitorul de Vaslui.

Datele vin într-un context dificil, România având una dintre cele mai ridicate rate de mortalitate evitabilă din UE, fiind pe locul al treilea la decesele ce pot fi prevenite prin politici de sănătate publică și pe primul loc la cele ce pot fi tratate prin intervenții medicale la timp, conform raportului Starea Sănătății în UE 2025.

Studiul analizează toți pilonii stilului de viață (alimentație, activitate fizică, somn, managementul stresului, evaluare medicală, evitarea substanțelor nocive, conexiunea socială), iar datele sunt comparate cu cele din studiul anterior, derulat în 2025, pe un eșantion similar.

„Când România este pe locul al treilea din Uniunea Europeană la decese prevenibile, iar 1 din 4 români spun că stilul sănătos este prea scump, nu mai vorbim despre preferințe individuale, ci despre o urgență de sănătate publică. Vestea bună este că există deja un nucleu activ de români format din generația Z, sportivi și consumatorii fideli de suplimente care arată că prevenția integrată funcționează. Sarcina noastră, ca industrie și societate, este să o facem accesibilă tuturor românilor”, a declarat Lucia Costea, co-fondator CEO Secom®Healthcare Group.

Alimentația: cel mai vizibil salt al anului 

Consumul mediu de fructe și legume a crescut de la 3,4 porții/zi în 2025 la 4,3 porții în 2026, apropiindu-se de recomandarea OMS de 5 porții zilnice. Cea mai spectaculoasă evoluție:

ponderea celor care consumă 5 sau mai multe porții pe zi s-a dublat, ajungând la aproape 41% anul acesta. Generația Z conduce clar, cu o medie de 5,1 porții/zi, fiind singurul segment

demografic care atinge recomandarea OMS. Hidratarea a urcat de la 1,8 la 2,3 litri/zi, cu generația Z din nou lider (2,9 litri/zi). Ponderea celor care consumă peste 2 litri zilnic a crescut de la 12,4% în 2025 la 20,3% anul acesta.

Peste 1 din 3 români (36%) au căutat activ, în ultimele 6 luni, alternative mai sănătoase la gustările procesate, ceea ce reprezintă o creștere de 6 puncte procentuale față de 2025.

Principalele alternative alese: fructe și legume proaspete (41,2%), gustări naturale cu ingrediente simple (24,1%), semințe, nuci și fructe uscate (23,2%) și lactate (8,3%).

Suplimentele devin instrument de prevenție

Tot mai mulți români folosesc vitaminele, mineralele și suplimentele cu scop preventiv: 65% dintre utilizatori declară că le folosesc pentru a evita probleme de sănătate, față de 54% în 2025.

Utilizarea lunară a crescut de la 33% la 38%, semn că suplimentarea preventivă se normalizează la nivelul populației urbane. Datele din analizele medicale susțin această tendință.

Dintre cei care și-au făcut analize de sânge în ultimul an, 39% au fost diagnosticați cu deficit de vitamina D3, iar 38% cu deficit de magneziu, acestea fiind principalele carențe identificate.

Activitatea fizică: singurul pilon unde intenția se erodează

Aproximativ 50% dintre români fac sport de cel puțin două ori pe săptămână, în linie cu recomandarea OMS, însă durata medie a unei sesiuni a scăzut la 43 de minute (de la 45 în 2025), sub reperul de aproximativ 75 minute derivat din recomandarea OMS de 150 minute săptămânal. Mai mult, ponderea românilor care își propun să îmbunătățească nivelul de mișcare în următoarele 12 luni a scăzut de la 47% la 41%, fiind singurul pilon major unde intenția declarată regresează. Doar 18% dintre respondenți fac activitate fizică zilnică sau aproape zilnică, iar aceștia sunt din „nucleul activ”: consumatorii fideli de suplimente (28%), gen Z (26%) și bărbații (25%).

Stresul, o povară mai mică

45% dintre români declară că își gestionează activ stresul, în creștere cu 9 puncte procentuale față de 2025 (36%). Metodele preferate sunt accesibile și fără cost: muzica (20%), plimbările în natură (18%), relaxarea pasivă (13%) și activitățile fizice (12,5%). Meditația rămâne marginală (9%). Din nou, „nucleul activ” domină: 59% dintre sportivii de performanță, 55% dintre consumatorii fideli de suplimente și 55% din generația Z gestionează constant stresul.

Românii dorm bine

Media orelor de somn a rămas stabilă, 7,1 ore în 2026, la nivelul minim recomandat de National Institute of Health (minim 7 ore pentru adulți). În spatele acestei medii aparent neschimbate se ascunde însă o distribuție mai echilibrată: ponderea celor care dorm sub 6 ore a scăzut de la 8,9% la 7,6%, iar a celor care dorm 8 ore sau mai mult a crescut de la 33,4% la 37,1% cumulat. Segmentele care dorm cel mai mult coincid, din nou, cu „nucleul activ” al sănătății:

Generația Z (7,5 ore în medie) și sportivii de performanță (7,4 ore) – confirmând că prioritizarea somnului face parte dintr-o identitate de sănătate mai largă, nu dintr-un comportament izolat.

Percepția riscurilor: alcoolul și soarele, subestimate masiv

Românii se simt cel mai expuși la poluarea atmosferică (32,1% la nivel național, dar 47% în București) și la fumatul activ (31,3%). La polul opus, doar 7% se consideră expuși la alcool și doar 8% la radiațiile solare – deși ambele reprezintă factori de risc major pentru sănătate în România.

Ponderea controalelor medicale preventive rămâne stabilă

62,3% dintre români fac anual un control medical preventiv (față de 64,3% în 2025), iar 65,2% au efectuat analize de sânge în ultimul an. Sportivii de performanță (52%) și consumatorii fideli de suplimente (42%) rămân cei mai proactivi. Diferențele pe segmente sunt semnificative: 13% dintre tinerii din Generația Z și 11% dintre persoanele cu venituri mici nu și-au făcut niciodată analize de sânge, un indicator de barieră de acces și de cultură medicală.

Conexiunile sociale, o resursă insuficient utilizată

Doar 39% dintre români declară că solicită sprijin emoțional în momente dificile. Cel mai des se bazează pe familie (58%) și partener (53%), în timp ce doar 24% apelează la prieteni.

Generația Z și sportivii sunt mai deschiși să solicite ajutor, ceea ce îi plasează din nou în segmentelor cu comportamente mai avansate/evoluate de sănătate.

AI-ul, ghid în prevenție pentru tot mai mulți români

Scăderea utilizării site-urilor web (de la 36% în 2025 la 26% în 2026), a site-urilor farmaceutice (de la 11% în 2025 la 7% în 2026) și a influencerilor (de la 8% în 2025 la 6% în 2026) pentru informare în domeniul prevenției indică o fragmentare și o neîncredere în conținutul digital tradițional despre sănătate. Dar se remarcă o creștere semnificativă a platformelor de

Inteligență Artificială (de la 9% în 2025 la 16% în 2026), în special în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 28 și 37 de ani – adică generația milenialilor (22%) – care reflectă o schimbare generațională în comportamentul de căutare a informațiilor. Acest fapt poate remodela felul în care pacienții ajung la consultații, cel în care sunt descoperite produsele și se formează cunoștințele despre sănătate.

„Studiul arată că modul în care ne informăm despre sănătate se schimbă rapid: ponderea platformelor de inteligență artificială aproape s-a dublat în ultimul an, de la 9% la 16%. În acest context, o altă concluzie a studiului devine esențială: persoanele cu mai multe comportamente sănătoase se informează semnificativ mai des de la profesioniști – 45,1% de la medicul de familie, față de doar 20% în rândul celor cu mai puține rutine bune, 38,6% față de 13% de la medicul specialist, 25,6% față de 11,3% de la farmacist. Prevenția reală se construiește prin alegeri informate, înțelese corect și aplicate consecvent, iar cei care au integrat-o în viața lor nu se opresc la autoinformare, ci caută și să o valideze”, a declarat și Prof. Univ. Dr. Radu Țincu, Medic primar Anestezie Terapie Intensivă și expert în toxicologie.

Costul, obstacol principal pentru un stil de viață cât mai sănătos

Pentru 25% dintre români, cel mai mare obstacol în menținerea unui stil de viață sănătos este costul perceput, urmat de lipsa de timp (24%), oboseala (23%) și stresul cotidian (23%).

Paradoxal, motivația personală rămâne principalul factor care susține schimbarea, menționat de 59% dintre cei care au făcut progrese. Există și o schimbare notabilă de comportament: 26% dintre cei care au făcut schimbări în ultimele 12 luni au făcut-o pentru a rămâne tineri și activi mai mult timp (față de 23% în 2025), cu alte cuvinte longevitatea devine o motivație emergentă, în linie cu trendurile internaționale.

„Studiul arată o schimbare reală în felul în care tinerii se raportează la prevenție. Gen Z consumă în medie 5,1 porții de fructe și legume pe zi, peste media generală, 55% își gestionează activ stresul, iar somnul ajunge la 7,5 ore pe noapte. Chiar și la activitate fizică avem semnal bun: sesiunile lor depășesc 51 de minute, față de media generală de 43. Sunt semne încurajatoare. În același timp însă, 13% dintre tinerii din Gen Z nu și-au făcut niciodată analize, ceea ce ne arată că deși au comportamente bune de prevenție, nu toți pilonii sunt integrați echilibrat în stilul lor de viață”, a declarat Dr. Raluca Ghionaru, Președinta Asociației Române pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie (AREPMF).

Concluzii

Prevenția avansează în România, dar neuniform. Românii fac progrese clare la capitolele accesibile – alimentație, hidratare, gestionarea stresului și suplimentare preventivă și se conturează un nucleu activ de consumatori (Gen Z, sportivi, utilizatori fideli de suplimente) care acumulează simultan mai multe comportamente sănătoase.

În același timp, activitatea fizică rămâne pilonul cel mai fragil – singurul unde atât comportamentul, cât și intenția declarată regresează – iar costul perceput rămâne cel mai mare obstacol pentru 1 din 4 români, ceea ce transformă prevenția într-un privilegiu de segment, nu într-o normă națională.

Alcoolul (7%) și expunerea solară (8%) continuă să fie subestimate ca factori de risc, în contrast cu poluarea (32%) și fumatul (31%). Pe fondul schimbării surselor de informare, cu platformele AI care aproape își dublează ponderea într-un an și canalele digitale tradiționale în scădere, provocarea următorilor ani devine transformarea comportamentelor punctuale în rutine sustenabile, accesibile financiar și bazate pe informații corecte și dovezi științifice.

Metodologie

Studiul a fost realizat prin metodologie CAWI (interviuri online), în perioada 20-25 februarie 2026, pe un eșantion reprezentativ național urban de 1.000 respondenți cu vârste între 18 și 65 de ani (54,5% femei și 45,5% bărbați), structurat pe patru grupe de vârstă: generația Z (12,9%), Millennials (35,3%), generația X (33,9%) și Baby Boomers (17,9%). Marja de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.

Despre Secom® Healthcare Group

Secom® Healthcare Group este lider de autoritate în soluții de medicină integrativă și, în cei 22 de ani de activitate, și-a construit o reputație solidă în importul și comercializarea unui portofoliu de produse premium pentru sănătate.

Secom® contribuie la îmbunătățirea sănătății și stării de bine a oamenilor printr-un ecosistem integrat, construit cu responsabilitate și etică, ce include soluții fundamentate științific: suplimente de calitate superioară, alimente funcționale, dar și o rețea proprie de 22 de magazine, în care oferă servicii de consultanță profesionistă și personalizată.

Secom® are cea mai mare rată de retenție din categoria suplimentelor alimentare (66%) 2 și este perceput ca lider în calitate de aproximativ 40% dintre specialiștii din comunitatea medicală.

Mai multe detalii despre organizație sunt disponibile pe www.secom-healthcare.com.

The post 1 din 4 români spune că nu-și permite un stil de viață sănătos, în țară de pe locul 3 în UE la decese prevenibile  first appeared on Monitorul de Vaslui.

Potrivit unui comunicat al companiei de drumuri, obiectivele principale ale recensământului sunt următoarele: determinarea intensității și compoziției traficului rutier (structurate pe categorii de vehicule); actualizarea indicilor de evoluție a cererii de transport; furnizarea datelor necesare pentru fundamentarea investițiilor în infrastructură, întreținerea drumurilor și siguranța rutieră; actualizarea bazei de date a Modelelor de Transport.

Recensământul va fi realizat atât prin metode automate (utilizând sisteme automate de monitorizare), cât și prin metoda manuală, în puncte de înregistrare stabilite strategic la nivel național.

Potrivit Normativului AND 557/2025 – Instrucțiuni pentru efectuarea înregistrării circulației rutiere pe drumurile publice, perioadele de înregistrare sunt alese astfel încât să surprindă variațiile sezoniere și zilnice ale traficului, incluzând zile lucrătoare, de weekend și perioade de vârf turistic.

„Procesul de colectare a datelor nu implică oprirea vehiculelor în trafic. Echipele de recenzori vor fi amplasate în afara părții carosabile, astfel încât fluxul rutier să nu fie afectat”, precizează CNAIR.

Rezultatele finale ale recensământului vor fi centralizate și utilizate pentru actualizarea bazelor de date tehnice rutiere și vor fi puse la dispoziția autorităților cu atribuții în gestionarea infrastructurii rutiere.

The post CNAIR demarează de Recensământul General de Circulație Rutieră first appeared on Monitorul de Vaslui.