O gospodărie din România a avut în 2025 venituri medii lunare de 9.399 de lei și cheltuieli de 8.037 de lei, potrivit INS. Față de anul anterior, veniturile au crescut cu 13,6%, iar cheltuielile cu peste 1.000 de lei pe lună. Diferența dintre cele două valori arată că unei gospodării i-au rămas, în medie, aproximativ 1.362 de lei pe lună după acoperirea tuturor cheltuielilor.

Cea mai mare parte a veniturilor provine din salarii. Acestea au reprezentat 68,5% din totalul încasărilor unei gospodării, echivalentul a 6.438 de lei pe lună. Pe locul al doilea s-au situat prestațiile sociale, care au adus în medie 1.879 de lei lunar și au reprezentat 20% din veniturile totale. Datele arată și o diferență semnificativă între orașe și sate. În mediul urban, venitul mediu lunar pe persoană a ajuns la 4.489 de lei, în timp ce în mediul rural a fost de 3.038 de lei.

Cea mai mare parte a cheltuielilor unei gospodării este destinată consumului curent. În medie, românii au cheltuit 4.833 de lei lunar pentru consum, ceea ce reprezintă peste 60% din totalul cheltuielilor. O altă categorie importantă este reprezentată de impozite, contribuții și taxe. Acestea au însumat aproape 2.700 de lei pe gospodărie și au reprezentat o treime din cheltuielile totale.

În interiorul cheltuielilor de consum, produsele alimentare și băuturile nealcoolice au rămas principala destinație a banilor, cu o medie de 1.553 de lei pe lună și o pondere de 32,1%. Au urmat cheltuielile pentru locuință, apă, electricitate și gaze, cu 761 de lei pe lună, respectiv 15,7% din consum. La polul opus se află educația. INS arată că gospodăriile au cheltuit în medie doar 27 de lei pe lună pentru această categorie, echivalentul a numai 0,6% din cheltuielile totale de consum.

Diferențele dintre mediul urban și cel rural se observă și la capitolul cheltuieli. O gospodărie din mediul urban a cheltuit în medie 9.123 de lei pe lună, cu aproximativ 30% mai mult decât una din mediul rural. Pe persoană, cheltuielile au fost de 3.816 lei în orașe și de 2.622 lei la sate. Datele INS sugerează că, deși veniturile românilor au continuat să crească în 2025, o mare parte din aceste câștiguri suplimentare a fost absorbită de cheltuielile zilnice, în special de consum și obligațiile fiscale.

The post Românii au câștigat mai mult în 2025, dar au și cheltuit mai mult first appeared on Monitorul de Vaslui.

Un studiu al Consiliului Concurenței arată că, deși România se află între principalii producători de lapte din Uniunea Europeană, doar o treime din producție ajunge la procesare. Situația este cauzată în principal de numărul foarte mare de ferme mici și dispersate, de productivitatea redusă și de accesul limitat la tehnologii moderne și centre de colectare. În aceste condiții, mulți fermieri nu pot livra constant volume suficiente și au o putere redusă de negociere în relația cu procesatorii. Deși România produce anual 4,4 milioane de tone de lapte crud, numai o treime ajunge în circuitul industrial, iar deficitul este acoperit parțial prin importuri.

România dispune de resurse importante în sectorul laptelui, însă întâmpină dificultăți majore în direcționarea producției către procesarea industrială, potrivit unui studiu privind piața laptelui și a produselor lactate, realizat de Consiliul Concurenței și citat de  Mediafax. România produce anual 4,4 milioane de tone de lapte crud și ocupă locul al zecelea în Uniunea Europeană din acest punct de vedere. Cu toate acestea, numai o treime din cantitatea produsă ajunge în circuitul industrial de procesare, ceea ce plasează țara noastră pe locul al 17-lea în clasamentul european al colectării.

„Avem resurse importante, dar acestea nu sunt valorificate suficient în circuitul industrial. Avem multe ferme mici, dispersate, cu productivitate redusă și cu o putere limitată de negociere în relația cu procesatorii. De aceea, organizarea fermierilor în cooperative sau în alte forme asociative este esențială pentru creșterea puterii de negociere, pentru livrarea unor volume constante și pentru accesul la investiții și tehnologii moderne. Doar astfel poate crește cantitatea de lapte românesc care ajunge în procesare, putem reduce dependența de importuri și putem dezvolta produse lactate cu o valoare adăugată mai mare”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Multe ferme mici și cel mai redus randament din Uniunea Europeană

România deține aproximativ 5% din efectivele de vaci de lapte ale Uniunii Europene, dar concentrează circa 58% din numărul total al fermelor de profil. Situația indică existența unui număr foarte mare de exploatații mici, cu o productivitate redusă.

Aproximativ 75% dintre fermele românești au mai puțin de cinci vaci de lapte, fapt care limitează mecanizarea și automatizarea activității, precum și accesul la tehnologii moderne. La polul opus se află țări precum Germania, Franța și Olanda, unde fermele sunt mai mari, mai tehnologizate și mai eficiente.
România înregistrează, totodată, cel mai scăzut randament al producției de lapte pe cap de animal din Uniunea Europeană: 3.580 de kilograme de lapte pe vacă, față de media europeană de 8.450 de kilograme.

Nivelul redus al productivității determină costuri unitare de producție mai ridicate pentru fermieri. În același timp, efectivele de bovine au scăzut cu aproximativ 10% în ultimul deceniu, de la 1,19 milioane de capete în 2014 la circa 1,08 milioane în 2024.

În condițiile în care fermele sunt dispersate, au dimensiuni reduse și o eficiență tehnologică limitată, puterea acestora de negociere în relația cu procesatorii este scăzută. Fermele mici depind adesea de un singur procesator sau centru de colectare, în timp ce exploatațiile mari pot negocia condiții mai avantajoase, deoarece livrează volume constante, mai ușor de integrat în circuitul industrial.

Colectarea internă nu acoperă necesarul industriei

Procesatorii se aprovizionează în principal de la fermele românești, însă cantitatea de lapte colectată nu este suficientă pentru a acoperi necesarul industriei.
Volumul colectat de procesatori a crescut de la aproximativ 1,135 milioane de tone în 2020 la 1,235 milioane de tone în 2024. În 2025, însă, acesta a scăzut la 1,1 milioane de tone.

În aceste condiții, procesatorii sunt nevoiți să recurgă la importuri de lapte de calitate superioară, pentru a completa necesarul circuitului industrial și pentru a răspunde cererii diversificate de produse lactate.

În 2024, importurile de lapte brut au crescut procentual cu 39,8%, în timp ce colectarea internă a avansat cu 5%. În valori absolute, însă, creșterea cantității colectate de la producătorii locali a fost mai mare: 55.549 de tone, comparativ cu majorarea de 44.623 de tone înregistrată în cazul importurilor.

Procesarea este dominată de produsele cu valoare adăugată redusă

Sectorul românesc de procesare a laptelui este orientat în principal către produse obținute printr-un grad redus de prelucrare, caracterizate printr-o valoare adăugată și marje de profit mai mici.

Laptele de consum, cu un volum de 387.000 de tone, și produsele lactate acidulate, precum iaurtul, sana, chefirul și laptele bătut, cu 231.000 de tone, reprezintă împreună peste 70% din volumul total procesat.

Produsele cu valoare adăugată mai mare și care permit o utilizare mai eficientă a materiei prime au o pondere redusă. Producția de brânzeturi se ridică la 107.000 de tone, reprezentând aproximativ 12–13% din total, cea de smântână se situează sub 70.000 de tone, adică aproximativ 9%, iar producția de unt ajunge la numai 12.000 de tone, respectiv circa 2%.

În contextul în care cererea de produse lactate este mai mare decât oferta internă, importurile au continuat să crească și au atins, în 2025, pragul de un miliard de euro. Deficitul comercial s-a ridicat la aproximativ 700 de milioane de euro.

Ungaria este principalul furnizor extern de lapte, cu ponderi cuprinse între 67% și 78% din volumul achizițiilor României în perioada 2014–2025.

Procesatorii multinaționali au capacități mai mari

Studiul autorității de concurență a inclus 19 procesatori. Dintre aceștia, 37% fac parte din grupuri multinaționale, 21% sunt mari procesatori naționali, iar 42% sunt procesatori regionali sau locali.

Companiile multinaționale au o capacitate medie de procesare de aproximativ 519.000 de litri pe zi, mult mai mare decât cea de 77.000 de litri pe zi înregistrată în cazul procesatorilor locali.

În schimb, procesatorii locali au un grad mediu de utilizare a capacității de 70%, comparativ cu 60% în cazul companiilor multinaționale analizate.
În relația cu sectorul de retail, marile rețele comerciale au o putere de negociere mai ridicată în raport cu procesatorii decât magazinele mici. Discounturile raportate sunt cuprinse între 20% și 40% pentru marile lanțuri comerciale, între 0% și 20% pentru comerțul tradițional, între 0% și 30% pentru sectorul HoReCa și între 10% și 30% pentru distribuitori.

Studiul Consiliului Concurenței arată că investițiile ridicate, procedurile de autorizare, cerințele stricte privind siguranța alimentară, costurile logistice, accesul dificil la finanțare și concurența marilor branduri reprezintă principalele bariere la intrarea pe această piață.

Prețul laptelui crud a crescut cu 71% în șase ani

Prețul laptelui crud la poarta fermei a avut o evoluție ascendentă. Între 2018 și 2024, prețul mediu a crescut cu aproximativ 71%, de la 1,4 lei pe litru la 2,4 lei pe litru, pe fondul majorării costurilor de producție, al inflației și al efectelor generate de pandemia de COVID-19 și de războiul din Ucraina.
În aceeași perioadă, prețul de vânzare practicat de procesatori în relația cu retailerii a crescut cu aproximativ 59%, iar prețul mediu la raft al laptelui cu 3,5% grăsime s-a majorat cu circa 56%.

Evoluția prețului la raft a fost similară ritmului general de creștere a prețurilor din economie, în condițiile în care inflația cumulată în aceeași perioadă a fost de 55,39%.
Analiza autorității arată însă că transmiterea costurilor de-a lungul lanțului de aprovizionare se amplifică în fiecare etapă, pe măsură ce sunt adăugate noi costuri și marje comerciale.

Astfel, în perioada 2018–2024, fiecare creștere cu un leu pe litru a prețului laptelui cu 3,5% grăsime la poarta fermei a fost asociată cu o majorare de aproximativ 1,73 lei pe litru a prețului de vânzare către retaileri și de circa 2,5 lei pe litru a prețului final plătit de consumator.
În 2024, erau înregistrate 786 de companii având ca activitate principală creșterea bovinelor de lapte. Dintre acestea, 496 au raportat cifre de afaceri, în valoare cumulată de aproximativ 1,38 miliarde de lei.

Primele 20 de companii generau aproape jumătate din cifra de afaceri totală a fermelor analizate, ceea ce indică un grad ridicat de polarizare a segmentului fermelor comerciale.

În sectorul procesării erau înregistrate 469 de companii, dintre care 316 au raportat o cifră de afaceri cumulată de aproximativ 8,7 miliarde de lei. Dintre acestea, numai 182 erau autorizate sanitar-veterinar pentru procesare și comerț intracomunitar.

Consiliul Concurenței recomandă asocierea fermierilor

Consiliul Concurenței le recomandă fermierilor să se organizeze, în condițiile legii, în cooperative sau în alte forme asociative, pentru a-și consolida puterea de negociere în relația cu procesatorii și pentru a contribui la creșterea cantității de lapte crud colectate.

Autoritatea susține și implementarea unor măsuri de protejare a micilor fermieri. Printre acestea se numără schemele de sprijin destinate consolidării puterii de negociere, facilitățile de creditare subvenționată pentru gestionarea sezonalității și acordarea unor prime pentru integrarea în circuitul industrial.
„Studiul privind sectorul laptelui și al produselor lactate” a fost lansat în dezbatere publică pe pagina de internet a Consiliului Concurenței.

The post Paradoxul laptelui românesc: producem 4,4 milioane de tone de lapte, dar industria colectează doar o treime first appeared on Monitorul de Vaslui.

Românii care au obţinut în 2025 venituri din străinătate şi nu le-au inclus în Declaraţia unică trebuie să depună formularul 212, iar dacă l-au depus deja, să transmită o declaraţie rectificativă în SPV – Spaţiul Privat Virtual, la sediul organului fiscal de domiciliu sau prin poştă, informează Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF).

Informaţiile privind veniturile obţinute din alte state nu au fost disponibile la momentul precompletării Declaraţiei unice, deoarece autorităţile fiscale străine transmit aceste date după expirarea termenului de depunere din România, se arată într-un comunicat al ANAF.

Contribuabilii care au realizat în 2025 venituri din străinătate pentru care există obligaţia declarării în România, dar nu le-au raportat până la 25 mai 2026, trebuie să îşi actualizeze situaţia fiscală. Instituţia precizează când există această obligaţie:

dacă nu a fost depusă deloc Declaraţia unică, se poate transmite acum formularul 212;

dacă a fost depusă deja declaraţia, dar fără menţionarea veniturilor din străinătate, trebuie depusă o declaraţie rectificativă.

De asemenea, dacă contribuabilii primesc o notificare de la ANAF, ei pot prezenta documente sau explicaţii pentru clarificarea situaţiei.

„În situaţia în care obligaţiile declarative nu sunt îndeplinite, organul fiscal poate stabili din oficiu impozitele datorate. Chiar şi după emiterea unei decizii de impunere, contribuabilii au la dispoziţie 60 de zile pentru a depune Declaraţia unică, iar decizia emisă anterior va fi anulată”, se precizează în comunicat. ANAF a pus la dispoziţia persoanelor fizice, pentru veniturile realizate în 2025, informaţiile existente în evidenţa fiscală prin precompletarea formularului 212. Datele privind veniturile obţinute din străinătate nu au putut fi incluse automat, pentru că ele sunt comunicate ulterior de administraţiile fiscale din alte state. Persoanele fizice care au realizat, anul trecut, venituri din străinătate pentru care Codul fiscal prevede obligaţia declarării în România, au obligaţia depunerii declaraţiei unice până la data de 25 mai 2026 inclusiv, potrivit dispoziţiilor art.122 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, precizează reprezentanţii ANAF.

The post ANAF verifică veniturile pe care românii le-au obținut în străinătate. Cum își pot clarifica cei vizați situația fiscală first appeared on Monitorul de Vaslui.

Astfel, 52% dintre românii care practică activități sportive aleg să socializeze la o bere după efort, cel puțin ocazional (16% frecvent și 36% uneori). De asemenea, 46% dintre aceștia consideră că berea se potrivește bine sau foarte bine cu momentele de relaxare de după mișcare.

„Fie că vorbim despre competiții de amatori sau pur și simplu despre mișcare de întreținere, berea – inclusiv în variantele sale fără alcool, din ce în ce mai populare – își menține poziția de partener de încredere al momentelor de destindere de după. Berea are o lungă tradiție ca facilitator al socializării, iar acest studiu confirmă faptul că asocierea sa cu fenomenul sportiv este profund ancorată chiar în nevoia românilor de conectare reală”, consideră Alin Popescu, Secretar general Centrul de Studii despre Bere, citat în prezentarea studiului.

Analiza pe segmente de vârstă indică faptul că 67% dintre tinerii din segmentul 18-24 ani, care fac sport, aleg să își prelungească timpul petrecut cu prietenii la o bere, după antrenament. În plus, 61% dintre românii din segmentul 25-34 ani, care fac sport, continuă bucuria mișcării la o bere cu prietenii. Iar cei din segmentul 35-44 ani sunt cei care asociază cel mai mult berea cu momentele de destindere de după efort fizic (53%). În ceea ce privește preferințele în funcție de gen, bărbații care fac sport preferă într-o mai mare măsură consumul de bere după efort fizic, comparativ cu femeile (64% vs. 40%), cel mai probabil și pentru că asociază mai mult berea cu ideea de relaxare (54% vs. 38%).

Atunci când vine vorba de urmărirea competițiilor sportive, berea este aproape indispensabilă. 65% dintre respondenți consumă bere cel puțin uneori când se uită la meciuri, în timp ce un procent semnificativ de 25% declară că beau bere ‘aproape întotdeauna’ în timpul transmisiilor sportive. Dintre bărbați, 76% asociază berea cu vizionarea meciurilor, comparativ cu 54% dintre femei. În plus, tinerii din segmentul 18-24 ani aleg să consume bere în timpul transmisiilor sportive în proporție de 73%. Cei mai atașați de acest obicei sunt cei din segmentul de vârstă 25-34 ani: o treime dintre ei păstrează obiceiul de a bea o bere ‘aproape întotdeauna’ când urmăresc competiții sportive. Studiul a analizat și rolul pe care românii îl atribuie berii în momentele de celebrare a unei victorii sportive. Astfel, 27% dintre respondenți spun că rolul principal al berii este să contribuie la atmosfera de grup (procentul urcă la 30% în rândul tinerilor de 18-24 ani).

„Vizionarea unui meci de fotbal, de pildă, nu mai este de mult timp o activitate pasivă, ci un eveniment social în toată regula, capabil să transforme instantaneu orice sufragerie sau terasă într-o tribună plină de energie. Datele concluzionează faptul că berea în România acționează ca un ‘conector social’. Ea nu doar însoțește fenomenul sportiv, ci amplifică bucuria jocului, transformând efortul fizic sau vizionarea unui meci într-o experiență colectivă completă, bazată pe relaxare și voie bună”, a declarat Marius Luican, Director General Reveal Marketing Research.

The post Berea este preferată după activitățile fizice și în timpul vizionării competițiilor sportive first appeared on Monitorul de Vaslui.

În ritm anual, în luna mai 2026 prețurile combustibililor și lubrifianților au crescut în toate țările UE, iar în patru din statele membre creșterile de prețuri au fost de peste 30%: Bulgaria (33,9%), Luxemburg (32,2%), Lituania (30,8%) și România (30,4%). Cea mai mică majorare anuală de prețuri a fost înregistrată în Ungaria (3,5%), iar în restul țărilor creșterile de prețuri au variat între 12,7% în Polonia și 29,2% în Franța.

Pe categorii de combustibili, prețurile la motorină în UE au crescut cu 29% în luna mai 2026 comparativ cu luna mai 2025, în timp ce prețurile la benzină au crescut cu 16,2%. Aceasta după ce în luna aprilie 2026, prețurile la motorină s-au majorat cu 33,7% în ritm anual, iar cele la benzină au crescut cu 13,6%.

Cu toate acestea, de la o lună la alta, prețurile la motorină în UE au scăzut cu 5,8%, în timp ce prețurile la benzină au crescut cu doar 0,8%. În luna mai 2026 comparativ cu luna precedentă, prețurile la motorină au crescut doar în România (1,6%) și au scăzut în restul țărilor UE. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Germania (minus 11,9%), Grecia (minus 8,5%), Estonia (minus 8,4%) și Irlanda (minus 8,1%), în timp ce scăderile cele mai mici au fost consemnate în Bulgaria (minus 0,7%), Ungaria (minus 0,9%) și Cipru (minus 1,5%).

La benzină, prețurile au urcat în 23 de țări UE între aprilie și mai 2026, creșterile variind de la un avans 0,1% în Croația și Ungaria și unul de 6,9% în Italia. În România, prețurile la benzină au înregistrat un avans de 6,2% de la o lună la alta. Pe de altă parte, în trei țări membre UE prețurile la benzină au scăzut în luna mai față de luna precedentă: Germania (minus 5,6%), Irlanda (minus 2,0%) și Suedia (minus 0,7%). 

The post România, singura țară membră UE unde motorina s-a scumpit în luna mai față de luna precedentă first appeared on Monitorul de Vaslui.

România nu are cel mai mare preţ la energie electrică în termeni absoluţi, însă are cel mai ridicat tarif prin raportare la puterea de cumpărare a consumatorului, fie că este vorba despre consumatori casnici sau industriali, spune Volker Raffel, CEO E.ON România şi preşedintele Federaţiei Asociaţiei Companiilor de Utilităţi din România (ACUE). Acesta subliniază că tarifele ridicate la energie vor continua să afecteze producţia industrială în România.

„Preţul energiei în Europa e prea mare, asta ştim cu toţii. Preţul în România este şi mai mare. Am văzut recent statisticile din Germania, producţia industrială a scăzut cu 10% în ultimii ani, dar producţia energi intensivă a scăzut cu 20%, vă puteţi imagina ce înseamnă asta în media europeană. Dar producţia industrială, în România, a scăzut şi mai tare. Atunci, un preţ al energiei prea mare este un risc uriaş pentru noi toţi, pentru veniturile bugetare, pentru starea economiei, pentru noi toţi!”, a afirmat Volker Raffel, CEO, E.ON România şi preşedintele Federaţiei Asociaţiei Companiilor de Utilităţi din România (ACUE).

Acesta a adus în discuţie şi preţul energiei raportat la puterea de cumpărare, arătînd că, deşi în România preţul în termen absolut nu este cel mai ridicat, el este cel mai mare, prin raport cu puterea de cumpărare a consumatorilor, atît casnici cît şi industriali. „Şi dacă nu facem ceva, asta continuă cu tot ce am descris pentru industrie. E scumpă, dar nu suntem noi cei care cresc costurile şi facturile. (…) Nu noi suntem cauza facturilor mari, ci este energia. Dacă vedem evoluţia preţurilor, în anul 2018 în medie preţul energiei era la 46 euro/MWh şi vedeţi cum a crescut. Dar trebuie să investim în energii regenerabile şi vă puteţi imagina unde am fi fost dacă nu am fi investit în energia regenerabilă, ar fi fost un dezastru complet” mai spune reprezentantul E.ON România.

El spune că soluţia este stocarea energiei verzi produse de prosumatori. „Dacă nu facem asta, continuăm cu vârfuri de preţ incredibile seara. (…) Soluţia cea mai scumpă este să continuăm să nu investim în reţele. A doua soluţie scumpă este dacp doar conectăm regenerabile dar nu avem baterii, centre de date, pentru că aşa nu funcţionează”, explică Volker Raffel.

El a vorbit şi despre soluţii, arătând că există bani privaţi care pot fi investiţi în reţele, conectarea noilor consumatori la reţele, stocarea, ceea ce poate duce la reducerea preţurilor în momentele de vârf de consum.

The post „Preţul energiei în Europa e prea mare, asta ştim cu toţii. Preţul în România este şi mai mare” first appeared on Monitorul de Vaslui.

Faţă de luna aprilie 2025, majorarea este de 20,7%, ca serie brută, respectiv 20,3% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, anunţă, joi, Institutul Naţional de Statistică (INS).

În primele patru luni din 2026, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, ca serie brută, cu 11,7%, faţă de perioada similară din 2025, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 10,3%.

În aprilie 2026, comparativ cu martie 2026, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, ca serie brută, cu 14,0%, creştere evidenţiată la lucrările de reparaţii capitale (+17,3%), lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+17,1%) şi la lucrările de construcţii noi (+12,6%).

Pe obiecte de construcţii, se remarcă clădirile rezidenţiale – plus de 15,8%, lucrările de construcţii inginereşti, creştere de 13,9% şi clădirile nerezidenţiale, plus de 12,9%.

Volumul lucrărilor de construcţii a crescut, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 10,2%, majorare înregistrată la lucrările de construcţii noi (+13,4%), lucrările de reparaţii capitale (+12,9%) şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+6,3%).

Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a cunoscut un trend ascendent la clădirile nerezidenţiale (+12,8%), construcţiile inginereşti (+12,2%) şi la clădirile rezidenţiale (+8,6%).

Comparativ cu aprilie 2025, volumul lucrărilor de construcţii, ca serie brută, a crescut, în aprilie 2026, pe total, cu 20,7%. Pe elemente de structură, creşteri s-au înregistrat la lucrările de construcţii noi (+24,4%), lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+21,2%) şi la lucrările de reparaţii capitale (+3,9%). Pe obiecte de construcţii, au fost raportate creşteri la construcţiile inginereşti (+27,5%), clădirile nerezidenţiale (+17,0%) şi la clădirile rezidenţiale (+8,8%), potrivit INS.

În acelaşi timp, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcţii s-a mărit, pe total, cu 20,3%. Pe elemente de structură, creşteri s-au înregistrat la lucrările de construcţii noi (+28,0%), lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+19,8%) şi la lucrările de reparaţii capitale (+5,9%).

De asemenea, pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a crescut la construcţiile inginereşti (+26,0%), clădirile nerezidenţiale (+21,1%) şi la clădirile rezidenţiale (+10,8%).

Volumul lucrărilor de construcţii, ca serie brută, a crescut, pe total, în perioada 1.I-30.IV.2026, comparativ cu perioada 1.I-30.IV.2025, cu 11,7%, majorare înregistrată la lucrările de construcţii noi (+13,8%), lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+12,2%) şi la lucrările de reparaţii capitale (+1,9%). Pe obiecte de construcţii, s-au înregistrat creşteri la construcţiile inginereşti (+14,4%), clădirile rezidenţiale (+12,7%) şi la clădirile nerezidenţiale (+5,7%).

The post Volumul lucrărilor de construcţii a săltat cu aproape 21% first appeared on Monitorul de Vaslui.

Noul pachet de tarife reglementate pentru serviciul de distribuţie a gazelor naturale pentru cei 27 de operatori de distribuţie licenţiaţi la nivel naţional intră în vigoare, începând cu 1 iulie 2026, după ce a fost aprobat, marţi, de către Comitetul de Reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Raportat la volumele de gaze efectiv vehiculate în reţele, tariful mediu ponderat scade de la 58,47 lei/MWh la 54,32 lei/MWh, o reducere de 7,1%, se arată într-un comunicat al Autorităţii.

Aceasta înseamnă că pentru majoritatea consumatorilor din România, componenta de distribuţie din factura de gaze va fi mai mică în a doua jumătate a anului.

„Pentru cei mai mulţi români, distribuţia gazului costă mai puţin de la 1 iulie. Pentru următoarea perioadă de aplicare, tariful mediu ponderat scade cu 7,1%. Este o evoluţie importantă, mai ales într-un context în care costurile din energie rămân o preocupare majoră pentru consumatori şi pentru economie. În acelaşi timp, trebuie spus foarte clar că tariful de distribuţie este doar una dintre componentele facturii finale. Impactul concret asupra fiecărui client depinde de operatorul de distribuţie, de categoria de consum, de volumul consumat şi de celelalte componente ale preţului final”, a declarat George Niculescu, preşedintele ANRE.

Decizia adoptată, marţi, de Comitetul de Reglementare reflectă rolul ANRE de a menţine un echilibru corect între nevoia de finanţare a infrastructurii de distribuţie şi protejarea consumatorilor. „Rolul ANRE este să se asigure că tariful de distribuţie este calculat transparent, predictibil şi proporţional cu realitatea economică a fiecărui operator. Susţinem investiţiile în infrastructura de distribuţie, dar investiţiile trebuie să fie eficiente, justificate şi orientate către servicii mai bune pentru consumatori”, susţine oficialul ANRE.

Scăderea tarifelor de distribuţie gaze naturale este determinată în principal de operatorii cu volume mari: Distrigaz Sud Reţele şi Delgaz Grid, care împreună deservesc aproape 90% din volumul total prognozat (72,59 TWh), înregistrează tarife în scădere, se precizează în comunicat. Tabloul complet reflectă un echilibru: 14 creşteri şi 13 reduceri de tarif, diferenţiate pe fiecare operator. Patru operatori beneficiază de reduceri de cel puţin 10%, în timp ce şase operatori înregistrează majorări de cel puţin 5%. „Aceste variaţii ţin de structura de costuri, de investiţiile realizate şi de volumele specifice fiecărei reţele, iar impactul resimţit de fiecare consumator depinde de operatorul din zona sa şi de profilul propriu de consum. Tarifele aprobate nu includ TVA şi sunt stabilite diferenţiat pe operatori de distribuţie şi pe categorii de consum, în funcţie de structura de costuri, volumele prognozate şi parametrii specifici fiecărui operator”, arată oficialii ANRE.

The post Majoritatea consumatorilor vor plăti mai puţin pentru gazele naturale first appeared on Monitorul de Vaslui.

Veniturile reale ale românilor au înregistrat cea mai rapidă creștere din Uniunea Europeană în ultimii 15 ani, avansând cu 160% în perioada 2010-2025, însă România rămâne în continuare sub media europeană și cu inegalități de venit relativ ridicate, potrivit unei analize realizate de Monitorul Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România.

Conform datelor Eurostat, prelucrate de Monitorul Social, în intervalul 2010-2025, valoarea mediană a veniturilor reale ale europenilor a crescut, în medie, cu 25%, în timp ce România a consemnat cea mai accelerată evoluție, cu un avans de 160%.

Venitul median, diferit de salariul median, include mai multe surse de venit, precum salarii, pensii, alocații și alte transferuri sociale. În România, venitul median net anual a urcat de la 2.448 euro în 2016, nivel de 6,5 ori mai mic decât media Uniunii Europene, la 8.187 euro în 2025, echivalentul a aproximativ 3.500 de lei pe lună.

Deși decalajul față de media europeană s-a redus, veniturile românilor rămân de 2,8 ori mai mici decât media UE. În aceeași perioadă, inflația cumulată din România a fost de 65%. Analiza arată că diferențele dintre veniturile mici și cele mari s-au redus ușor. Astfel, pragul maxim al celor mai mici 20% dintre venituri (prima cvintilă) a ajuns în 2025 la 5.046 euro pe an, respectiv circa 2.100 lei pe lună, de patru ori peste nivelul din 2016.

În același timp, pragul minim al celor mai mari 20% dintre venituri (a cincea cvintilă) a crescut de aproape trei ori, la 11.894 euro anual, echivalentul a aproximativ 5.000 lei pe lună. În acest context, raportul dintre veniturile mari și cele mici s-a redus de la 3,2 la 1 în 2016 la 2,4 la 1 în 2025. Cu toate acestea, nivelul inegalității rămâne peste media Uniunii Europene, unde raportul este de 2,2 la 1.

Totodată, decalajul dintre veniturile din marile orașe și cele din mediul rural a început să se reducă începând din 2022. În 2025, venitul median anual în orașele mari a fost de 10.032 euro, aproximativ 4.200 lei pe lună, în timp ce în mediul rural s-a situat la 6.543 euro pe an, respectiv circa 2.750 lei pe lună. Diferența s-a redus astfel la un raport de 1,5 la 1, de la 2 la 1 în 2021.

The post Veniturile reale ale românilor au înregistrat cea mai rapidă creștere din UE în ultimii 15 ani first appeared on Monitorul de Vaslui.

81,7% dintre participanții la un studiu realizat de Centrul de Formare APSAP consideră că impozitarea din România este excesivă, în timp ce doar 11,2% au o opinie contrară, iar 7% nu au știut să răspundă.

Datele provin dintr-o cercetare desfășurată în perioada august 2025 – iunie 2026, la care au participat 3.308 persoane din toate regiunile țării, cursanți ai Centrului de Formare APSAP.

Doar 20,2% dintre respondenți consideră că politicile fiscale actuale ale României se îndreaptă într-o direcție bună. În schimb, 50,6% apreciază că direcția este greșită, iar 29,3% spun că nu pot identifica o direcție clară.

În ceea ce privește relația dintre stat și mediul privat, 71,9% dintre participanți afirmă că instituțiile statului nu încurajează mediul de afaceri și nu susțin dezvoltarea economică. Doar 12,3% consideră contrariul, iar 15,8% nu au putut evalua situația.

Studiul relevă și dificultăți financiare în rândul respondenților. Astfel, 39,1% spun că au fost nevoiți să folosească economiile strânse anterior în ultimele 12 luni, iar 15,1% afirmă că au rămas fără economii. Alți 18,4% spun că veniturile și cheltuielile s-au echilibrat, 22,5% au reușit să economisească puțin, iar 4,9% susțin că economisesc mai mult decât înainte.

Cea mai numeroasă categorie de venituri este reprezentată de persoanele care câștigă între 5.001 și 7.000 de lei net lunar, acestea reprezentând 25,1% din totalul respondenților. Alte 16,9% au venituri între 4.001 și 5.000 de lei, iar 15,1% între 7.001 și 9.000 de lei.

Referitor la combaterea economiei subterane, doar 5,6% dintre respondenți consideră că în ultimii doi ani s-au înregistrat progrese semnificative. Alți 29,6% văd unele progrese, însă lente. În schimb, 34,9% spun că situația a rămas aproximativ la fel, 21,1% consideră că economia la negru este încă foarte răspândită, iar 8,8% cred că fenomenul s-a accentuat.

Studiul a analizat și percepția asupra influenței Uniunii Europene asupra legislației și vieții cetățenilor. Astfel, 44,7% dintre respondenți consideră că modificările impuse sau recomandate de UE sunt benefice și contribuie la îmbunătățirea legislației și a vieții oamenilor. În schimb, 33,8% apreciază că unele măsuri sunt în defavoarea cetățenilor, 9% cred că legislația națională ar trebui să fie independentă de influența UE, iar 12,5% nu au o opinie clară.

The post 8 din 10 români consideră că nivelul taxelor este excesiv first appeared on Monitorul de Vaslui.

Structurile Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) au stabilit creanțe fiscale de peste 540 de milioane de lei la persoane fizice care nu au putut justifica proveniența unor venituri și fonduri utilizate, în urma unor controale efectuate în perioada iulie 2025 – mai 2026, potrivit situației centralizate la nivelul Ministerului Finanțelor.

„1.102 acțiuni de control fiscal, creanțe fiscale suplimentare de 540.243.299 de lei și măsuri asigurătorii de 123.514.438 de lei au fost stabilite în perioada iulie 2025 – mai 2026 de structurile Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) cu atribuții de verificare a situației fiscale personale. Aceste rezultate reflectă cea mai amplă acțiune din ultimii ani care a vizat verificarea situației fiscale a persoanelor fizice care nu au putut demonstra proveniența unor venituri, fonduri sau disponibilități financiare utilizate pentru achiziții, investiții sau depuneri bancare”, se arată într-un comunicat al ANAF.

Principalele constatări ale inspectorilor, în urma acțiunilor de control din ultimul an, au avut la bază nejustificarea surselor de fonduri utilizate de persoanele fizice pentru: depuneri de numerar în conturile bancare personale și/sau ale societăților la care acestea dețin participații; utilizarea de fonduri în numerar pentru achiziția de bunuri mobile și imobile; creditări acordate societăților; majorări de capital social; dețineri de numerar în țară și în străinătate la începutul perioadei verificate; surse de fonduri pretins obținute în străinătate, care nu au putut fi probate în urma schimbului de informații cu autoritățile fiscale din state terțe. „Aceste rezultate reconfirmă că mecanismele de analiză de risc și verificare fiscală susținute prin utilizarea instrumentelor digitale produc efecte concrete și contribuie la protejarea veniturilor bugetare. Un sistem fiscal modern și credibil presupune reguli aplicate uniform, transparență și capacitatea statului de a verifica situațiile în care există diferențe semnificative între veniturile declarate și patrimoniul sau fluxurile financiare ale unei persoane”, a declarat ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, citat în comunicat.

În numeroase cazuri, persoanele verificate au susținut că sumele utilizate proveneau din fonduri deținute în numerar, din venituri realizate în străinătate sau din sume primite de la alte persoane fizice. Verificările efectuate au arătat însă că aceste explicații nu au putut fi susținute prin documente și mijloace de probă care să demonstreze valoarea sumelor, momentul obținerii acestora și existența lor efectivă în perioada verificată.

De asemenea, în urma analizelor efectuate la nivelul ANAF, s-a constatat în anumite situații lipsa trasabilității fondurilor declarate. Pe de o parte, persoanele indicate ca sursă a sumelor nu dispuneau de capacitatea financiară necesară pentru acordarea acestora, iar pe de altă parte nu existau documente care să confirme proveniența și circuitul banilor. Aceste constatări au condus la stabilirea situației fiscale reale și la calcularea obligațiilor fiscale suplimentare datorate bugetului de stat.

The post Fiscul a descoperit averi nejustificate de jumătate de miliard de lei first appeared on Monitorul de Vaslui.

„Rata de ocupare a forței de muncă în România este o catastrofă. Dacă vă uitați, la categoria de vârstă între 20 și 64 de ani, aceasta este de 69%. România speră să atingă 74,7% în 2030, față de ținta de 78% la nivelul UE. Dar, nu există nicio mișcare anume în această direcție. (…) Asta înseamnă că aproape 40% dintre potențialii oameni de pe piața muncii nu sunt activi. Și dacă luăm în considerare migrația se creează tensiunea pe care o avem acum. Dacă privim din perspectiva ratei de ocupare a forței de muncă, pentru bărbați aceasta este de 78,2%, iar pentru femei de 59,5%. Există, așadar, un decalaj de gen de 18,7, unul dintre cele mai mari din Europa”, a spus Pîslaru, la Conferința la nivel înalt privind abordarea deficitului și a excedentului de forță de muncă din Europa, de la București.

Acesta crede că problema deficitului de forță de muncă și de competențe nu este una sectorială și nici una pe termen scurt. El a precizat, în context, că presiunea va crește în perioada 2032 – 2034 când generația „decrețeilor” se va pensiona. „Nu există nicio modalitate ca această țară să evolueze fără a investi în capitalul uman. Și nu este vorba despre cheltuieli, ci despre investiții. Are beneficii. Și chiar acum, costul inacțiunii este de fapt uriaș. Și vom fi într-un punct fără întoarcere foarte curând, mai ales când se adaugă problema pensionării, unde o generație mare, numită generația decrețeilor, se va pensiona. Acest lucru se va întâmpla în 2032 și 2034. Și atunci presiunea va fi cu adevărat uriașă, deoarece vor exista mulți oameni care se vor îndrepta spre pensionare, iar piața muncii se va contracta și mai mult”, a mai afirmat Dragoș Pîslaru. 

Potrivit ministrului, agenda în ceea ce privește deficitul de forță de muncă și de competențe din România nu este una foarte fericită. „În România nu se înțelege pe deplin că există – ceea ce economiștii numesc – o capcană a veniturilor medii. O țară nu poate crește pe baza consumului și recupera decalajul mai mult decât un anumit nivel permis de productivitatea totală a țării. Și dacă vrem să depășim acest nivel, singurii doi factori acceptați de profesori și teoreticieni, pe de o parte, și de toate guvernele, pe de altă parte, sunt că trebuie să investești în două lucruri principale. Capitalul uman, care include competențe, și inovația, care include modernizarea tehnologiei”, a remarcat Pîslaru.

El a adăugat că, în privința ocupării de forță de muncă, există, într-adevăr, măsuri care utilizează oportunități, bani și proiecte finanțate de UE, dar nu și o politică consecventă, integrată, care să includă economia, finanțele, munca, educația, sănătatea ș.a.m.d. „Și, nu în ultimul rând, avem o problemă a sărăciei, care este foarte ridicată în România. Desigur, sărăcia, după cum știm, afectează complet piața muncii. Vorbesc aici despre sărăcia internă, cu o mare parte a populației active care încă rămâne, undeva la un milion, în jurul salariului minim. Și pentru asta salut lansarea Strategiei Europene Anti-sărăcie”, a mai arătat Pîslaru.

The post „Rata de ocupare a forței de muncă în România este o catastrofă” first appeared on Monitorul de Vaslui.

„Consumatorii români devin tot mai pesimiști în privința perspectivelor economice și politice ale țării, în timp ce continuă să prioritizeze cheltuielile esențiale și să caute activ cel mai bun raport calitate-preț”, potrivit celui mai recent studiu privind percepțiile consumatorilor realizat de Boston Consulting Group (BCG).

Rezultatele arată că românii sunt semnificativ mai îngrijorați decât media consumatorilor europeni în ceea ce privește economia, inflația, costurile energiei și incertitudinile geopolitice. Cu toate acestea, ei rămân relativ optimiști în privința propriei stări de sănătate și a situației personale.

Aproape trei sferturi (72%) dintre consumatorii români descriu situația economică a țării în termeni negativi, în creștere cu opt puncte procentuale față de anul trecut și semnificativ peste media europeană de 56%. Dintre respondenți, 75% sunt îngrijorați de prețurile la energie și 73% de inflație – cele mai ridicate niveluri din Europa în rândul principalelor preocupări măsurate de BCG. În mod similar, 73% au o percepție negativă asupra climatului politic, comparativ cu 61% la nivel european.

În același timp, românii continuă să raporteze o stare de bine personală ridicată. Peste trei sferturi (77%) își evaluează pozitiv sănătatea mentală, iar 62% sănătatea fizică – ambele valori fiind peste mediile europene.

„Cea mai relevantă constatare este că românii ar economisi banii în cazul unei creșteri de venituri, mai degrabă decât să îi cheltuie. Ei anticipează scăderea veniturilor, iar peste 40% declară că orice venit suplimentar ar merge direct către economii. În acest context, nu ne așteptăm la o revenire rapidă a consumului, chiar dacă economia se îmbunătățește. În acest mediu, promoțiile au un impact limitat; ele influențează mai degrabă distribuția coșului de cumpărături decât volumul total, consumatorii alegând ce brand capturează cheltuiala deja existentă”, a declarat Gyorgy Lakatos-Torok, partener BCG, în comunicat.

Privind în viitor, consumatorii se așteaptă la persistența presiunilor generate de inflație și prețurile la energie. Deși românii anticipează o continuare a scăderii veniturilor în următoarele șase luni, ei se așteaptă și la creșterea cheltuielilor pentru bunurile esențiale și la majorarea generală a prețurilor. 83% anticipează creșteri suplimentare ale prețurilor la bunuri și servicii, în timp ce cheltuielile de bază ale gospodăriilor rămân ridicate.

La nivel european, pesimismul consumatorilor privind economia crește pentru al treilea an consecutiv, ajungând la 56% în 2026, față de 54% în 2025 și 49% în 2024, pe fondul prețurilor ridicate la energie și al tensiunilor geopolitice. Această perspectivă pesimistă se reflectă în dificultăți financiare: 53% dintre consumatorii europeni sunt îngrijorați de finanțele lor zilnice, în creștere de la 40% în 2024, iar șase din zece europeni sunt preocupați de veniturile la pensie.

Similar pieței europene, consumatorii români continuă să prioritizeze bunurile esențiale în detrimentul celor discreționare. Creșterea netă a consumului rămâne cea mai puternică în categoriile alimente, produse de îngrijire a locuinței și produse pentru animale de companie, fiind determinată în principal de prețuri mai mari, nu de volume mai ridicate.
În schimb, se așteaptă reduceri ale cheltuielilor în numeroase categorii discreționare, inclusiv modă, băuturi alcoolice, mobilier și băuturi non-alcoolice.
Până la 77% dintre consumatorii români afirmă că deciziile de cumpărare sunt influențate de promoții. Cea mai mare sensibilitate la discounturi se înregistrează în categoriile băuturi alcoolice, jucării și jocuri, modă și îngrijire personală. În același timp, între 45% și 64% dintre consumatori declară că ar schimba brandul pentru o ofertă mai bună.

Totuși, românii par ușor mai puțin dispuși să schimbe brandul decât media europeană, în ciuda focusului puternic pe preț, ceea ce sugerează că aceștia caută valoare, dar păstrează totuși o anumită loialitate față de branduri. Ca urmare, adoptarea mărcilor private rămâne sub media europeană în mai multe categorii. De exemplu, doar 35% dintre cumpărătorii români de produse alimentare achiziționează frecvent mărci ale retailerilor, cu cinci puncte procentuale sub media europeană. Mulți consumatori continuă să perceapă produsele de brand ca fiind superioare din punct de vedere al calității și eficienței.

Studiul mai dezvăluie și faptul că România rămâne în urma multor piețe europene în ceea ce privește utilizarea canalelor digitale pentru descoperirea și achiziția de produse. Consumatorii sunt mai puțin predispuși decât colegii lor europeni să folosească online-ul ca sursă principală de inspirație în categorii precum modă, mobilier, electrocasnice, produse pentru animale de companie și produse OTC. Comportamentul de cumpărare online urmează un tipar similar, în special în modă și pet care. Acest lucru sugerează că magazinele fizice continuă să joace un rol deosebit de important în influențarea deciziilor de cumpărare în România.

În plus, pe fondul accentului crescut pe accesibilitate, sustenabilitatea rămâne un criteriu secundar. În medie, 59% dintre consumatorii români iau în considerare sustenabilitatea cel puțin ocazional în deciziile de cumpărare, însă doar 16% sunt dispuși să plătească un preț mai mare pentru alternative sustenabile, ușor sub media europeană de 17%.

„Disponibilitatea de a plăti mai mult pentru produse sustenabile a rămas relativ stabilă față de anul trecut, ceea ce indică faptul că preocupările de mediu nu câștigă teren în contextul presiunilor economice persistente”, mai menționează studiul.
BCG a chestionat aproximativ 1.800 de consumatori români în aprilie 2026, ca parte a unui studiu mai amplu care a inclus peste 20.000 de consumatori din 11 țări europene. Respondenții au fost întrebați despre perspectivele economice, situația financiară personală, intențiile de consum, comportamentele de cumpărare, atitudinile față de sustenabilitate și preferințele de canal în 12 categorii de consum. 

The post Peste 70 % dintre români descriu situația economică a țării negativ; prețurile la energie și inflația, principalele îngrijorări first appeared on Monitorul de Vaslui.

Dat fiind diferența de fus orar între Europa și continentul american, multe meciuri vor putea fi vizionate în direct la ore târzii din noapte, cu începere de la ora 1.00 sau 2.00, sau dimineața devreme, la ora 4.00, 5.00 sau 7.00.

Mai jos, componența grupelor și programul tuturor meciurilor:

Grupa A: Mexic, Africa de Sud, Coreea de Sud, Cehia;

Grupa B: Canada, Bosnia, Qatar, Elveția;

Grupa C: Brazilia, Maroc, Haiti, Scoția;

Grupa D: SUA, Paraguay, Australia, Turcia;

Grupa E: Germania, Curacao, Coasta de Fildeș, Ecuador;

Grupa F: Olanda, Japonia, Suedia, Tunisia;

Grupa G: Belgia, Egipt, Iran, Noua Zeelandă;

Grupa H: Spania, Capul Verde, Arabia Saudită, Uruguay;

Grupa I: Franța, Senegal, Irak, Norvegia;

Grupa J: Argentina, Algeria, Austria, Iordania;

Grupa K: Portugalia, RD Congo, Uzbekistan, Columbia;

Grupa L: Anglia, Croația, Ghana, Panama.

Programul complet al meciurilor:

Faza grupelor:

Joi, 11 iunie:

Mexic – Africa de Sud – Grupa A (ora 22:00);

Republica Coreea – Cehia – Grupa A (ora 05:00).

Vineri, 12 iunie:

Canada – Bosnia și Herțegovina – Grupa B (22:00);

SUA – Paraguay – Grupa D (04:00). 

Sâmbătă, 13 iunie:

Haiti – Scoția – Grupa C (4:00);

Australia – Turcia – Grupa D (7:00);

Brazilia – Maroc – Grupa C (1:00)

Qatar – Elveția – Grupa B (22:00).

Duminică, 14 iunie:

Coasta de Fildeș – Ecuador – Grupa E (02:00;

Germania – Curaçao – Grupa E (20:00);

Olanda vs Japonia – Grupa F (23:00);

Suedia vs Tunisia – Grupa F (05:00).

Luni, 15 iunie:

Arabia Saudită vs Uruguay – Grupa H (01:00);

Spania vs Capul Verde – Grupa H (19:00);

Iran vs Noua Zeelandă – Grupa G (04:00);

Belgia vs Egipt – Grupa G (22:00).

Marți, 16 iunie:  

Franța vs Senegal – Grupa I (22:00);

Irak vs Norvegia – Grupa I (01:00);

Argentina vs Algeria – Grupa J (04:00);

Austria vs Iordania – Grupa J (07:00).

Miercuri, 17 iunie:

Ghana – Panama – Grupa L (02:00);

Anglia – Croația – Grupa L (23:00);

Portugalia – Republica Democratică Congo – Grupa K (20:00);

Uzbekistan – Columbia – Grupa K (05:00).

Joi, 18 iunie:

Cehia – Africa de Sud – Grupa A (19:00);

Elveția – Bosnia și Herțegovina – Grupa B (22:00);

Canada – Qatar – Grupa B (01:00);

Mexic – Republica Coreea – Grupa A (04:00).

Vineri, 19 iunie:

Brazilia – Haiti – Grupa C (04:00);

Scoția – Maroc – Grupa C (01:00);

Turcia – Paraguay – Grupa D (07:00);

SUA v Australia – Grupa D (22:00).

Sâmbătă, 20 iunie:

Germania v Coasta de Fildeș – Grupa E (23:00);

Ecuador v Curaçao – Grupa E (03:00);

Olanda v Suedia – Grupa F (20:00);

Tunisia v Japonia – Grupa F (07:00).

Duminică, 21 iunie:

Uruguay – Capul Verde – Grupa H (01:00);

Spania – Arabia Saudită – Grupa H (19:00);

Belgia – Iran – Grupa G (22:00);

Noua Zeelandă – Egipt – Grupa G (04:00).

Luni, 22 iunie:

Norvegia v Senegal – Grupa I (03:00);

Franța v Irak – Grupa I (00:00);

Argentina v Austria – Grupa J (20:00);

Iordania v Algeria – Grupa J (06:00).

Marți, 23 iunie:

Anglia – Ghana – Grupa L (23:00);

Panama – Croația – Grupa L (02:00);

Portugalia – Uzbekistan – Grupa K (20:00);

Columbia – Republica Democratică Congo – Grupa K (05:00).

Miercuri, 24 iunie:

Scoția – Brazilia – Grupa C (01:00);

Maroc – Haiti – Grupa C (01:00);

Elveția – Canada – Grupa B (22:00);

Bosnia și Herțegovina – Qatar – Grupa B (22:00);

Cehia – Mexic – Grupa A (04:00);

Africa de Sud – Republica Coreea – Grupa A (04:00).

Joi, 25 iunie:

Curaçao – Coasta de Fildeș – Grupa E (23:00);

Ecuador – Germania – Grupa E (23:00);

Japonia – Suedia – Grupa F (02:00);

Tunisia – Olanda – Grupa F (02:00);

Turcia – SUA – Grupa D (05:00);

Paraguay – Australia – Grupa D (05:00).

Vineri, 26 iunie:

Norvegia vs Franța – Grupa I (22:00);

Senegal vs Irak – Grupa I (22:00);

Egipt vs Iran – Grupa G (06:00);

Noua Zeelandă vs Belgia – Grupa G (06:00);

Capul Verde vs Arabia Saudită – Grupa H (03:00);

Uruguay vs Spania – Grupa H (03:00).

Sâmbătă, 27 iunie:

Panama – Anglia – Grupa L (00:00);

Croația – Ghana – Grupa L (00:00);

Algeria – Austria – Grupa J (05:00);

Iordania – Argentina – Grupa J (05:00);

Columbia – Portugalia – Grupa K (02:30);

Republica Democratică Congo – Uzbekistan – Grupa K (02:30).

Primele 2 echipe din fiecare grupă și cele mai bune și echipe de pe locul 3 se vor califica în faza următoare, respectiv șaisprezecimile de finală, care se vor desfășura după următorul program:

Duminică, 28 iunie:

Locul 2 din Grupa A – Locul 2 din Grupa B;

Locul 1 din Grupa E – Cel mai bun loc 3 (Grupele A/B/C/D/F).

Luni, 29 iunie:

Locul 1 din Grupa F – Locul 2 din Grupa C;

Locul 1 din Grupa C – Locul 2 din Grupa F (.

Marți, 30 iunie:

Locul 1 din Grupa I – Cel mai bun loc 3 (Grupele C/D/F/G/H);

Locul 2 din Grupa E – Locul 2 din Grupa I;

Locul 1 din Grupa A – Cel mai bun loc 3 (Grupele C/E/F/H/I).

Miercuri, 1 iulie:

Locul 1 din Grupa L – Cel mai bun loc 3 (Grupele E/H/I/J/K);

Locul 1 din Grupa D – Cel mai bun loc 3 (Grupele B/E/F/I/J);

Locul 1 din Grupa G – Cel mai bun loc 3 (Grupele A/E/H/I/J).

Joi, 2 iulie:

Locul 2 din Grupa K – Locul 2 din Grupa L;

Locul 1 din Grupa H – Locul 2 din Grupa J;

Locul 1 din Grupa B – Cel mai bun loc 3 (Grupele E/F/G/I/J) ;

Locul 1 din Grupa J – Locul 2 din Grupa H;

Locul 1 din Grupa K – Cel mai bun loc 3 (Grupele D/E/I/J/L) ;

Locul 2 din Grupa D – Locul 2 din Grupa G.

Optimile de finală se vor desfășura apoi în perioada 4 – 7 iulie, Sferturile de de finală, între 9 și 11 iulie, urmând ca semifinalele să se desfășoare marți, 14 iulie, respectiv miercuri, 15 iulie.  

Finala mică, care se va juca la Miami, SUA, sâmbătă, 18 iulie va prefața Finala mare și, respectiv închiderea campinatului mondial de Fotbal 2026, duminică, 19 iulie la New York City, SUA

The post Începe Campionatul Mondial de Fotbal 2026 first appeared on Monitorul de Vaslui.