Asezat la confluenta intereselor unor mari imperii, clcat timp de un mileniu de nvlitorii barbari dinspre est si nord, apoi 500 de ani de imperiile vecine, poporul roman s-a organizat la sfarsitul secolului al XIVlea in trei principate. Astfel, a reusit s reziste tuturor acestor vicisitudini si, in epoca modern, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, s alctuiasc un stat unic si independent (1859- 1866). Treptat, cel mai mare pericol pentru integritatea si independenta poporului roman a venit de la rsrit. Rusia tarist, cu o consecvent fr egal, utilizand rzboiul, teroarea, crima si inselciunea, a inaintat spre vest si sud. Moldova si Tara Romaneasc sau aflat in mare primejdie dup 1654, cand Rusia s-a unit cu Ucraina. La inceputul secolului al XIX-lea, primejdia ruseasc a devenit si mai ameninttoare. Mai intai Moldova, apoi si Tara Romaneasc au intrat in planurile de cucerire ale imperiului tarist, care respectau testamentul unuia dintre cei mai mari vizionari oameni de stat ai secolului al XVIIIlea, tarul Petru I, denumit de rusi ‘Petru cel Mare’. El a vizat pentru sine si pentru generatiile urmtoare cucerirea Europei, extinderea spre sud si spre vest a imensei sale mosteniri, cucerirea Constantinopolului si a stramtorilor Bosfor si Dardanele, dar si a trilor romane, care erau o piedic in calea planurilor sale. Basarabia este o regiune istoric situat intre Prut si Nistru, parte a statului feudal romanesc Moldova, constituit in anul 1359 sub domnia voievodului maramuresean Bogdan I (1359-1365). Voievodul Bogdan I a respins repetatele incercri ale regelui Ungariei de a-si reinstaura suprematia asupra Moldovei, pe care a stpanit-o in anii 1352-1359, prin marca de la Baia (primul desclecat sub Dragos Vod si urmasii si, fiul Sas si nepotul Balc). Denumirea de Basarabia vine de la Basarab I, domn al Trii Romanesti intre anii 1310-1352, si a urmasilor si, care au alungat hoardele ttarilor de la gurile Dunrii, consolidand granita de est a statului furit in 1330. Denumirea initial, Basarabia, dat sudului Moldovei, s-a extins ulterior, de ctre rusi, asupra intregului teritoriu dintre Prut si Nistru. Imperiul tarist, care atinsese linia Nistrului in anul 1792 (pacea de la Iasi), a emis pretentii asupra teritoriului Moldovei. Prin Tratatul de pace semnat la Bucuresti, in anul 1812, dup incheierea rzboiului ruso-turc (1806-1812), Poarta Oto – man, in scopul rezolvrii propriilor ei interese, a cedat usor Basarabia ctre Rusia, la data de 16/28 mai 1812. Evenimentele din Principatele Romane – Revolutia din 1848-1849 si Unirea Principatelor Romane in anul 1859 – au avut un puternic ecou in randul populatiei romanesti din Basarabia, fapt ce a determinat autorittile politice rusesti s impun intreruperea oricror legturi a acestora cu Romania. Rzboiul Crimeei, desfsurat in anii 1853-1856 intre Rusia, pe de o parte, si Anglia, Franta, Prusia, Regatul Sardiniei si Turcia, pe de alt parte, s-a incheiat prin infrangerea Rusiei tariste. Congresul de pace de la Paris, desfsurat in perioada 13 februarie – 18 martie 1856, a hotrat cedarea ctre Moldova a sudului Basarabiei (judetele Cahul, Ismail, Bolgrad) dar, prin Tratatul de la Berlin, din 1 iunie – 1 iulie 1878, Congresul marilor puteri, dedicat adoptrii msurilor de incheiere a rzboiului ruso-romano-turc, din anii 1877-1878, a stabilit ca cele trei judete s fie reincorporate la Rusia tarist. Romaniei i-a fost recunoscut statutul de independent si i-au fost atribuite judetele dobrogene Tulcea si Constanta. Dup ocuparea Basarabiei, imperiul tarist a depus mari eforturi pentru transformarea ei intr-o provincie specific ruseasc, promovand in acest sens o politic antiromaneasc de rusificare fortat, de deznationalizare a populatiei autohtone. n acest sens autorittile rusesti au incurajat emigrrile romanilor peste Nistru, in Caucaz, pe Volga si in indeprtata regiune scldat de apele fluviului Amur, colonizand Basarabia cu numerosi rusi, ruteni, bulgari si germani. Statutul de gubernie impus Basarabiei a semnificat aplicarea legilor statului tarist, introducerea institutiilor corespunztoare si obligativitatea folosirii limbii ruse si a alfabetului chirilic in administratie, biseric si scoal. n anul 1867, in scolile din Basarabia a fost interzis limba roman si a fost impus limba rus. n pofida procesului de deznationalizare, colonizare, deportare si teroare la care au fost supusi locuitorii romani din teritoriul dintre Prut si Nistru, ei si-au pstrat limba si obiceiurile, inscriindu-se in suvoiul miscrii de eliberare national a popoarelor situate la periferia imperiului tarist. Pentru mentinerea limbii, a obiceiurilor si intensificarea miscrii de eliberare national si apoi unirea cu patria mam, un rol deosebit de important l-a avut presa din Principatele Romane si apoi din Romania, dup anul 1862, precum si aceea din Moldova dintre Prut si Nistru, publicatiile cele mai importante fiind: Steluta Prutului, Romanul, Steaua Dunrii, Buciumul, Trompeta Carpatilor, Curierul de Iasi, Lumina, Viata Nou, Basarabia, Viata Basarabiei, Unirea, Glasul Basarabiei, Desteptarea, Moldovanul, Cuvant Moldovenesc si Fclia. De la sfarsitul secolului al XIX-lea miscarea national a populatiei romanesti s-a intensificat, sub conducerea unui grup de intelectuali, precum: Ion Inculet, Emanoil Gavrilit, Alexandru Nour, Pantelimon Halippa, Constantin Stere, Ion Pelivan, Vasile Stroiescu, Daniel Ciugureanu, Ion Buzdugan si altii. La Chisinu s-a format si a activat ‘Societatea Moldoveneasc pentru rspandirea culturii nationale’. Dup revolutia din 1905-1907, in Basarabia s-au afirmat trei grupri – gruparea radical a studentilor, gruparea intelectualilor si cea a boierilor moldoveni – conduse de Petru Dicescu, care vor forma, mai tarziu, Partidul Moldovenesc Democrat din Basarabia. n ciuda opresiunii, populatia romaneasc a continuat s militeze pentru emancipare national si pentru folosirea limbii romane in scoal, biseric si administratie. n obtinerea autonomiei teritoriale si politice a Basarabiei si apoi unirea cu Romania, un rol important l-au avut ostasii moldoveni. Marele miting ostsesc desfsurat la Odessa, la 18 martie 1917, la care au participat circa 100.000 de ostasi moldoveni, s-a pronuntat pentru autonomia trii. Congresul ostasilor moldoveni, desfsurat la Chisinu in perioada 20- 27 octombrie 1917, a proclamat autonomia teritorial si politic a Basarabiei, cu aproape trei luni inainte ca Sfatul Trii s proclame ‘Republica Moldoveneasc slobod, de sine stttoare si neatarnat.’ ntrucat, tanra republic democratic dintre Prut si Nistru, proclamat la data de 2 decembrie 1917, a fost atacat in luna ianuarie 1918, de ctre rebeli infestati cu ideologia bolsevic, o delegatie din reprezentanti ai Sfatului Trii s-a deplasat la Iasi solicitand ajutorul Regelui ferdinand I si a primului ministru, Ion I. C. Brtianu. Suveranul si primul ministru au hotrat s trimit unitti militare in ajutorul Sfatului Trii. De la data de 13 ianuarie 1918 au trecut Prutul efectivele militare ale Diviziei 11 Infanterie Slatina, comandat de generalul de divizie Ernest Brosteanu, care a fost intampinat la Ungheni, de ctre profesorii Ion Inculet si Ion Pelivan, avocatul Ion Buzdugan si doctorul Daniel Ciugureanu. Efectivele marii unitti au fost imprtite in dou grupri: prima grupare s-a deplasat spre Chisinu si a doua grupare spre Hancesti. Jonctiunea s-a fcut in orasul Chisinu. n continuare au fost trimise in ajutor Divizia 1-a Cavalerie Bucuresti, Divizia a 2-a Infanterie Iasi, Divizia a 5-a Infanterie Buzu, Divizia a 13-a Infanterie Ploiesti si alte unitti militare. Aceste unitti militare au indeplinit misiuni de restabilire a ordinei interioare, dezarmarea grupurilor rebele bolsevice, confiscarea armamentului si munitiilor de la militarii rusi si ucrainieni, precum si civili, instituirea pazei la depozitele de munitii, alimente si echipamente militare precum si medicamente, alungarea peste raul Nistru a subunittilor si unittilor militare rusesti si ucrainiene, instruirea tinerilor pentru a forma tanra armat absolut necesar acestui teritoriu. Exprimand vointa intregului popor roman din Basarabia, la 27 martie 1918, Sfatul Trii din Republica Democratic Moldoveneasc a votat actul Unirii Basarabiei cu Romania (86 de voturi pentru, 3 voturi contra si 36 de abtineri). Declaratia de unire suna astfel: ‘n numele poporului Basarabiei, Sfatul Trii declar Republica Democratic Moldove – neasc (Basarabia), in hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunre, Marea Neagr si vechile granite cu Austria, rupt de Rusia acum o sut si mai bine de ani din trupul vechii Moldove, in puterea dreptului istoric si dreptului de neam, pe baza principiului c noroadele singure s- si hotrasc soarta lor, de azi inainte si pentru totdeauna se uneste cu mama sa, Romania.’ La data de 3 martie 1920 Consiliul Suprem al Conferintei de Pace de la Paris a recunoscut legitimitatea unirii Basarabiei cu Romania, iar la 20 octombrie 1920 a fost semnat Tratatul de la Paris dintre Romania, pe de o parte, si Marea Britanie, Franta, Italia si Japonia, de cealalt parte. naltele Prti Contractante recunosteau ‘suveranitatea Romaniei asupra teritoriului Basarabiei cuprins intre frontiera actual a Romaniei, Marea Neagr, cursul Nistrului de la gura sa pan la punctual unde este tiat de vechiul hotar dintre Bucovina si Basarabia si acest vechi hotar’. Tratatul a fost ratificat de Marea Britanie, la 14 aprilie 1922, de Romania, la 19 mai 1922, de Franta, la 24 aprilie 1924, si de Italia, la 22 mai 1927. Japonia nu a ratificat tratatul. n perioada 1918-1919, relatiile romano-ruse s-au deteriorat si statul sovietic nu a recunoscut unirea si granitele Romaniei. Folosindu-se de Internationala a III-a Comunist (Comintern), URSS a pregtit o rscoal, in 1924, in sudul Basarabiei, localitatea Tatar-Bunar, care trebuia s deschid drumul intrrii Armatei Rosii pentru a anexa Basarabia. Tot in anul 1924 s-a desfsurat, la Viena, in perioada 27 martie – 2 aprilie, Conferinta romano-sovietic privind unirea Basarabiei cu Romania, care a esuat datorit faptului c delegatia Uniunii Sovietice a refuzat recunoasterea unirii Basarabiei cu Romania. Romania si URSS au semnat la Paris, la 27 august 1928, Pactul Briand- Kellog, renuntind formal la rzboi si angajandu-se s rezolve orice litigiu pe cale pasnic. La 9 februarie 1929, Romania, Polonia, Letonia si URSS au semnat, la Moscova, Protocolul in care se prevedea c Tratatul de la Paris va fi valabil intre prtile contrac – tante, independent de intrarea lui in vigoare. Desi intre Romania, URSS si alte state s-a incheiat o Conventie, la Londra, in zilele de 3-4 iulie 1933, relatiile romano-sovietice din perioada interbelic au fost marcate de cererea insistent a guvernului sovietic de a i se recunoaste dreptul de stpanire asupra Basarabiei. n cadrul diplomatiei europene, in anii 1934-1935 un loc important l-a ocupat crearea unui sistem de securitate colectiv, principalul promotor fiind Nicolae Titulescu, ministrul roman al afacerilor externe. La 15 iulie 1935 Nicolae Titulescu a fost imputernicit de guvernul Romaniei s negocieze un tratat de asistent mutual cu Uniunea Sovietic. La 21 iulie 1936, Nicolae Titulescu si Maxim Litvinov, reprezentantul URSS, au incheiat un protocol de asistent mutual. Schimbarea din guvern a lui Nicolae Titulescu, la 29 august 1936, a determinat guvernul URSS s considere c aceasta reprezint o schimbare a politicii externe. Tendintele revizioniste ale URSS si Germaniei au condus la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, la data de 23 august 1939, si a Protocolului aditional secret, al crui punct 3 a afectat integritatea teritorial a Romaniei. O consecint direct a acestei intelegeri a fost rstignirea poporului roman, cruia URSS i-a rpit Basarabia, Bucovina de Nord si Tinutul Herta, prin Notele ultimative din 26 si 27/28 iunie 1940. Acestei agresiuni i-au urmat Dictatul de la Viena, din 30 august 1940, si Acordul de frontier cu Bulgaria, de la Craiova, din 7 septembrie 1940. Actiunile tragice din vara anului 1940 au costat poporul roman pierderea suprafetei de 99.738 km2 si 6.821.000 de locuitori, pierderi datorate, ins, si noncombatului armatei dar si deciziilor factorilor politici, in frunte cu regele Carol al IIlea, a crui optiune a fost: ‘pstrm statul si cedm teritorii’. Dup aceste tragice evenimente, autorittile sovietice si horthyste s-au dedat la acte de terorism inimaginabile impotriva populatiei romanesti majoritare. Distrugere si moarte, acestea au fost ‘binefacerile’ aduse de Stalin si Horthy in teritoriile rpite Romaniei. Ocupantii n-au putut anula, ins, credinta romanilor de reunire cu tara, in triumful drepttii istoriei. Evenimentele din vara anului 1940 au dus la schimbarea politicii externe a Romaniei si la apropierea ei de Germania.
Alturandu-se Germaniei, Romania a participat la rzboiul contra URSS, conform Planului german Barbarosa’, din decembrie 1940. Armata Roman a luptat alturi de Armata German, atat la eliberarea Basarabiei (22 iunie26 iulie 1941), cat si la celelalte operatiuni militare din est. Populatia romaneasc i-a primit cu mult entuziasm si bun-voint pe ostasii eliberatori si a aprobat reinstaurarea administratiei romanesti. Prin lovitura de stat de la 23 august 1944, Romania s-a alturat puterilor aliate, producand o schimbare radical a situatiei strategice in Europa de sud-est. n ziua de 24 august 1944 trupele sovietice au ocupat Chisinul, iar cateva zile mai tarziu au pus stpanire din nou pe teritoriile romanesti oferite de Hitler prin Pactul Molotov-Ribbentrop. Conferinta de pace de la Paris, din anii 1946-1947, a hotrat ca frontiera romano-sovietic s fie cea instituit odat cu ultimatumul din 27/28 iunie 1940. Delegatia oficial roman la Conferinta de pace de la Paris, din anul 1947, condus de Gheorghe Ttrscu, n-a ridicat problema teritoriilor dintre Nistru si Prut (Basarabia) si a Bucovinei de Nord, motivand c aceste teritorii au fost reglate prin Conventia de Armistitiu din 12 septembrie 1944, ea atacand doar cererile de despgubire formulate de puterile occidentale. n anul 1948 o delegatie roman, condus de Ana Pauker, a semnat, la Moscova, un protocol care a completat Tratatul de pace semnat la Paris in 1947, prin care se preciza c Insula Serpilor intr in componenta URSS. Mai mult, printr-un procesverbal, incheiat la 23 mai 1948, se afirma c Insula Serpilor a fost inapoiat URSS, pentru c in trecut ar fi apartinut’ Rusiei. Romanii din Moldova dintre Nistru si Prut au prins vremuri grele dup reocuparea de ctre URSS, in anul 1944: introducerea obligativittii folosirii limbii ruse, inlocuirea alfabetului latin cu cel slav, masive deportri in Asia, falsificarea istoriei, interzicerea relatiilor cu Romania, efectuarea stagiului militar de ctre tineri moldoveni si repartizarea lor in productie cat mai departe de cas pentru a uita obiceiurile si traditiile romanesti si a se incadra in marea familie a popoarelor sovietice. Cu toate acestea, populatia romaneasc a supravietuit prin conservarea, mai ales in mediul rural, a datinilor, credintei si obiceiurilor strmosesti. Cderea imperiului sovietic, in 1991, i-a determinat pe romanii dintre Prut si Nistru s proclame independenta deplin a Republicii Moldova, la data de 27 august 1991. Dup mai multi ani de dominatie a comunistilor, la conducerea Republicii Moldova a reusit s accead alianta unor forte pro gresiste, in frunte cu liberalii si democratii, aliant care s-a inscris pe linia aplicrii unor legi care au asigurat dezvoltarea democratic a trii si deschiderea spre Uniunea European. n anul 2016 fortele progresiste romanesti din Republica Moldova au suferit o grea infrangere, la carma trii revenind, dup multi ani, adeptii lui Voronin, in frunte cu Igor Dodon, care face eforturi intense s abat Republica Moldova de la alianta cu Uniunea European, orientand-o spre Rusia. Fostul ministru al Aprrii Nationale din Republica Moldova, Anatol Salaru, demis in anul 2016 de presedintele prorus Igor Dodon, a inceput dezvoltarea unui nou pol unionist. El a anuntat c preia stindardul printr-o nou formatiune politic. Anatol Salaru sustine c acest nou partid va fi expresia politic a tuturor celor care-si doresc un nou stat integru, european, capabil s-si apere cettenii si mai ales capabil s le construiasc cettenilor un viitor’. n prezent un numr insemnat de localitti din teritoriul dintre Prut si Nistru au hotrat s se uneasc cu patria mam-Romania. Exist Asociatii in Republica Moldova si in Romania, care militeaz pentru unirea cu Romania, desfsurand activitti de cunoastere a Istoriei Romanilor de ctre tineri si populatia in varst.
* Col. (rtr.) Constantin Chiper
Bibliografie:
1. Stefan Pascu s.a., Istoria militar a poporului roman, vol. 5, Editura Militar, Bucuresti, 1988, pag. 736-738
2. Nicolae Iorga, Basarabia noastr, Ploiesti, Editura Libertas, 2012
3.Dumitru Munteanu Ramnic, Pentru Basarabia, Ploiesti, Editura Libertas, 2012
4. Anton Moraru, Basarabia sub jugul colonial al Rusiei tariste (1812-1917), Chisinu, Editura Labirint, 2012
5. Valeriu Matei, Pactul Ribbentrop-Molotov si agresiunea sovietic impotriva Romaniei, Culegere de documente 1939 1991, Editura Libertas, Ploiesti, 2012
