Paradoxul unui judet preponderent agricol

T�ranii Vasluiului au l�sat nelucrate, anul trecut, aproape 10.000 de hectare de teren arabil. Tot anul trecut, din cauza lipsei banilor sau din alte motive, 674 hectare au r�mas neutilizate. Dar, pe l�ng� neputint� si nep�sare, agricultura judetului se mai confrunt� cu o problem� urias�: 237.757 hectare de terenuri degradate. Pe de alt� parte, Vasluiul face parte din grupul judetelor cu cele mai mari exploatatii agricole, dar si cea mai crunt� s�r�cie rural�. Practic, cu c�t p�m�ntul este detinut de un num�r mic de proprietari, cu at�t mai mult s�r�cia de la sate este �n crestere.

Sectorul agricol din judetul Vaslui continu� s� sufere sever la capitolul performant�. �n anul 2015, nu mai putin de 9.785 hectare (ha) de teren arabil au fost l�sate parloag�. Tot anul trecut, alte 674 ha au r�mas neutilizate in sistemul de rotatie al culturilor din cauza unor motive economico-sociale. Chiar dac� in ultimii ani suprafetele agricole nelucrate s-au diminuat cu peste 15.000 de hectare, abandonul p�mantului este un fenomen inc� la un nivel ridicat. Pe lang� faptul c� nu cultiv�m loturi insemnate de p�mant, t�ranii Vasluiului mai au de luptat si cu o calitate foarte slab� a terenurilor arabile. Potrivit studiilor elaborate de Oficiul de Studii Pedologice si Agrochimice, in anul 2011, la nivelul judetului Vaslui, terenurile degradate (pe care se afl� diferite culturi) ocupau o suprafat� de 237.757 hectare (ha). Practic, terenurile degradate reprezint� 59% din suprafata agricol� a judetului, care este de 400.959 ha. Conform incad�rilor de specialitate, in terenurile degradate sunt cuprinse solurile cu eroziune de suprafat� si de adancime si alunec�rile de teren. Din suprafata total� de terenuri degradate, 48.271 ha sunt afectate de eroziune in adancime, 136.540 ha de eroziune in suprafat�, iar pe suprafata de 52.946 ha se intalneste procesul de alunec�ri de teren. �n anul 2015, zestrea agricol� a judetului Vaslui ar�ta astfel: suprafata agricol� – 401.721 ha, suprafata arabil� – 291.064 ha, p�suni – 87.282 ha, fanete – 7.918 ha, vie – 11.401 ha, livezi – 2.382 ha, suprafata neutilizat� – 674 ha, suprafata necultivat� – 9.785 ha.

Salvarea agriculturii, cooperativele agricole

Dumitru Buzatu, presedintele Consiliului Judetean (CJ) Vaslui, spune c� agricultura local� are o singur� sans� de dezvoltare: asocierea. �n conditiile in care, in ultimii zece ani, seceta a provocat anual pagube masive, gruparea produc�torilor in cooperative agricole este imperios necesar�. �n acest fel, fermierii vor avea o alt� fort� de negociere cu guvernantii, isi vor putea organiza mult mai bine productia si desfacerea produselor agroalimentare. „Trebuie s� facem un efort de asociere intre diversi produc�tori agricoli si s� fie infiintate cooperative agricole. Prin intermediul cooperativelor, terenurile vor putea fi lucrate grupat, in parcele mari, infiintarea culturilor agricole se va face respectand lantul tehnologic, se vor putea utiliza soiuri rezistente la secet� etc.. Este clar c�, in ultimii ani, sunt conditii dificile in agricultur�, asa c� trebuie s� ne adapt�m acestor situatii speciale. Agricultura are un mare potential la nivel local, fiind una din activit�tile specifice zonei”, a spus Dumitru Buzatu.

Fermele foarte mari, saracie lucie

Vasluiul face parte din grupul judetelor din Romania cu cele mai mari exploatatii agricole, dar si cea mai crunt� s�r�cie rural�. Practic, cu cat p�mantul este detinut de un num�r mic de proprietari, cu atat mai mult s�r�cia de la sate este in crestere. Al�turi de Vaslui, pe harta s�r�ciei din lumea sate – lor mai fac parte Ialomita, C�l�rasi si Br�ila. Datele sunt cuprinse in „Pachetul de m�suri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sat”, program care a fost lansat recent de Guvernul Romaniei. Potrivit acelorasi informatii, in judetul Vaslui, distributia marilor exploatatii agricole (pondere exploatatii peste 2.000 hectare) si a zonelor de s�r�cie rural� extrem� este cuprins� intre 20 – 50%. Concluziile analizei guvernamentale arat� c� averile marilor latifundiari se suprapun cu lipsurile de tot felul cu care se confrunt� popuatia de la sate. Cu alte cuvinte, fermele mari nu r�spund nevoilor sociale, in zonele unde acestea exist� fiind inregistrate si cele mai s�race comunit�ti rurale.