TRADITII DE FILIPII DE IARNĂ SI SFINTII TREI IERARHI

În multe dintre regiunile tării, încep cele trei zile care constituie Filipii de iarnă, serbate de tăranul român din 29 până pe 31 ianuarie. La mijlocul acestui ciclu, cinstim pe Sfintii Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul si Ioan Gură de Aur, doctori vindecători, prăznuiti pe 30 ianuarie. Desi pomeniti separat în luna ianuarie, pe Sfântul Vasile pe 1 ianuarie, pe Sfântul Grigorie pe 25 ianuarie si pe Sfântul Ioan Gură de Aur pe 27 ianuarie, ei sunt prăznuiti împreună pe 30 ianuarie.

Pricina praznicului acestuia a fost disputat in zilele impărătiei lui Alexie Comneanul, cand s-a făcut imperechere si prigonire intre bărbatii cei pricopsiti in invătături si imbunătătiti. Unii crestini cinsteau mai mult pe marele Vasilie, iar pre dumnezeiescul Hrisostom il micsorau. Altii iarăsi cinsteau mai mult pre dumnezeiescul Grigorie. Atunci prin o pricină că aceasta a celor invătati s-a intamplat de s-a despărtit multimea poporului. Si unii se ziceau ioaniteni, altii vasiliteni, iar altii grigoriteni. În anul 1084, intr-o vedenie, Sfantului Ioan Mauropos i-au apărut cei trei sfinti impreună si i-au grăit: „După cum vezi, noi la Dumnezeu una suntem si nici o vrajbă nu este intre noi. Fiecare din noi, la timpul său, indemnati de Duhul Sfant, am scris invătături pentru mantuirea oamenilor. Cum ne-a insuflat Duhul Sfant, asa am invătat. Nu este intre noi unul intai si altul al doilea. De chemi pe unul, vin si ceilalti doi. Drept aceea, sculandu-te, porunceste, celor ce se invrăjbesc, să nu se mai certe pentru noi. Că nevointa noastră, cat am fost in viată si după moarte, a fost să impăcăm pe oameni si să aducem in lume pace si unire. Împreunează-ne, dar, făcandu-ne praznic la cate trei intr-o singură zi, si instiintează cu aceasta pe crestini, ca noi in fata lui Dumnezeu, una suntem.” Deci astfel certandu-se cei intelepti, de trei ori fericitii acestia dascăli au voit să-i impace, ca să nu se mai sfădească in desert.

Sărbătoarea Sfintilor Trei Ierarhi este o sărbătoare ce descoperă că după cum in Sfanta Treime deosebirea dintre Tatăl, Fiul si Sfantul Duh nu duce la dezbinare si nici unitatea lor la depersonalizare, tot astfel nici mirenii, ca persoane diferite, nu sunt chemati să trăiască separat unii de altii sau să se ridice unii impotriva altora, ci să convietuiască după modelul Sfintei Treimi – unul in celălalt. În urma acestei vedenii, Sfantul Ioan a ales ziua de 30 ianuarie pentru prăznuirea comună a celor Trei Ierarhi, iar Prin hot?rarea luat? la Atena, la primul Congres al Profesorilor de Teologie din anul 1936, Sfintii Trei Ierarhi au devenit patronii spirituali ai institutiilor de inv?t?mant teologic ortodox din intreaga lume. Sfantul Vasile cel Mare, episcop al Cezareii Capadociei, n?scut in jurul anului 329 a studiat cu retori si filosofi celebri in Cezareea Palestinei, Constantinopol si Atena. De statur? inalt?, slab si negricios la fat?, cu o barb? mare, neagr?. Cronicile spun c? nu a avut timp s? se in?lbeasc? pentru c? a tr?it numai cincizeci de ani. Ne-a l?sat in biseric? o Sfant? Liturghie care se serbeaz? de 10 ori pe an: in primele cinci duminici ale Postului Mare, in Joia Patimilor, in ajunul Sfintelor Pasti, al Cr?ciunului si Bobotezei, si pe 1 ianuarie, ziua de pomenire a Sfantului Vasile. Cu exceptia unor rug?ciuni, ritualul este acelasi cu al Liturghiei Sfantului Ioan Gur? de Aur. A f?cut incursiuni in Mesopotamia, Siria, Palestina si Egipt pentru a cunoaste modul in care vietuiau c?lug?rii in singur?tate. El i-a adunat pe acestia in locuri organizate, stabilind si o randuial? pentru acest mod de vietuire. ?n anul 358 pune temelia primei comunit?ti de obste, pe malul raului Isis, lang? Neocezareea. Aici redacteaz? impreun? cu Sfantul Grigorie Filocalia, o colectie de texte din scrierile lui Origen. Tot acum, concepe Regulile monahale mari si mici. ?n Cezareea Capadociei a infiintat institutii de asistent? social? cunoscute sub numele de Vasiliade, cum ar fi: aziluri, case pentru reeducarea fetelor dec?zute, spitale pentru leprosi. Sfantul Vasile cel Mare a luptat impotriva celor care negau dumnezeirea lui Hristos si a celor care t?g?duiau dumnezeirea Sfantului Duh. A trecut la cele vesnice pe 1 ianuarie, in anul 379. Sfantul Grigorie de Nazianz (Teologul) n?scut in jurul anului 330, in Arianz, lang? Capadocia unde studiaz? gramatica pan? la varsta de 12 ani, iar intre 350-358 isi completeaz? studiile la Atena. A fost hirotonit preot de tat?l sau si episcop de c?tre Sfantul Vasile cel Mare si leag? o prietenie strans? cu Sfantul Vasile cel Mare, incat se spunea despre ei c? ?sunt dou? trupuri, ins? un singur suflet”. Sfantul Grigorie de Nazianz avea statur? mijlocie si un ochi bolnav, din cauza unei lovituri venit? de la arienii ce negau dumnezeirea lui Hristos. Numele de „Teologul” il primeste dup? sustinerea celor cinci Cuvant?ri teologice in anul 380, la Constantinopol, in Biserica „?nvierii”. Sfantul Grigorie de Nazianz a prezidat cel de-al II-lea Sinod ecumenic din anul 381. Sfantul Grigorie Teologul cere spre b?tranete de la imp?ratul Teodosie cel Mare s? tr?iasc? retras, in liniste: „Si eu, imp?rate, o singur? favoare cer puterii tale care face daruri m?rete. Nu cer aur, nu t?blite multicolore, nu acoper?minte pentru masa de tain?, nu s? primesc o inalt? demnitate pentru neamul meu sau s? stau aproape de tine, cel preabun? Un singur lucru cer s? mi se dea: s? stau putin departe de invidie. Doresc s? cinstesc scaunul, dar de departe. Am obosit s? fiu urat de toti, chiar si de prieteni, pentru c? nu pot privi spre altceva, decat spre Dumnezeu”. ?n aceast? retragere scrie ceea ce imp?rt?sise credinciosilor in biseric?. S-a spus despre el c? mai intai a citit, apoi a vorbit si abia apoi a scris. A trecut la cele vesnice pe 25 ianuarie in anul 389-390. Sfantul Ioan Gur? de Aur sau Ioan Hrisostom s-a n?scut la Antiohia, in jurul anului 354 r?manand orfan de tat? din copil?rie. Dup? moartea mamei sale, in jurul anului 374, Ioan se retrage in muntii din apropiere, devenind monah sub ascultarea unui b?tran sihastru sirian timp de patru ani dup? care se va retrage vreme de doi ani intro pester?. Hirotonit diacon in anul 381, de c?tre episcopul Meletie, si preot in anul 386, de c?tre episcopul Flavian, urmasul lui Meletie timp de doisprezece ani, predic? in Antiohia in fiecare duminic? si s?rb?toare, iar in post, chiar in fiecare zi, luptand impotriva p?ganismul, maniheismul, gnosticismul, arianismul si iudaismul. ?n anul 397 este numit arhiepiscop al Constantinopolului. A predicat si a scris un num?r impresionant de comentarii la Sfanta Scriptur?, infiintind numeroase institutii de ajutoare a bolnavilor, s?racilor si oamenilor in varst?, primind numele de „ambasadorul s?racilor”. ?n timpul Sfantului Ioan Gur? de Aur nu exista un formular fix, asa cum exist? in prezent, pentru s?varsirea Sfintei Liturghii astfel incat Sfantul Ioan a adunat intr-un formular actele cultice si rug?ciunile si a dat nastere Liturghiei care ii poart? numele si care este cel mai des folosit?. Se crede c? in vremea cand era diacon a scris cel mai impresionant tratat despre preotie. Este conceput in sase c?rti, sub forma unui dialog. Sfantul Ioan Gur? de Aur a trecut la cele vesnice pe 14 septembrie 407, zicand: „Slav? lui Dumnezeu pentru toate!”. S?rb?toarea se tine de ap?rare contra bolilor; se crede c? ii moare sotul celei care nu tine. Cel ce lucreaz? in aceast? zi i se stramb? mintile iar lucrul il va face tot in neregul?, adic? il face stramb, neregulat. Numeroase familii ii serbeaz? pe Trei Ierarhi de patroni ai casei. ?n aceste zile incepe logodna p?s?rilor si se imperecheaz? lupii, iar lupoaica fat? in noaptea de Sf. Gheorghe. Conform traditiei, Cei Trei Ierarhi sau Trisfetitele cum se mai spune, constituie intrarea crestinilor in biseric? si de aici a aparitia credintei in Dumnezeu. si trebuie s? d?m Se merge la biseric? cu coliv? in onoarea sufletelor mortilor celor neimp?rt?siti si o lumanare de poman?, pentru ca intreaga viat? de apoi s? le fie luminat?. Se tine pentru fete spre a li se ar?ta in vis ursitul, nelucrand si nemancand in aceast? zi decat paine cu sare. Celor ce lucreaz? de Trisfetite, la drum, le ies lupii inainte si le m?nanc? cate o man?, un picior celui pe care-l intalnesc; de asemenea, le m?nanc? si animalele noaptea din curte. ?n aceast? zi se schimb? vremea; dac? curg stresinile, prim?vara e friguroas?; dac? este ger, vara e c?lduroas?. Ultima din cele trei zile ale lupului este consacrat? chiar patronului acestuia, miticului Filip Schiopul, cel mai periculos dintre Filipi ce schilodeste si stramb? pe cei ce nu-i cinstesc ziua. Aniversare frumoasa celor ce poart? numele unuia dintre ierarhi!

Bibliografie: – Adrian Fochi – Datini si eresuri populare de la sfarsitul secolului al XIX-lea, Editura Minerva, Bucuresti, 1976. – Arthur Gorovei – „Credinti si superstitii ale poporului roman” Editura, Grai si Suflet – Cultura National?” Bucuresti, 1995. – Antoaneta Olteanu – „Calendarele poporului roman”, Editura Paideia 2001. – Elena Niculita Voronca – „Datinile si credintele poporului roman”, Editura Polirom Iasi 1998. – Ion Ghinoiu – „Obiceiuri populare de peste an”, Editura Fundatiei Culturale Romane, 1997. – Ion Ghinoiu – „S?rb?tori si obiceiuri romanesti”, Editura Elion, Bucuresti, 2002. – Ion Ghinoiu – „Zile si mituri. Calendarul t?ranului roman 2000”, Editura Fundatiei PRO, Bucuresti, 1999. – Ion Talos – „Gandirea magicoreligioas? la romani”, Dictionar, Editura Enciclopedic?, Bucuresti, 2001. – Irina Nicolau – „Ghidul S?rb?torilor Romanesti”, Editura Humanitas, 1998. – Narcisa Stiuc? – „S?rb?toarea noastr? cea de toate zilele, vol. II”, Editura Cartea de Buzunar, 2006. – Romulus Vulc?nescu – „Mitologie Roman?”, Editura Academiei R.S.R. Bucuresti, 1985. – Simion FIorea Marian – „S?rb?torile la romani” Editura „Grai si Suflet – Cultur? National?”, 2001. – Tudor Pamfile, „Mitologia roman?”, Editura ALL, Bucuresti, 1997. – „Vietile Sfintilor”, Editura Episcopiei Romanului si Husilor, 1998.