(continuare din editia precedent)
O remarc aparte merit lucrarea monumental Cronica Husilor si a Episcopiei cu asemenea numire (1869), indispensabil n cercetarea trecutului urbei de pe Drslvt si care-si pstreaz, si astzi, nestirbit marea ei valoare. Dup tiprirea si legarea volumului, n conditii excelente, autorul a trimis cteva exemplare, spre distribuire, directorului seminarului din Husi, arhiereul Inochentie Moisiu. Credea, pe bun dreptate, c pe huseni i intereseaz scoaterea la lumin a trecutului trgului si a Episcopiei lor. Spre rusinea lor ns, Inochentie Moisiu i-a rspuns, dup un timp, c din tot orasul, numai Sulim Zarafu, un evreu, s-a interesat s aib Cronica. Nici astzi husenii nu cinstesc asa cum se cuvine memoria ierarhului crturar Melchisedec Stefnescu. n dorinta sa ca Biserica s aib conductori luminati, Melchisedec s-a ngrijit si de ucenici. Pe unii i-a ntretinut el la studii, la Kiev, ca pe Silvestru Blnescu, viitor episcop de Husi, Teodosie de Roman, pr. Const. Nazarie, fost profesor universitar. A creat Fondul Melchisedec, de care au beneficiat alti bursieri, precum: pr. Ludovic Cozma, din satul Botesti, Stefan Berechet, ajuns profesor universitar la Facultatea de Drept din Iasi, pr. profesor Ioan Tincoca din Iasi, Nicodem Munteanu, Episcop de Husi, al doilea Patriarh al Romniei, si altii. Orasul Husi se mndreste cu acest profesor, director de seminar, deputat si Locotenent de episcop. Numele lui st cu cinste nu numai ntre marii ierarhi ai trii, ci si ntre nvtatii si prolifici istorici ai ei. n Husi, amintirea lui se pstreaz prin numele strzii de lng Episcopie, n partea de nord-est, anume Melchisedec Stefnescu. Traditia husan leag de numele su si Procesiunea stlprilor, practicat numai la Husi si Roman, unde a pstorit el. n smbta Floriilor, tot clerul din oras, profesorii, elevii, autorittile si credinciosii multi, se adunau, la vremea Sfintei Liturghii, la biserica Sfntul Dumitru din Husi. De acolo se pleca, dup slujb, n impresionanta procesiune, direct la Episcopie, cu cruci, prapore, lumnri aprinse. Fiecare participant purta n mini stlpari verzi, mtisori, dup expresia moldoveneasc, crengi de salcie nfrunzit – ca popoarele, odinioar, la intrarea triumfal a Domnului n Ierusalim. Dup cntreti si coristi, doi preoti duceau icoana mare a Floriilor. Pe laturi, diaconi cdelnitnd. Si pe tot parcursul, de vreun kilometru si mai bine, pe strada Stefan cel Mare, elevii seminarului, scolii de cntreti si scolii primare de bieti nr. 2, dasclii, preotii si mirenii intonau alternativ canonul stlprilor. n rotundul din fata bisericii episcopale, astepta Vldica nconjurat de clerul Catedralei. Toate clopotele din oras sunau. Ierarhul primea sfnta icoan cu plecciune si nchinare; apoi urri de sntate si spor n credint, de la cei prezenti, ncepnd cu micutii de la grdinitele de copii, care-i predau si stlprile. La sfrsit se svrsea un polihroniu n biseric si preotul de la Sfntul Dumitru si lua, cu trsura Episcopiei, icoana si o ducea la biserica sa, unde este si astzi, pe scaunul cel de sus din Sfntul Altar. Nu se stie cnd s-a introdus, cnd a nceput la Husi aceast impuntoare procesiune religioas, ns cu sigurant ntre 1877 si 1946 se practica. Un clugr si un nvtat arhiereu de talia lui, de o att de nalt valoare intelectual si moral, nu a ridicat totusi treptele scaunelor bisericesti mai nalte. Interesele politice si meschine din rndurile politicienilor si clerului vremii l-au tinut departe de scaunul mitropolitan, de la care a fost mpiedicat de oameni mrunti, n 1875 si 1886. De aceea, si moartea lui a trecut neobservat. La Roman l-a gsit cea care nu crut pe nimeni, curmndu-i neobosita sa activitate la 16 mai 1892, cnd a trecut la Domnul. Tot ce-a avut a lsat pentru scopuri bisericesti si umanitare. ntre altele, 150.000 lei pentru organizarea unei grdinite de copii si a unei scoli de cntreti bisericesti la Roman, iar Academiei Romne, 2.511 volume pretioase si 83 manuscrise, precum si 114 monede. Se numr printre ctitorii Bibliotecii Academiei Romne. A fost nmormntat la Roman, lng Episcopie, n grdina Fundatiei ce-i poart numele. Atunci, Bogdan Petriceicu Hasdeu, cu care Melchisedec s-a aflat n disput n chestiuni de interpretare istoric a unor fapte si documente, a scris: Episcopul Melchisedec, fr ndoial a fost brbatul cel mai cu stiint dintre preotii nostri contemporani si locul su la Academie i se cuvenea lui n toat puterea cuvntului. n episcopul Melchisedec strlucea munca literar. Ca academician, el va rmne cu tot dreptul, n panteonul nostru national. Nicolae Iorga va afirma: Melchisedec, clericul de o larg cultur, cu o chemare stiintific netgduit; om cinstit, modest si binefctor… o podoab a Bisericii sau mbrcat simplu, strein de lumea mirean a claselor nalte, purtnd cu mndrie vesmntul rosiatic de siac clugresc, Melchisedec a dus o viat care poate fi exemplu oricui. Reputatul istoric Mircea Pcurariu l consider o podoab a ntregii Biserici Ortodoxe Romne si l aseaz alturi de Varlaam, Dosoftei, Antim Ivireanul, Veniamin Costachi si Andrei Saguna. Aprecierile de mai sus rmn valabile si astzi, cnd goana dup arginti ntrece menirea duhovniceasc si cultural a celor mbrcati n sutan.
Opera: Manuale: Manual de Liturgic, Iasi, 1853, X + 132 p. (ed. a II-a Bucuresti, 1862, XII + 185 p. – prelucrare dup Ivan Scvortev); Manual de tipic, Iasi, 1854, 100 p.; Teologia dogmatic a Bisericii Ortodoxe catolice de Rsrit, Iasi, 1855, VIII + 419 p.; Scurt introducere n cursul stiintelor teologice, Iasi, 1846, VI + 168 p.; Catehismul ortodox, Iasi, 1857, VIII + 206 p. (trad. dup Filaret al Moscovei); Introducere n sfintitele crti a Vechiului si Noului Testament, 2 vol., Iasi, 1860, 230 + 223 p.; Teologia pastoral, parte tradus, parte prelucrat, Bucuresti, 1862, 280 p. Alte manuale au rmas n manuscris. Lucrri: Cronica Husilor si a Episcopiei cu aseminea numire, Bucuresti, 1869, IX + 463 + 175 p. + 3 foi; Cronica Romanului si a Episcopiei de Roman, 2 vol., Bucuresti, 1874 – 1875, IV + 352 p. (I) + VI + 239 p. (II); Lipovenismul, adic schismaticii si ereticii rusesti…, Bucuresti, 1871, 547 p. (tradus n greceste si tiprit la Constantinopole n 1876); Relatiuni istorice despre trile romne din epoca de la finele veacului al XVI-lea si nceputul celui de al XVII-lea, Bucuresti, 1882, 55 p.; Memoriu despre Tetraevanghelul lui Stefan cel Mare de la Humor si Tetraevanghelul mitropolitului Grigorie de la Voronet, Bucuresti, 1882; Inscriptia de la mnstirea Rzboieni, Bucuresti, 1882, 48 p.; O vizit la cteva mnstiri si biserici antice din Bucovina, Bucures ti, 1883, 65 p.; Inscriptiunile bisericilor armenesti din Moldova, Bucuresti, 1883; 71 p.; Catalog de crtile srbesti si rusesti, manuscrise vechi ce se afl n biblioteca mnstirii Neamt, Bucuresti, 1883, 110 p.; Viata si scrierile lui Grigore Tamblac, Bucuresti, 1884, 109 p.; Notite istorice si arheologice adunate de pe la 48 de mnstiri si biserici antice din Moldova, Bucuresti 1885, 318 p.; Schite biografice din viata mitropolitului Ungrovlahiei Filaret II (1792) si a altor persoane bisericesti contimporane cu dnsul, Roman, 1886, 69 p.(si Bucuresti, 1887, 80 p.); Viata si minunile Cuvioasei maicei noastre Paraschevei cei nou si istoricul sfintelor ei moaste, Bucuresti, 1889, 65 p.; Tractat despre cinstirea si nchinarea icoanelor n Biserica ortodox si despre icoanele fctoare de minuni din Romnia, Bucuresti, 1890, 49 p.; Biserica Ortodox n lupt cu protestantismul, n special cu calvinismul n veacul al XVII-lea si cele dou sinoade din Moldova contra calvinilor, Bucuresti, 1890, 116 p. s.a. Cteva lucrri de istorie bisericeasc i-au rmas n manuscris. A tradus din limba german (dup K. J. Hefele) 64 de cuvinte sau predici ale Sf. Ioan Hrisostom ornduite dup srbtori si duminici (Bucuresti, 1883), iar din slavoneste si greceste cteva crti de slujb. Se adaug la toate acestea numeroase discursuri, dizertatii, memorii, citite n Sf. Sinod (de pild: Biserica ortodox si calendarul, 1881, 44 p.; Memoriu pentru cntrile bisericesti n Romnia, 1881, 28 p.; Studiu despre ierarhia si institutiunea sinodal n Biserica ortodox a Rsritului n genere si despre ierarhia si institutiunea sinodal n Biserica Ortodox Romn, 1883, 75 p.); o Carte de rugciuni, 1884, 233 p.; corespondent (publicat mai trziu); (A se vedea opera sa n Preot. prof. univ. dr. Mircea Pcurariu, Dictionarul teologilor romni, 1996, p. 445-446).
