Obiceiuri
Autorul monografiei constat o mentinere a datinilor si obiceiurilor. Cu prilejul Crciunului copiii merg cu steaua timp de trei zile, n amintirea Nasterii Mntuitorului, cntnd diferite cntece, iar n ajunul Anului Nou merg cu uratul si fetele cu colindatul. Seara este rndul flcilor si chiar a celor nsurati. Altii umbl cu: turcii, cu damele, cu capra, obiceiuri frumoase, amintitoare a unor vechi traditii, dar cel mai frumos joc este Iancu Jianu sau haiducii, cunoscut aici cu numele de Anul Nou, un fel de teatru popular, unde flcii mbrcati n frumoase costume nationale si cu plete ce amintesc pe haiducii de pe vremea fanariotilor, cnt frumoase cntece populare si vitejesti. Ziua de Sfntul Vasile este dominat de copiii care merg cu semnatul. Transmiterea obiceiurilor mostenite din mosi strmosi ncepe s fie dublat mai ales de dorinta de cstig ce denatureaz traditia. Zilele Pastelui sunt efervescente prin traditionala urare Hristos a nviat. Zilele de srbtoare sunt prilej de bucurie pentru ntreaga comunitate rural din Mliesti. Greseala cea mare a multor steni de aici este c fr a vizita biserica prea mult, serbeaz pe lng srbtorile legale si o multime de alte srbtori, ca: Ilie plie, foca, mezu pretii, cele 12 Joi, etc. Si poate pe astea le serbeaz mai mult chiar ca pe cele adevrate, dar nu din credint, ci din cauza superstitiilor ce nu pot fi fugrite din sufletul lor, cu toate ncercrile fcute. Cstoriile meschine materialiste dominante din epoca sa sunt aspru criticate de autor, srcia stnd la baza nentelegerilor familiare. Redm si ceremonialul nuntii, descris de nvttorul Bostan. De smbt seara, muzica vine si cnt la mireas, cnd se face si o mic petrecere la casa miresei si unde vin prietenii si prietenele mirelui si miresei. Tot smbt, vornicelul (cavalerul de onoare) umbl cu plosca de pofteste nuntasii, clare pe un cal frumos mpodobit cu panglici si o batist cusut de mna miresei, aceasta cnd nu s-au fcut invitatii scrise. La mn poart alt batist cu numele miresei brodat pe ea. Sticla, cu care s cinsteasc oamenii nu lipseste si cat s fie plin totdeauna. / A doua zi vornicelul, nsotit de muzic se duce la nuni, unde se adun toti invitatii si de acolo cu voie bun pleac la mire de-l ia si cu alai pornesc la mireas. / Acolo, dup ce mireasa se gteste cu hainele fcute cadou de mire -si aceste haine sunt n raport cu starea material a mirelui – toat lumea se aseaz la mas. Imediat dup mas, care nu tine prea mult, se joac de flci zestrea miresii si apoi o aseaz ntr-un car cu 4 boi si tot alaiul pleac imediat la cununie. Carul cu zestre pleac spre casa mirelui, ns nu este descrcat pn nu vin nuntasii, ca din nou s fie jucat si nsirat n vzul lumii, c doar dup zestre se cunoaste hrnicia si buna stare a miresei. / Dac cununia cununia civil nu s-a fcut de cu sear, atunci toti nuntasii pornesc nti la primrie, apoi la biseric, unde se face si cununia religioas. Toate acestea se termin cam pe la orele 1-2 dup amiaz. / De la biseric tot alaiul se ndreapt spre casa mirelui, unde dup o nou mas ce este servit tuturor rudelor si invitatilor, ncepe adevrata petrecere, cu dansuri si chiote care tin pn trziu seara, cnd nuntasii se duc fiecare acas de se odihnesc cteva ore. / Spre miezul noptii, satul e desteptat de muzica, ce de ast dat mprtit n dou, pleac o parte la socrul mic iar alta, cea mai bun, la nun, unde se adun rudele si prietenii lor, dup care n zorii zilei pleac spre casa mirelui, unde se ncepe masa mare care dureaz adesea pn la prnz. Atunci la friptur se face darea, care const din bani, cereale, psri, vite, etc., dup starea si buna voint a fiecruia. Atunci nunul trebuie s nchine cu fiecare pereche cte un pahar de vin si trebuie s tin fiecruia cte un logos ca darea s fie ct mai mare. Tot atunci se fac daruri din partea miresei, socrilor, nunilor si chiar altor invitati. La urm se socotesc banii, se pun ntr-o batist peste care se toarn sare si pine si nunul ncredinteaz banii miresei cu urarea: De la mine putin, de Dumnezeu mult si apoi se continu jocul, adesea pn seara trziu, cnd nunul si socrul mic si iau iar lutarii ce li se cuvin si pleac nsotiti de invitatii lor din nou la nasi, unde se continu petrecerea si adesea se mbat toti. Mireasa, care acum este dezgtit, si mirele, si nsotesc nasii pn acas la ei si stau pn se termin petrecerea. Abia atunci scap si pleac si ei la odihn. Botezul se realizeaz cu mai putin fast, nu lipsesc petrecerile si darurile (mbrcminte sau bani). La nmormntri este retinut obiceiul priveghiului si comiterea a diverse ghidusii, ca s nveseleasc pe mort. Se pzeste ca nu cumva s treac vreo pisic peste el ca s nu se fac strigoi. Tot atunci, oglinzile se acoper ca s nu se vad mortul ntr-nsele, c atunci e ru pentru cas. nmormntarea este realizat de unul, doi sau mai multi preoti, n functie de starea material a defunctului. n ziua nmormntrii, care se face cu 1 sau 2 si chiar mai multi preoti, dup starea lui material, groparii duc pe mort la groap. Cnd este scos din cas, se dau pomene pentru sufletul rposatului, pomene ce au fost ntinse n fata casei si peste care se trece sicriul cu mortul, cnd este pornit la groap. Pe drum se dau de poman bucti de pnz si bani, care se numesc punti, n numr de 12. Mortul e nsotit pn la groap de bocetele celor ce rmn dup el si n sunetele clopotelor de tot satul dac este om cu stare, sau de abia ctiva dac este srac. Dup nmormntare, urmeaz praznicul unde se bea si se mnnc pentru sufletul omului. Dac mortul a fost tnr, atunci, pentru a se mri jalea se mpac si muzic. / La 3, la 9 si 20 zile i se fac alte pomene. La 40 zile i se ridic Panaghia (parastasul) si i se d poman un pom ncrcat de obicei cu haine si diferite lucruri de ale mncrii. Tot atunci i se d poman si o mas plin cu de ale mncrii, dac nu i s-a dat la nmormntare. Apoi i se mai fac pomene de 6 luni, de un an si apoi dup 6-7 ani, cnd se dezgroap si se ngroap la loc. Superstiitiile sunt prezenta n mentalul colectiv prin credinta n efectele vrjilor, stafii, rusalii, diavoli, fetele apelnd la descndecele de dragoste, folosite si pentru vindecarea de bube dulci, de baghit, de bub rea. La Sfntul Andrei pzesc usturoiul; si ung melita de cnep, usile si ferestrele cu usturoi, s nu vin strigoii, adic mortii ce n-au fost pziti si a trecut peste ei vreo pisic si acum vin s schingiuiasc pe cei ce nu au avut grij de ei. / La Rusalii nu s elucreaz, c te iau rusaliile; la foca, se tem de foc; joile dup pasti nu se intr n vie c e ru de grindin si de gndaci. Si cte altele, si care dovedeste c s- teanul nostru are un suflet lesne ncreztor si care, cu puteri unite, ar putea fi modelat n zilele astfel pierdute zadarnic, ar putea fi ntrebuintate la o munc spornic pentru binele lui si al neamului. Disparitia obiceiului clcii si muncilor colective era o realitate la 1940, individualismul fcndu-si resimtit dominatia. Arareori 2-3 gospodari mai putin cuprinsi, se ajut pentru a-si termina mai repede muncile ce au, ca s poat s se duc pe urm cu ziua la cei mai bogati si n special la Vutcneni. ntlnirile stenilor sunt prilejuite de nunti, botezuri, nmormntri, hore, hramul bisericilor, procesiunile religioase de ploaie, srbrile organizate de scoal sau cminul cultural Aglaia si C. Corbu. Costumul popular lipsea cu desvrsire n rndurile locuitorilor la 1940, fiind folosit ocazional de elevi cu prilejul srbtorilor nationale, la ndemnul profesorilor. Nu prea se pstrau cntece populare, ghicitori si proverbe caracteristice locului.
Caminul cultural
nvttorul Iancu Bostan nfiinteaz o Cas de sfat si citire, pentru ai apropia pe steni de scoal, transformat n aprilie 1934 n Cminul cultural Aglaia si C. Corbu, afiliat Fundatiei Culturale Regale, cu sediul la scoala din Mliesti. Iancu Bostan este presedintele Cminului de la nfiintare, calitate detinut si n 1940. La 12 aprilie 1934 Fundatia Cultural Regal Principele Carol aduce la cunostint aprobarea constituirii Cminului cultural prin autorizatia cu nr. 2394 / 1939. n cadrul Cminului sunt organizate seztori cultural-nationale lunare, n programul lor avnd incluse coruri nationale, patriotice si populare, teatru stesc, dansuri. Cminul cultural era frecventat de tinerii si btrnii satului pentru a asculta attea cntece frumoase romnesti si attea sfaturi ntelepte la radio, aparat pus la dispozitia scolii si cminului de Iancu Bostan, si attea alte povesti, cimilituri, cntece de fluier si muzicute. Cminul cultural organizeaz cursuri de gospodrie, lectii practice de pomicultur, viticultur, cresterea viermilor de mtase si apicultur. Am construit o fntn n fata naintea scoalei, santurile soselei au curtate si refcute an de an, de cte ori era nevoie. Am distribuit aproximativ 200 pomi fructiferi diferitilor gospodari, membri ai cminului, am nfiintat o bibliotec a cminului, am organizat concursuri de costume nationale pentru ncurajarea industriei casnice. Regele Carol al II-lea (1930-1940) a d- ruit un plug Cminului cultural din Mliesti, oferit tnrului si harnicului nostru bibliotecar Timofte. Iancu Bostan va fi ales n 1939 membru n sfatul Cminului cultural judetean din Husi.
Costin Clit
