Satul Mlesti a constituit n ultima perioad obiectul cercetrilor istorice realizate cu migal si finalizate prin articole publicate n diverse reviste de Corneliu Istrate (Elanul, 2000), Costin Clit (Elanul, 2001, documente), Alexandra Chiliman Juvara (Monumentul, 2002), Maria Popa (Monumentul, 2006) si Marian Ceru (Lohanul, Nr. 28, 2013). n redactarea articolului de fat ne-am folosit de nvttorul Iancu Bostan, autorul unei lucrri n manuscris cu titlul Monografia satului Ml- esti, judetul Flciu, realizat pe baza cronicii fcute de el n 1934 si difuzat si la Radio n emisiunea Ora satului din iulie 1934 (nu a avut posibilitatea publicrii). Manuscrisul lucrrii se pstreaz la Arhivele Nationale Istorice Centrale (Bucuresti) si a fost cercetat si de Alexandra Chiliman Juvara. Iancu Bostan a fost numit n nvtmnt la 1 septembrie 1926, este definitivat la 1 ianuarie 1932, transferat n judetul Flciu la 1 septembrie 1932 si a obtinut gradul II la 1 septembrie 1937 n urma examenului din aprilie 1937, sesiune desfsurat la Scoala Normal din Brlad. La 1 septembrie 1940 se nscrie la inspectia pentru gradul I. Pred la clasele I-VII si la cursurile de adulti. La sosirea sa la scoala din Mlesti, ca nvttor si director, a gsit localul n paragin, impropriu desfsurrii cursurilor si nencptor. Repar localul si gardurile aproape inexistente, a nceput construirea unei sli de clas si a cancelariei. Inaugureaz noua cldire la 1 septembrie 1936, n prezenta autorittilor scolare, lipsind cele judetene care mai mult m-au sicanat, dect s-mi ncurajeze munca (potrivit memoriului su din 4 septembrie 1940). Ministerul Educatiei Nationale l rsplteste prin multumirile aduse prin ordinul nr. 207974/1935 si medalia Rsplata muncii pentru constructii scolare, clasa a II-a, acordat cu naltul Decret Regal, nr. 11160 din 1936. n curtea scolar a plantat pomi fructiferi, salcmi si slcii. nfiinteaz o modest cantin scolar n iarna anilor 1938/1939, pentru a veni n ajutorul copiilor sraci, unde timp de dou luni peste 30 de copiii gseau n fiecare dimineat, cte o bucat de pine si cteva felii de zahr, altceva neputnd din lips de mijloace. nvttorul Iancu Bostan de la Scoala primar mixt din satul Mlesti, comuna Vutcani activeaz la Cminul cultural, comitetul scolar (l conduce timp de trei ani), i s-a conferit insigna Preg tirii premilitare, clasa a II-a (activeaz ca ajutor de comandant timp de 4 ani la Subcentrul P.P., nr. 13, Vutcani), frecventa mpreun cu elevii biserica. n plan cultural organizeaz coruri scolare, dansuri nationale, teatru scolar, expozitii permanente de lucru manual, bibliotec pe clase si ncepuse chiar amenajarea unui muzeu scolar. Era proprietarul unei stupine sistematice, unde a realizat lectii practice cu elevii si stenii interesati de apicultur.
Aspecte geografice
Satul Mlesti era situat n 1940 n comuna Vutcani, plasa Dimitrie Cantemir, cu sediul n orasul Flciu. Se afla amplasat la 36 de km fat de Husi, 32 km de Vaslui si 40 km de Brlad. Interesele locale erau legate de grile Oltenesti, Crasna si Rosiesti. Localitatea Mlesti se nvecina cu satele Vutcani (Vest, 2 km.), Barbosi (Nord- Est, 4 km.), Gusitei (Sud-Est, 5 km), Posta Elan (Sud, 8 km.) si Oltenesti spre Nord. Drumrile care legau aceste sate erau destul de prost ntre- tinute, observndu-se imediat lipsa pietrei, ceea ce le face aproape inaccesibile pe vremurile ploioase de toamn si primvar, cnd se fac niste noroiae si gropi de nu mai poti circula dect n foarte proaste conditiuni si numai cu carul cu boii sau clare. Rar se ncumet cineva pe aceste vremuri s porneasc la drum cu cruta de cai, mai ales cnd acestia sunt prost ngrijiti. Drumul care lega satele Vutcani si Rosiesti se afla ntr-o stare mai bun. Prul Mlesti izvorste la 2 km Nord de localitatea pe care o strbate si o desparte n dou, deplasndu-se spre Sud pentru a se vrsa n Elan. Izvoarele prului erau destul de puternice, cauz pentru care nu seca n timpul verii. Apele sale erau folosite pentru adpatul vitelor si topirea cnepii de ctre gospodine. Adncimea fntnilor, n functie de locul amplasrii, varia ntre 2 si 15 metri. Exista o singur cismea la spital a crei ap e captat ntr-un bazin n marginea dinspre nord a satului si de acolo e adus printr-un canal de oale. Majoritatea fntnilor aveau apa slcie, care servea adpatului vitelor, la splat sau udarea zarzavaturilor. Partea deluroas de Nord a satului era acoperit de pduri ce se tin lant pn la Husi. Sesul se ntindea pe matca prului Mlesti, satul fiind situat ntre dealuri. Pdurile sunt dominate de stejari, tei, carpeni, ulmi, aproape inexistenti fiind fagii, cu exceptia regiunii Oltenes ti. Dintre plantele medicinale sunt enumerate de autorul monografiei: coada soricelului, socul, floarea de tei, cozile de cirese, mtasea de porumb, musetelul (romanita), menta, recoltate mai ales de btrnii satului, o preocupare n acest sens revenind scolii. Cresterea animalelor domestice este ocupatia de baz a locuitorilor, printre ele regsindu-se bovinele, cabalinele, ovinele. Animalele slbatice din zon erau lupul, vulpea, iepurele, foarte rar mistretul, bursucul, cprioara, disprnd aproape cu totul, din cauza despduririlor si mai ales a vnatului fr rost. Disparitia iazurilor explic lipsa pestelui din zon. Autorul mentioneaz existenta numeroas a serpilor din regiune, dintre care cel mai vtmtor este vipera. Este atestat prezenta privighetorilor, ciocrliilor, turturelelor, mierlelor, prepelitelor, ciorilor si vrbiilor.
Aspecte demografice
Satul Mlesti numra 607 suflete (131 de famailii) n 1940, repartizate conform tabelului urmtor:
Numarul Sexul Vrsta
120 masculin 21-75 ani
127 feminin 21-75 ani
23 masculin 16-21 ani
26 feminin 16-21 ani
79 masculin 7-16 ani
58 feminin 7-16 ani
87 masculin 0-7 ani
92 feminin 0-7 ani
Din punct de vedere confesional, toti erau de religie ortodox si nationalitate romn. Lipseau minorittile. Dup 1918 creste natalitatea dar si mortalitatea. ntre 1930 si 1940 s-a constatat un singur caz de divort si unul de concubinaj (Rosca). Toti locuitorii sunt de culoare blond, cu mici exceptii, forma capului regulat, statura potrivit, umerii obrajilor neproeminenti. Longevitatea cea mai naintat a fost de 85 ani (Al. Ciolacu).
Locuintele
Casele sunt destul de artoase n exterior, cu camere spatioase si chiar binisor mobilate. Sunt construite din vltuci de pmnt amestecat i cu paie, majoritatea acoperite cu tabl, unele cu stuf. Dimensiunea ferestrelor este mijlocie la casele noi, la cele vechi fiind mici si fixate, fr a fi posibil deschiderea lor, aerisirea realizndu-se pe us sau hornurile largi. n timpul verii locuitorii dorm afar sau chiar n cmp ntr-un car, ns iarna locuiesc toti ntr-o camer, de obicei cea mai putin spatioas, pentru a se nclzi mai usor si unde este si buctria si camer de dormit si de lucru si de stat. Locuintele sunt compuse din cel putin dou camere, dintre care una cu statutul de chiler, n camerele de curat fiind depozitat zestrea fetelor sau bunurile de calitate, de regul deschise musafirilor mai deosebiti. n familiile srace lipseau chiar saltelele de dormit, confectionate de obicei din paie. Paturile sunt din scnduri, cu saltele de paie pe ele, nvelite cu un levicer, cteva perne si o plapum jegoas fr cearsaf. Mobilierul camerei de dormit const ntr-o mas cu dulap, neacoperit, cteva scaune mici, o plit pe care erau asezate blidele sau o lad. Casele dusumite sunt rare. Pe jos, peste pmnt, arareori se ntlneste o rogojin murdar. Locul de joac al copiilor n timpul iernii este dup sob la cotrut. n camerele curate se ntlnesc, chiar la cei mai sraci, dou paturi cu saltele de paie sau ln, acoperite cu levicere sau coverturi, iar acolo unde sunt prezente fetele de mritat pe marginea patului se pun chiar cearsafuri cu frumoase dantele, lucrte la mna lor, mese acoperite cu fete nflorate, iar n colt pe o lavit teancul de zestre pn n pod, constnd din: scoarte alese miestrit, lvicere n poduri, plapome, perne etc. Geamurile sunt mpodobite cu perdele sau perdelute brodate, iar peretii cu diverse fotografii, tablouri, lucruri realizate de gospodine, icoana sfntului serbat, cteva scaune cu sptar, iar pe alocuri sunt asternute tolice din canur sau coade pe jos. Zestrea constituie obiectul de mndrie si ntrecere pentru gospodarii satului, varietatea si frumusetea lucrurilor indicnd vrednicia gospodinei si a fetei de mritat.
Starea sanitra
Dup divortul de sotia sa, avocatul Costache (Constantin) Corbu din Iasi se cstoreste cu Aglaia Botez (Aglaita), fiica lui Mihalachi Botez, creia tatl su i ofer drepte zestre mosia Mlesti, cumprat de la Zavastita pe la 1869, sotia lui Serban Negel, care si vnduse partea sa de mosie unui Iamandi. Zavastita primise de la sotul su o jumtate din mosia Mlesti. Costache si Aaglaia Corbu s-au asezat la Mlesti pe la 1869- 1870, iar pe la 1873-1874 cumpr partea de mosie aflat n stpnirea familiei Iamandi, apoi alte prti de mosie din zon. Noua familie de proprietari, fr copiii, se implic n actele de natur filantropic. Construiesc n 1876 o curte boiereasc mare, cu dou rnduri de case, pe care o druiesc autorittilor judetene n scopul nfiintrii unui spital, ntretinut de ei pn la moarte. Spitalul este nzestrat de familia Corbu cu pmnt si bivolite, care s dea laptele necesar bolnavilor, iar ei se multumesc cu o alt curte , n fata celei mari, mai putin pretentioas. Satul va fi numit Mlesti-Corbu, datorit actelor de binefacere ale familiei, de numele lor fiind legate spitalul si biserica. Boala endemic a satului o constituie gripa, la care se adug cteva cazuri de boli sociale. 4 alcoolici, 2 sifilitici, 2 tuberculosi, 8 bolnavi de paludism (boal infectioas provocat de un hematozar, prin nteptura tntarilor anofeli, malarie, friguri palustre) si 16 bolnavi de pelagr, ultimii pe cale de disparitie, datorit msurilor luate de medicul spitalului. Doctorul Ghe. Zamfir, medicul spitalului Mliesti- Corbu acorda asistent medical gratuit, desi mentalul colectiv era dominat de asistenta babelor. Nasterile sunt asistate de moasa comunal, moartea infantil resimtindu-se, tabelul urmtor fiind edificator:
Anul Nou nscuti Decedati
1938 24 16
1939 21 16
Iunie 1940 9 5
Aspecte economice
Pmntul constituie principala bogtie, locuitorii din satul Mlesti detineau o proprietate cu o suprafat de 1045 ha, din care: 250 ha pdure, 95 ha vit de vie, 43 ha de islaz, 26 ha plantatii de salcmi, restul de 641 ha teren arabil. Spitalul si scoala detineau cte 4 ha, iar biserica, 18 ha. ntr-o zon eminamente agricol, ocupatia de baz practicat din vechime era la 1940 agricultura, cnd ntlnim majoritatea locuitorilor ca plugari. Dintre meseriasi sunt amintiti: doi fierari (cu rol si de mecanici), sase lemnari, un croitor si patru croitorese. Nu ntlnim negustori sau crusi de profesie. Lipsesc marii proprietari (bogtasi), cei mai multi gospodari detin bunurile necesare asigurrii traiului omenesc, sunt si sraci ce abia si pot agonisi cele necesare existentei, muncind cu ziua la cei mai chiaburi sau lund pmnt n dijm de la altii mai nstriti, dar mai ales de la proprietarul local, ce detinea 100 ha. teren arabil si 200 de pdure. n satul Mlesti circa 80 de gospodari detineau ntre 8 si 20 ha. de pmnt, restul de la jumtate de hectar la 8 hectare. Nu existau locuitori fr nici o palm de pmnt. Lucrarea pmntului este rudimentar, cu pluguri, sape, cazmale si hrlete. Lipsesc la 1940 masinile agricole. Sunt cultivate: porumbul, grul, orzul, ovzul, secara mai putin, cnepa, princul. Tranii se mai ocupau cu cresterea vitelor, ovinelor, cabalinelor, psrilor, viermilor de mtase, pomicultura si viticultura si apicultura (nvttorul Iancu Bostan, oficiantul sanitar N. Popa si morarul I. Dnil). Inventarul animalier arta astfel n 1940: 45 de perechi de boi, 47 vaci, 25 mnzati, 35 mnzate, 800 de oi. Femeile practicau n timpul iernii mestesugurile casnice: torsul lnii si cnepii, tesutul pnzelor si levicerelor si altele. Vnzarea produselor agricole de prisosint se realizeaz n gara Rosiesti, mai rar la Vaslui, Crasna, Flciu, de unde si procur produsele de uz casnic, cele mrunte mai ales din Vutcani. n Mlesti banca popular nu mai functiona de cnd cu conversiunea.
Costin Clit
