Cea de-a XXXVII-a editie a sesiunii nationale de comunicri stiintifice Acta Moldaviae Meridionalis, organizat de Muzeul Judetean Stefan cel Mare din Vaslui, prin prof. dr. Ramona Maria Mocanu, directorul institutiei, si colectivul de muzeografi si cercettori pe care l conduce, continund astfel traditia lsat de naintasii lor, pe lng participarea a numerosi cercettori din judetul Vaslui si din tar, cu teme istoriografice interesante si inedite, a culminat cu lansarea Anuarului Muzeului, anume Acta Moldaviae Meridionalis, nr. XXXIV, 2013, tiprit la editura PIM din Iasi. Din colectivul de redactie al publicatiei amintite fac parte Albert Grecu, Oana Rusu (asigur si traducerea cuprinsului n limba englez), Ciprian Lazanu, Marian Antoniu, Mihai Cristian Selaru, Laurentiu Chiriac si Liviu Preutu-Grigore (realizeaz si coperta).
n paginile Anuarului, tiprit n bune conditii grafice, sunt publicate o mare parte a comunicrilor sustinute n cadrul sesiunii stiin- tifice din 2013, organizat de Muzeul „Stefan cel Mare” din Vaslui. Redm n continuare lista autorilor care si-au publicat rezultatele cercetrilor ntreprinse: Valentin Marin, Laurentiu Chiriac, Lucian-Valeriu Lefter, Dan Ravaru, Maria Popa (semneaz mpreun cu regretata Doina Rotaru, gest care merit recunostinta noastr), Costin Clit, Gheorghe Gherghe, Stefan Plugaru, Marian Bolum, Gabriel-Constantin Gheteu, Andrei Cretu, Constantin Chiper, Cristina- Maria Condurat, Mihai-Cristian Selaru, Oltea Rscanu-Gramaticu, Marius Rdulescu, Nicolae Ionescu, Melania Ionescu, Mircea Tnase, Alin Spnu, Dragos-Claudiu Axinia, Vladimir Baban, Steliana Bltut, Ovidiu Focsa, Ana-Maria Rat, Gianina Cristina Chiril, Adina- Gabriela Cernoschi, Adrian Puisoru, Ioana-Maria Bitanu, Ion Cristea, Felicia Zrnovan, Loredana Gutu, Mioara Turcu, Constantin Aghion, Corneliu Hobincu si Liviu Preutu- Grigore. Unele studii publicate n „Anuar” au stat la baza lucrrilor tiprite n cursul anului 2014, cum ar fi cele ale lui Lucian-Valeriu Lefter („Precizri asupra trgului Vaslui”), Dan Ravaru („Primele relat ri ale cltorilor strini despre arealul actualului judet Vaslui”) si Oltea Rscanu-Gramaticu („Regimente de cavalerie n garnizoana Brlad”). Istoriografia vasluian se mbogteste prin publicarea unor studii ce privesc istoria bisericeasc, cum ar fi: Maria Popa si Doina Rotaru, „Biserica Domneasc „Adormirea Maicii Domnului” din Municipiul Brlad, judetul Vaslui”, p. 35-68; Costin Clit, „Documente inedite privind istoria schitului Stioborni si a mosiilor din jur”, p. 69-130; Andrei Cretu, „Documente inedite privind viata si activitatea preotului Ioan Burc”, p. 162-169; Nicolae Ionescu, Melania Ionescu, „Biserica din judetul Vaslui si securitatea n primii ani postbelici”, p. 215-223; la care se adaug excelentele si interesantele anchete etnografice (Ovidiu Focsa, „Centre de ceramic disprute. Zgura- Vaslui” si Ana-Maria Rat, „Vasile I. Catelea, ultimul olar din judetul Vaslui”, p. 272-285); cele legate de trecutul unor comunitti rurale uitate de lume (Stefan Plugaru, „Istoria satului Rusca (comuna Pdureni, jud. Vaslui). ntre legend, ipoteze si adevrul istoric”, p. 137-149); a primei scoli publice din Vaslui (Cristina-Maria Condurat, „Scoala Primar Nr. 1 Bieti de la nfiintare si pn la Primul Rzboi Mondial”, p. 177- 193), viat politic (Alin Spnu, „Activitatea Frontului Renasterii Nationale Vaslui (ianuarie-februarie 1940)”, p. 235-241); personalitti vasluiene (Vladimir Baban, „Academicianul Viorel Barbu eminent reprezentant si continuator al scolii matematice romnesti”, p. 244-246) si Constantin Chiper, „General de brigad Gheorghe Carp”, p. 170- 176. Preocuprile doamnei Gianina Cristina Chiril, valorizate n parte n lucrrile „Istoria muzeelor din Moldova (pn n 1945)”, Iasi, Editura PIM, 2008 si „Muzee si colectii din judetul Vaslui”, Vaslui, Editura MediaSind, 2011, sunt reluate n articolul „Despre necesitatea nfiintrii unui muzeu stesc”, p. 286-291. Legat de acest material, vrem s corijm cteva erori ale autoarei. Este vorba despre preotul econom stavrofor Vasile C. Urscescu, nu C. Urscescu (p. 286), muzeul stesc „Tasia Andronic” nu este n satul Vutcani (p.287), ci n Grumezoaia, asa cum revine autoarea si ne informeaz la p. 289. Colectiile muzeului din Curteni nu s-au pierdut din cauza mortii preotului Vasile C. Urscescu din 26 august 1949, ci a noilor autoritti bolsevice instalate la putere cu ajutorul tancurilor sovietice. Muzeul a fost sigilat n septembrie 1949, obiectele din interior fiind confiscate si transportate n dou camioane la Brlad, la 12-13 iunie 1951, apoi depuse la muzeul de aici, unele piese au fost expuse n perioada 1960-1979 n expozitiile permanente. n 1999, George Urscescu (un om de o aleas tinut) si Lucian V. Urscescu au ntocmit actul de donatie ctre muzeul „Vasile Prvan” din Brlad si astfel s-a decis ca piesele identificate de la Curteni s constituie colectia preotului stavrofor Vasile C. Urscescu (vezi George A. Urscescu, „Muzeul din Curteni. 1904-1951”, n „Prutul”, Husi, Anul IV, nr. 2 (33), februarie 2004, p. 1, 6-9). Documentele ce provin de la muzeul din Curteni se pstreaz la Arhivele Nationale Judetene Vaslui n colectia Aurel V. Urscescu, fiul preotului Vasile C. Urscescu, din care am publicat o parte n volumul III din „Documente husene”(2014). Obiectele din colectia Buraga au ajuns la muzeele din Vaslui si Iasi, asa cum reiese si din articolul „Conservarea preventiv a colectiei Constantin Buraga”, publicat de Loredana Gutu n „Anuarul” de fat (p. 323- 325). Prin studiile publicate n numrul XXXIV al „Anuarului”, Muzeul Judetean din Vaslui si-a atins obiectivele, continuitatea publicat iei fiind o necesitate n planul cercetrii stiintifice locale. Menirea conducerii Muzeului este aceea de a-i aduna la un loc pe intelectualii si cercettorii vasluieni (obiectiv ndeplinit), pentru expunerea rezultatelor cercetrilor efectuate si publicarea n paginile „Anuarului”, alturi de confratii lor din plan national si din Republica Moldova.
Costin Clit
