Cine (nu) l-a �nfr�nt pe B�sescu si (unde e) triumful justitiei?

Citesc un text al Andreei Pora (o stiti de la B1 TV) intitulat „Cine l-a �nfr�nt pe B�sescu si triumful justitiei” (publicat pe 24 iunie �n editia scris� a „Revistei 22”). L-am citit si, pentru c� �ntr-un fel l-am considerat semnificativ pentru cel mai recent scandal �n care este amestecat si numele presedintelui Traian B�sescu, am selectat c�teva pasaje. Nu mam limitat la o simpl� selectie; am considerat c� e necesar� oferirea unei alternative, asa c� palpabilei Andreea Pora (AP, de aici �n jos) i-am opus un virtual AAP (Anti-Andreea Pora). Simtiti-v� liberi s� alegeti versiunea c�reia �i acordati mai mult credit. AP: Justitia b�sist� l-a arestat chiar pe Mircea B�sescu! O trist� ironie pentru presedinte, cel care a adus lucrurile �n punctul �sta, scot�ndu-i pe magistrati de sub tirania politicii. AAP: Dac� B�sescu i-a scos pe magistrati „de sub tirania politicii” a f�cut-o nu pentru a-i salva, ci pentru a-i b�ga sub tirania lui. AP induce ideea c�, sub Traian B�sescu, justitia a �nceput s� �si fac� treaba, fiind posibil imposibilul, adic� arestarea fratelui presedintelui. Mai departe, s� �ntelegem c�, dac� B�sescu nu ar fi fost presedinte, Mircea ar fi fost si acum �n libertate? Gresit: pentru infractiunea s�v�rsit�, Mircea B�sescu ar fi fost arestat oricum. Atunci, de c�nd normalitatea, functionarea sistemului este o reusit� a lui B�sescu? AP: Dac� �n Rom�nia s-a schimbat ceva fundamental, acest lucru este justitia. E marele si incontestabilul merit al lui Traian B�sescu. AAP: Arestarea fratelui presedintelui (vezi prima propozitie din AP, „Justitia b�sist� l-a arestat chiar pe Mircea B�sescu!”) s� fie dovada c� �n justitia s-a schimbat fundamental? Argument fals, care, iar�si, nu face dec�t s� sublinieze meritele inexistente ale lui B�sescu. O spune chiar AP imediat, f�c�nd greseala elementar� a b�sistului: f�r� presedinte, nam avea justitie, stat de drept etc. N-am avea nimic (poate, �ndr�znesc s� sper, nici clanuri tig�nesti �ncumetrite la nivel �nalt!). AP: Iar faptul c� a ajuns �n situatia s� se delimiteze public de propriul frate, s� asiste la spectacolul acestuia scos �nc�tusat din sediul DNA, este o dram� personal�. AAP: AP stie foarte bine c� familia nu ti-o alegi. Ar fi fost o notit� suficient�. Dar nu, AP trebuie s�-i mai c�nte gratuit un imn gretos presedintelui. Care, apropo, nu a pl�ns! De ce nu a pl�ns B�sescu cel degrab� v�rs�toriu de lacrimi? Dac� ar fi �ntrebat�, AP ar explica, probabil, c�, dat� fiind miza extrem de important� (ap�rarea justitiei, a statului de drept etc.), presedintele nu are timp s� verse lacrimi. S-o crezi sau nu? B�sescu pl�nge c�nd defecteaz� Stolojan, l�crimeaz� �n orice campanie electoral�, si nu din cauza v�ntului, ci pentru a mangli natia si asa credul�, l�crimeaz� c�nd le spune absolventilor de INA povesti cu el inculpat �n fata judec�torilor, dar nu vars� o lacrim� c�nd DNA-ul �i salt� fratele. St�nc�, domnule! �sta da om de stat! C�t despre drama personal�, nimic de spus. DNA-ul a facilitat sute, mii de astfel de drame personale, unele dintre ele transformate �n adev�rate tragedii. Nicio mentiune �n acest sens, AP? M�car una mic�? AP: O ultim� si nemeritat� umilire. AAP: Hai, AP, chiar asa? Pentru omul informat �n care poza, cu serviciile �nsirate, toate, pe un singur inel al brelocului, as spune c� „umilirea” este cu v�rf si �ndesat meritat�. S� nu mai spun�, c�te zile o avea, c� le stie pe toate. Sau, dac� le-a stiut, cu at�t mai meritat� e „umilirea”: a t�cut c�nd trebuia s� vorbeasc� si a vorbit c�nd trebuia s� tac�. S� tac�, deci, si s� plece acas�. AP: �n fond, nici nu a fost o alegere �ntre justitie si fratele s�u, �ntregul proiect politic, toate principiile si valorile pentru care a pledat �l obligau la asta. Pur si simplu, B�sescu nu se putea dezice de ele, �ncerc�nd s� intervin� �n anchet�, pentru c� asta ar fi �nsemnat nu doar s� stearg� cu buretele partea luminoas� a mandatelor sale, ci s� arunce �n aer viitorul si asa precar al justitiei. O atitudine corect� �ntr-o lume mizerabil�. AAP: Traian B�sescu a simtit pericolul imens al acestui scandal nu doar �n plan politic, ci si pe „persoan� fizic�”. A-i tine partea fratelui era sinucidere. Pus cu spatele la zid, a ales s� tr�iasc�. O form� de autocanibalism, dac� vreti: si-a ros m�na pentru a sc�pa de c�tus�. Mai departe, deja-vu: AP valorific� �n continuare aceeasi identitate g�unoas� �ntre presedinte si justitie. A interveni �n favoarea fratelui �nseamn� a interveni �mpotriva lui, iar el, B�sescu, �ntruchiparea justitiei, nu poate interveni �mpotriva lui. Iat� cum sunt f�cute chis�lit�, dintr-un foc, principiile identit�tii si noncontradictiei… Da, are dreptate AP: mizerabil� lume! AP: Victimizarea politic� si acuza de „justitie b�sist�” si-au dat obstescul sf�rsit dup� cazul Mircea B�sescu. AAP: Dimpotriv�, victimizarea si acuza de „justitie b�sist�” abia acum au fost pe deplin validate. Lui Mircea B�sescu nici prin g�nd nu iar fi trecut s� promit� interventii �n justitie favorabile lui Bercea dac� fratele lui n-ar fi fost presedinte sau, mai grav, dac� ar fi stiut c� nu e loc de manevr�. Dar s-a bazat pe ceva, poate chiar pe fratele presedinte, des invocat �n �nregistr�ri; mai mult, a f�cut promisiuni �n baza unei cunoasteri intime a p�rghiilor pe care s� le actioneze. Asta e, de fapt, „justitia b�sist�” pe care vroia Mircea s� o acceseze, una populat� cu procurori ascult�tori si cu judec�tori speriati de rezonanta numelor invocate. �n consecint�, abia acum putem vorbi cu adev�rat de „justitie b�sist�”.

� Romeo Cretu

P.S.: Apropo, dac� arestarea lui Mircea B�sescu este o „dram� personal�” a presedintelui, ce s� mai spunem de h�ituirea (de c�tre procurorii DNA), arestarea si, ulterior, condamnarea fostului premier Adrian N�stase? Cel �n al c�rui mandat a fost �nfiintat PNA, DNA-ul de mai t�rziu, a c�zut victim� tocmai DNA-ului. Asta e dram� sau tragedie antic�? E drept, pentru a-l �nfunda pe N�stase, nu a fost nevoie nici de cravate destepte, nici de prea multe probe, ci doar de putin�… „justitie b�sist�”.