Cadrul natural
nvttorul Nicolae T. Ciubotaru, n monografia localittii, rmas n manuscris, de care ne folosim n redactarea demersului de fat, realizeaz o scurt descriere a cadrului natural n care s-a dezvoltat satul Secuia: „n regiunea Vasluiului, Nord, 6 km de confluenta rului Brlad cu Crasna, pe botul dealului Lipovtului si pe versantul de Vest al dealului Moului, de unde ncepe n prelungire dealul Brladului, se afl situat satul Secuia. La Sud se megieseste cu gara si satul Crasna, la Nord cu satul Mnjesti, la Nord-Vest cu satul Bcoani, la Vest cu rul Brlad, drumul de fier si satele Bulboaca, Zizinca si Zizincuta, iar la Est cu rul Crasna si satul Trzii. ncepnd de la Est de sat si pn n satul Mnjesti se ntinde dealul Moului, cel mai nalt din vecintatea satului. Pe el se afl cota 220 de unde se poate privi pn n dealul Dobrinei de lng Husi si pn n valea Brzestilor si a Buhestilor. / n regiune sunt mai multe sate, parte din ele fiind asezate n diferite vi dosnice, cum sunt: Mnjestii, Dobrcenii, Bahnarii, Bulboaca si Zizinca, iar altele care au luat fiint de curnd sunt situate pe lng soseaua national, cum sunt: Bcoanii si Gura Munteni. Satul Crasna, nu de mult nfiintat, se afl situat pe soseaua national, si statia C.F.R. Crasna, care este si un nod de comunicatie. Este alctuit din functionari C.F. si negustori”. „Trupul de mosie al satului tine de la lotul locuitorului V. Chisc, ce se afl lng satul Bcoani, 200 m. Sud. Apoi restul hotarului spre Vest l formeaz rul Brlad pn la primul canton situat pe soseaua national de pe teritoriul jud. Flciu. Prin schimbarea cursului apei rului Brlad la punctul numit „n cotul odii” a rmas circa 1 ha. din islazul satului pe partea dreapt a rului Brlad n trupul de islaz al comunei Deleni. Trupul de mosie al satului terminat la Sud cu islazul „La Hrub” se megieseste cu mosia locuitorilor din com. Trzii, jud. Flciu. Din acea portiune de islaz izolat, partea ce se gseste la Vest de soseaua national a fost dat n arend de ctre Camera Agricol locuitorului Gh. Dicu din Husi, cstorit n acest sat, pentru ca s fac grdin de zarzavat. / Islazul de la Pdurice numit „n Ponoare” dup cum se prezint si terenul pornit, face corp comun cu mosia „La Imas” si „Orzrie”. Ambele islazuri se afl situate pe partea de Vest a dealului Brladului, fiind numai pornituri. Dealul Brladului formeaz deasupra un podis unde si au stenii unele din cele mai roditoare ogoare. Pe vremuri, cnd aceast mosie era stpnit de boierul Greceanu, se semna pe acest podis numai orz, care se fcea din belsug. Dup cum se stie, orzul ca s creasc n conditiuni bune i trebuie un teren bine ngrsat si avnd mult humus, de aceea era ales anume pentru aceast plant. Fiind ridicat si cu nclinatie spre soare, parte din locuitori au plantat pe acest platou n loturile pe care le-au primit la mproprietrirea din 1921. Urmeaz apoi spre Nord dealul Moului din care secuienii i stpnesc versantul de Vest pn la creasta topografic, partea de Est fiind stpnit de locuitorii satului Mnjesti. Din acest deal stpnesc secuienii pn la ciusmeaua de pe valea Secuiei, care este situat la jumtatea distantei ntre Secuia si Mnjesti. Este alctuit din argil si diferite straturi de nisip. Pmntul este mai putin productiv, fiind bun pentru livezi sau mpdurit. La poalele dealului este prul Secuia, care e format din izvoarele ce ies din acest deal. La 200 m. Sud de ciusmeaua de pe aceast vale pleac spre Vest peste dealul Lipovtului si merge pn la soseaua national, terminndu-se pe lng ogorul locuitorului Gh. V. Modoranu, zis Boboc. Acest teren de pe dealul Lipovtului este iarsi fertil, ns subsolul este lipsit de ap. Dac ar fi avut ap, dup ct este de potrivit, nc demult s-ar fi ntemeiat asezri omenesti. ntre dealul Moului si dealul Lipovtului se afl valea ngust, zis valea Secuiei. n timpul ploilor de toamn si primvar cnd se topeste zpada, drumul ce este pe aceast vale si care leag satul de Secuia cu satul Mnjesti este impracticabil de a fi strbtut cu piciorul. / Pe lng rul Brlad este sesul numit la „La Canton”, pe care locuitorii satului l folosesc pentru islazul vitelor”. Rul Brlad formeaz hotarul de apus a mosiei satului Secuia. n satul Secuia majoritatea locuintelor sunt construite din vltuci si compuse din dou odi si sal la mijloc, jumtate dintre ele fiind acoperite n 1941 cu tabl, iar restul cu tigl si stuf. Drumurile comunale erau ntretinute ntr-o stare foarte proast, exceptie fcnd soseaua national. Locuitorii din Secuia particip la trgurile (iarmaroacele) sptmnale din Vaslui (n zilele de Marti si Vineri) si la cel din Crasna (n ziua de Miercuri). Stenii practic agricultura, cresterea vitelor, negotul cu vite, transportul materialului lemnos din pdurile din jur, cultivarea cnepei, apicultura (n 1941 singurul apicultor era N. Modoranu, poreclit Tgod, care detinea ctiva stupi „primitivi”), unii erau functionari la C.F.R., sau sergenti de strad n mediul urban. Marea majoritate practic agricultura. „Btrnii povestesc, cum le spunea si lor printii, c la nceput pe unde era satul acum era numai pdure si un arbore le era suficient pentru construirea unei case. Sub ochii nostri prin anul 1934 s-a defrisat de ctre politicieni 100 ha. din pdurea Lunca Bulboacei pentru a fi dat terenul de islaz satului Deleni. Acum nu a mai rmas dect un mic petec dintr-o regiune ntreag”.
nfiintarea scolii si localul
Satul Secuia a apartinut administrativ de comuna Mnjesti (1919-1925), comuna Secuia (1925-1927), comuna Gura Munteni (1930-1931), Mnjesti (din 1931). Potrivit autorului monografiei amintite, scoala din satul Secuia s-a nfiintat la 1919 iar „pn la aceast dat foarte putini din copiii satului aveau posibilitatea s-si lumineze mintea, urcndu-si sufletul pe suisul greu al culturii, deoarece scoala nu le era la ndemn, trebuind s mearg aproape, 4,5 km pn la Mnjesti”. Pn la nfiintarea scolii „n sat nvttura de carte era considerat ca o pacoste pe capul copiilor care trebuiau s urmeze la Mnjesti, de aceia foarte putini ajungeau s poat nvta carte”. Cursurile scolare sunt deschise oficial la 15 septembrie 1919 n prezenta dirigintei Smaranda Popescu, preotului paroh, delegatului satului si a revizorului scolar C. Nestian. Scoala a functionat n casa nchiriat a locuitorului V. Ropot, fiind schimbat cu altele mai spatioase, cum ar fi cele ale vduvelor Catinca I. Filip si Maria V. Ropot. La nceput, scoala a fost nzestrat cu un mobiler srac ce const n patru bnci, o tabl mic, o mas- dulap si un scaun, repartizate de la scoala din Mnjesti. mproprietrirea scolii din 1921 cu 1.800 mp pmnt, situat n partea de Vest a satului, va fi urmat de colectarea materialului de constructie necesar localului de ctre locuitori, ncepnd cu 10 februarie 1922, finalizarea sa n urma eforturilor comitetului de constructie avnd loc n 1925. La sugestia revizorului scolar C. Nestian s-a nfiintat comitetul de constructie a localului de scoal, la 10 februarie 1922. Procesul verbal ncheiat la 17 august 1925, din care citm, este gritor: „Astzi 17 august 1925 am verificat gestiunea bancar a comitetului de constructie scolar din satul Secuia, comuna Mnjesti, prezentndu-se cu scriptele Dnii V. Dasclu, nvttor si V. Modoranu, casier. / Comitetul este compus astfel: Presedinte N. V. Ropot; casier Vasile N. Modoranu, iar membri, V. Dasclu, Gh. Modoranu, N. Ailenii, N. T. Ropot, Gh. V. Modoranu, Nec. Gav. Modoranu, Stefan Ungureanu si Ion V. Modoranu. / A fost propus pentru decorare pe Dl. Gh. Modoranu si mai merit a fi decorati pentru interesul ce au depus la constructia scoalei Dnii Vasile Modoranu, N. V. Ropot si V. Dasclu. / S-a fcut un local de scoal cu o sal de clas si locuint pentru director, mai fiind nevoie de a fi puse dusameala, vruitul si facerea sobelor pentru ca localul s functioneze”. Cu ajutorul stenilor a fost ridicat si „rezerva” de lemne. Ajutorul locuitorilor din Secuia este vzut ca o „oper nlttoare”. Localul a fost construit din vltuci, acoperit cu tabl „care n urma cutremurului din 9 Noiembrie 1940 a fost spart n parte de crmizile czute prin prbusirea cosurilor. n fat si n prtile laterale are prisp cu deregi si cu dac de scndur. Usa de la intrare este construit jumtate din sticl, iar partea de jos nfundat cu tablii de lemn. Se poate deschide n dou prti. Restul usilor din interior sunt construite numai din scndur. n partea de Vest (la sala de clas) are trei geamuri mari. n fat are un geam la sala de clas si dou geamuri la locuinta directorului, apoi spre Est are dou geamuri si unul la Nord care lumineaz cancelaria. Localul este construit cu o sal de clas, cancelarie si locuint pentru director sub acelasi acoperis”. Sala de clas msura 9,85 m lungime, 5,80 m ltime si nltimea de 3,50 m; cancelaria avea o lungime de 4 m, ltimea de 2,50 m si nltimea de 3,50 m; sala de la intrare avea lungimea de 5,60 m, ltimea de 2,50 m; camera de locuit avea lungimea de 4,50 m si ltimea de 3,00 m. Potrivit procesului verbal ncheiat dup controlul efectuat la 22 ianuarie 1926, scoala „functioneaz n noul local construit, fiind ntretinut curat, iar sala de clas bine nclzit”, iar a celui din 16 mai 1941, localul „se prezint bine, ngrijit si curat ntretinut… Desi localul a suferit de la cutremur, totusi Dl. director neasteptnd ajutorul statului, a nceput al repara singur. E un lucru meritos pe care l apreciem n chip deosebit.” Localul de scoal „face o frumoas impresie ochiului oricrui vizitator, n special vara cnd vita de vie este urcat, nverzind ntreaga fatad, iar florile trandafirilor din fat combinndu-se armonios cu restul florilor dimprejurul lor fac s par un conac boieresc”. La 1 septembrie 1926 a fost procurat si mobilierul n bun stare, ce const n 22 pupitre, o tabl, o catedr cu postament, un scaun, un dulap pentru arhiv si un steag. Scoala este nzestrat cu material didactic pus la dispoztie de Casa Scoalelor. Poseda: 4 hrti (Romnia, Oceania, America), 31 tablouri intuitive, 4 tablouri religioase, 9 tablouri istorice, o cutie cu corpuri geometrice, o numrtoare din lemn, globul pmntesc mic, metalic, o busol mare si o cutie metalic. n jurul scolii se afla „curtea de joc pentru copiii”( 538 mp) si o mic livad de pomi fructiferi (665 mp), fiind mprejmuite cu un gard de sipci de brad n partea de Sud si cu srm ghimpat n partea de Nord. Tot n anul 1921, scoala din Secuia este mproprietrit cu 5 ha pmnt arabil, aflat la o distant de 150 de metri deprtare de ea, arendat de ctre director care „a rezervat cte o portiune pentru aplicatiuni practice cu elevii”. Se aplica principiul: „Cine nvat a plivi un strat, acela nvat rbdarea si luarea aminte, cine ud un pom la timp se deprinde cu grija si rnduiala, cine strpeste omizile la timp se deprinde cu curtenia. Cine pzeste mugurasul prins la altoire si apoi mldita din anul urmtor din care iese mai trziu pomul, acela nu va avea niciodat inima rea s rup altoil altuia, cci va pricepe ce nseamn bucuriile asteptrii”. Scoala din Secuia urmrea pregtirea copiilor pentru ndeletnicirile practice: plugria, meseriile si comertul, „ns majoritatea lor avnd orientat interesul ctre ocupatiunile manuale, n special plugria”. Scoala din Secuia nu a intrat n sfera interesului autorittilor comunale care manifestau nepsare, nentelegnd spiritul de colaborare cu corpul didactic. nvttorii au dovedit pricepere n administrarea scolii si efectuarea demersului didactic. Pe la 1939 „a fost si primar ntelegtor care si ddea interesul si pentru scoal, cercetnd ndeaproape nevoile ei si dnd ajutorul posibil, mai ales cnd directorul era mobilizat. Preotul arat o atitudine binevoitoare fat de scoal, ns nu poate colabora la progresul acesteia nefiind stabilit cu domiciliul n acest sat”. (continuare n editia de mine)
Costin Clit
