Copiii str�zii, cei romi, s�raci sau cu dizabilit�ti sunt �n continuare vulnerabili

�Copiii str�zii, cei romi, din rural, s�raci sau cu dizabilit�ti sunt �nc� vulnerabili, dar prin noua Strategie pentru protec- tia copilului ne propunem s� avem servicii pentru a asigura respectarea drepturilor tuturor�, a declarat directorul Directiei Protectia Copilului, Elena Tudor, la dezbaterea public� a documentului.

Directorul Directiei Protectia Copilului (DPC) din Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor V�rstnice (MMFPSPV), Elena Tudor, a decalarat vineri, la dezbaterea public� a Strategiei nationale pentru protectia si promovarea drepturilor copilului pentru perioada 2014-2020, c� documentul a fost astfel g�ndit �nc�t �n urm�torii ani s� existe servicii integrate pentru copii, la un anumit nivel de calitate. �Ne dorim s� fie respectate drepturile tuturor copiilor. Copiii s�raci, cei din rural, copiii romi, copiii str�zii si copiii cu dizabilit�ti sunt �n continuare vulnerabili. Avem �nc� probleme si pe partea de violent� si am prev�zut m�suri si �n acest sens�, a explicat directorul DPC. Reprezentantul UNICEF �n Rom�nia, Sandie Blanchet, a subliniat, cu acelasi prilej, c� noua strategie pune mai mult accentul pe prevenire si va avansa mai pregnant problematica copilului pe agenda public� a Guvernului. La r�ndul s�u, secretarul de stat responsabil de asistenta social� din MMFPSPV, Codrin Scutaru, a ar�tat c� problematica copilului nu poate fi tratat� doar de o directie sau de un singur minister, el preciz�nd c� este nevoie de contributia mult mai multor institutii. �Venim cu acest document �ntr-un moment important, c�nd reconfigur�m toate politicile publice din Rom�nia. Acest document asigur� cadrul de implementare a unor priorit�ti. (…) Din p�cate, vorbim de o lips� de alocare adecvat� a resurselor. Ne trebuie mai multe resurse si trebuie s� spunem acest lucru�, a declarat Scutaru. Tot la dezbaterea public� a strategiei, directorul executiv de la Fundatia SERA Rom�nia, Bogdan Simion, a ar�tat c� la nivel local lipsesc p�n� si serviciile publice de asistent� social� (SPAS), care ar trebui s� asigure monitorizarea modului de respectare a drepturilor copiilor, s� identifice si s� evalueze situatii care impun acordarea de servicii si/sau prestatii pentru prevenirea separ�rii copilului de familia sa, dar si s� realizeze activit�ti de prevenire a separ�rii copilului de familia sa, atributie relevant� pentru identificarea copiilor la risc de exploatare prin munc�, evaluarea acestor situatii si realizarea planului de servicii pentru acesti copii, familie si persoane importante pentru copil. ��n 2006, potrivit USAID, functionau doar 33 la sut� din SPAS-uri. Studiul Ministerului Muncii finalizat anul trecut arat� c� 66 la sut� din SPASuri sunt dezvoltate. Cu alte cuvinte, statul �nc� nu �si acoper� propria obligatie, de a avea un simplu serviciu. (…) S-a discutat, la un moment dat, de introducerea �n planurile de fonduri ale administratiei publice locale, �n partea de cheltuire a SPAS-urilor, a unui capitol care s� permit� cheltuirea de bani pentru preventie. Cred c� ar fi mai util dec�t orice alt� discutie conceptual�. Mecanismul exist�, problema e c� nu are de unde s� ia banul�, a mai spus Simion. Directorul de advocacy de la World Vision Rom�nia, Daniela Buzducea, a subliniat c� este nevoie de o prioritizare a actiunilor prev�zute �n strategie, acestea trebuind s� fie corelate cu fondurile disponibile. �n strategia supus� dezbaterii publice se arat� c� p�rintii vor reprezenta un grup-tint�, pentru ei fiind prev�zute m�suri prin care se va oferi asistenta si sprijinul necesare �n vederea cresterii copiilor, accesul la un sistem integrat de �ngrijire si educare, �n crese, servicii de �ngrijire de zi, concomitent cu asigurarea accesului la o bun� �ngrijire si educatie anteprescolar� si prescolar�. �Activit�tile prin care se va realiza punerea �n practic� a acestor m�suri vor avea �n vedere sprijinirea consolid� rii si dezvolt�rii retelei de crese, gr�dinite si a programelor de tip �after-school� care s� permit� modelarea intelectual� a tinerelor generatii, �n paralel cu asigurarea serviciilor de asistent� medical�, dezvoltare fizic� (�n cluburi scolare sportive) si sociocultural�, se arat� �n documentul publicat de MMFPSPV. Potrivit initiatorilor proiectului, continuarea reformei �n domeniul protectiei si promov�rii drepturilor copilului este str�ns legat� de continuarea reformei �n domeniul asistentei sociale, care va trebui s� asigure transformarea acestuia �ntr-un sistem proactiv, ceea ce �nseamn� c� va trebuie s� se treac� de la asistenta acordat� pasiv individului pe construirea m�surilor de protectie social� �n jurul protectiei familiei, prin cresterea gradului de securitate social�, dar si al responsabilit�tii individuale printr-o politic� care s� se centreze pe copil si familie. Strategia national� pentru protectia si promovarea drepturilor copilului pentru perioada 2014 -2020 vizeaz� si adolescentii, initiatorii ar�t�nd c� �nevoile concrete de dezvoltare si afirmare a acestora impun adoptarea unor m�suri imediate�. Astfel, abordarea problematicii adolescen- tilor, prin prisma drepturilor copilului, va avea �n vedere stimularea acestei categorii �n vederea afirm�rii lor si a sprijinirii integr�rii lor mai bune �n societate. Strategia cuprinde mai multe obiective, unul dintre acestea fiind cresterea gradului de acoperire a serviciilor la nivel local. Acest obiectiv ar urma s� fie realizat prin asigurarea unui serviciu public de asistent� social� functional �n fiecare unitate administrativ-teritorial�, prin cresterea accesului copiilor la servicii de s�n�tate de tip preventiv si curativ, prin cresterea accesului la educatie, prin dezvoltarea de facilit�ti destinate activit�tilor recreative si petrecere a timpului liber, dar si prin dezvoltarea de servicii comunitare integrate. Un al doilea obiectiv este cresterea calit�tii tuturor serviciilor furnizate copiilor, prin cresterea calit�tii serviciilor de educatie, dar si a resurselor umane din serviciile sociale, de educatie si de s�n�tate pentru copii. Un alt obiectiv se refer� la �nt�rirea capacit�t ii de evaluare si monitorizare a drepturilor copilului si a situatiei sociale, �n acest sens propun�ndu-se instituirea unui sistem national de monitorizare si evaluare cu privire la situatia copiilor din Rom�nia, crearea unui mecanism de identificare si monitorizare a tuturor copiilor vulnerabili si stimularea culturii organizationale �n utilizarea evalu�rii �n toate institutiile publice cu rol activ �n promovarea drepturilor copilului. Rezultatele de impact asteptate la sf�rsitul perioadei de implementare a strategiei vizeaz� iesirea copiilor din s�r�cie sau excluziune social�, reducerea cu cinci la sut� a decalajului de acces al copiilor din mediul rural la servicii, reducerea cu 30 la sut� a num�rului copiilor separati temporar sau definitiv de familie si �nchiderea tuturor institutiilor clasice destinate minorilor separati temporar sau definitiv de familie. La finalul perioadei de implementare, initiatorii strategiei sper� ca minorii de v�rst� mic� separati temporar sau definitiv de familie s� beneficieze de �ngrijire �n servicii de tip familial, cei cu cerinte educative speciale s� aib� acces la educatie incluziv�, cei cu dizabilit�ti s� aib� acces la servicii de depistare precoce, evaluare si reabilitare, dar si s� se reduc� semnificativ num�rul copiilor victime ale oricarei forme de violent�. Printre rezultatele asteptate se num�r� si sc�derea cu 50 la sut� a abandonul scolar �n �nv�t�m�ntul obligatoriu, dublarea num�rulului de copii �ntre zero si trei ani care beneficiaz� de servicii de educatie si �ngrijire timpurie si cresterea la cel putin 95 la sut� a num�rului de copii cu v�rsta cuprins� �ntre patru si sase ani care frecventeaz� �nv�t�m�ntul prescolar. Proiectul de strategie a fost �n dezbatere public� p�n� vineri.