Salariile si costul fortei de munc� au crescut anul trecut

Costul mediu lunar al fortei de munc� a fost, anul trecut, de 2.675 lei pe salariat, �n crestere cu 4,1% fat� de anul precedent, iar la 31 decembrie efectivul salariat ilor era de 4,777 milioane persoane, mai mare cu 116.700 angajati, a anuntat, vineri, Institutul National de Statistic� (INS).

�Comparativ cu media pe economie se observ� abateri semnificative pe activit�ti economice, valori pozitive �nregistr�ndu-se �n activit�tile: intermedieri financiare (de 2,4 ori), industria extractiv� (de 2,1 ori), productia si furnizarea de energie electric� si termic�, gaze, ap� cald� si aer conditionat (de 2,0 ori), informatii si comunicatii (92,8%), activit�ti profesionale, stiintifice si tehnice (45,3%), administratie public� (13,1%), transport si depozitare (8,0%). �n celelalte activit�ti, costul mediu lunar s-a situat aproape sau sub nivelul mediu pe tar�, cel mai sc�zut fiind �n hoteluri si restaurante (-45,1%)�, arat� INS, �ntr-un comunicat. Statistica a publicat si date privind c�stigul salarial mediu �n 2012, potrivit c�rora c�stigul net s-a plasat la 1.507 lei, mai mare cu 4,4% (63 lei) comparativ cu anul precedent. Cele mai mari c�stiguri s-au realizat �n intermedieri financiare si asigur�ri (de 2,4 ori peste media national�), informatii si comunicatii (98,5%), productia si furnizarea de energie electric� si termic�, gaze, ap� cald� si aer conditionat (92, 7%), industria extractiv� (84,9%), activit�ti profesionale, stiintifice si tehnice (47%), administratie public� (39,5%), transport si depozitare (7,8%). La polul opus, c�stigurile medii nete aflate la cea mai mare distant� sub media pe economie au fost �n hoteluri si restaurante (-43,6%), alte activit�ti de servicii (-38,4%), activit�ti de servicii administrative si activit�ti de servicii suport (-31,7%), agricultur�, silvicultur� si pescuit (-27,5%), activit�ti de spectacole, culturale si recreative (-23,8%), constructii (-20,8%), tranzactii imobiliare (- 17,2%), comert (-13,4%), s�n�tate si asistent� social� (-12,7%). Femeile au c�stigat �n medie cu 215 lei mai putin dec�t b�rbatii, realiz�nd un c�stig salarial net lunar de 1.424 lei, fat� de 1.581 lei �n cazul b�rbatilor. B�rbatilor le revin c�stiguri superioare femeilor �n majoritatea activit�tilor economice, cele mai mari diferente (peste 25%) reg�sindu-se �n intermedieri financiare si asigur�ri (31,5%), alte activit�ti de servicii (30%) si industria prelucr�toare (28,2%). Pe judete, c�stigul salarial �n 2012 s-a situat sub media pe economie �n 35 dintre judete. Cel mai sc�zut nivel (1.072 lei) s-a �nregistrat �n Harghita, cu 28,9% mai putin dec�t media pe economie. La polul opus s-a situat c�stigul salarial mediu lunar net realizat �n Bucuresti (2.213 lei), cu 46,8% peste media pe economie. Num�rul mediu al salariatilor a fost anul trecut de 4,442 milioane persoane, �n crestere fat� de anul precedent cu 94.200 persoane. B�rbatii predomin� �n r�ndul salariatilor (2,364 milioane persoane, respectiv 53,2% din totalul num�rului mediu de salariati. Fat� de anul anterior, num�rul mediu al b�rbatilor salariati a crescut cu 64.400 persoane, iar num�rul femeilor salariate a urcat cu 29.800 persoane. Repartizarea salariatilor pe sectoare economice arat� c� majoritatea se reg�seau �n sectorul tertiar, ponderea acestora reprezent�nd 60,5% �n anul 2012. �n sectorul secundar (industrie si constructii) lucrau 37,2% dintre salariati, iar �n cel primar numai 2,3%. Activit�tile din constructii si industria extractiv� sunt desf�surate cu preponderent� de b�rbati, acestia reprezent�nd 86,7%, respectiv 83,8% din totalul salariatilor. Activit�tile caracterizate prin grad pronuntat de �feminizare� al fortei de munc� salariate sunt cele de s�n�tate si asistent� social� (79,5% din num�rul total al salariatilor din ramur�), �nv�t�m�nt (69,1%), intermedieri financiare si asigur�ri (68,5%), hoteluri si restaurante (60,9%). La sf�rsitul anului trecut, efectivul salariatilor era de 4,777 milioane persoane, mai mare cu 116.700 persoane fat� de decembrie 2011. ��n profil regional, efectivul salariatilor a �nregistrat cresteri �n toate regiunile fat� de sf�rsitul anului 2011, regiunea Centru av�nd cea mai mare crestere (20,9 mii persoane). Comparativ cu celelalte regiuni ale t�rii, �n regiunea Bucuresti-Ilfov se concentreaz� cea mai mare parte din efectivul salariatilor din economie, respectiv peste o cincime. Regiunile �n care activit�tile sectorului primar dep�sesc sau sunt egale cu ponderea medie pe tar� (2,2% pe total economie) sunt Sud-Muntenia (3,9%), Sud-Est (3,2%), Nord-Est (3,0%), Vest (2,8%) si Sud-Vest Oltenia si Centru (2,2%)�, precizeaz� INS. Regiunile care concentreaz� o proportie semnificativ� a salariatilor �n sectorul industriei si constructiilor sunt Vest, Centru, Sud-Muntenia, Nord-Vest, Sud-Vest Oltenia, Sud- Est (45,2%, 43,4%, 41,2%, 40,6%, 39,1%, 36,6%, fat� de 36,5% media pe tar�). Cea mai mare pondere a sala-riatilor din serviciile comerciale se reg�seste �n regiunea Bucuresti-Ilfov (60,6% fat� de 41,1% pe total economie), iar �n sectorul serviciilor sociale, cea mai mare pondere s-a �nregistrat �n regiunea Nord-Est (27,5% fat� de 20,2% media pe tar�). La sf�rsitul anului 2012, efectivul salariatilor din societ�tile cu capital privat a fost majoritar (72,7%) si a �nregistrat o crestere cu 4% comparativ cu anul precedent. Distributia salariatilor dup� forma juridic� a �ntreprinderilor �n care lucreaz� arat� c� cei angajati �n societ�tile comerciale au reprezentat 77,2% din efectivul total de salariati, �n crestere cu 3,7% fat� de anul precedent. Totodat�, INS a anuntat vineri c� sumele cheltuite de Rom�nia, anul trecut, pentru aplicarea interventiilor publice prev�zute prin politicile privind piata muncii au reprezentat 0,29% din PIB , �n sc�dere cu 0,07 puncte procentuale fat� de anul precedent. Interventiile publice au fost directionate c�tre someri si c�tre alte persoane dezavantajate pe piata muncii. Cheltuielile implicate de suporturile financiare (m�surile pasive) au detinut cea mai mare pondere (57,3%) din totalul cheltuielilor cu politicile privind piata muncii. Sprijinul acordat somerilor a �mbr�cat, �n principal, forma indemnizatiei de somaj, care a detinut o pondere de 91,7% �n totalul cheltuielilor cu suporturile financiare si a reprezentat mai mult de jum�tate (52,5%) din totalul cheltuielilor cu politicile pe piata muncii. Persoanele vulnerabile pe piata muncii au fost sprijinite s� se reintegreze prin m�suri active care au totalizat mai mult de o zecime (11,9%) din totalul cheltuielilor cu interventiile publice pe piata muncii.