Decizia presedintelui Barack Obama de a cere votul Congresului cu privire la un atac asupra Siriei i-a luat prin surprindere pe adeptii intervent iei militare americane si pe analistii politici deopotriv, dup ce toate pregtirile sugerau un atac iminent asupra obiectivelor militare siriene.
Presedintele si-a argumentat decizia prin dorinta de a cere acordul Congresului – organul legislativ al Statelor Unite, care este reprezentantul poporului, asa cum prevede Constitutia. Criticii argumenteaz c orice amnare este doar un semn de slbiciune care i va dezamgi pe aliati si mboldi pe inamici. Obama a argumentat n discursul su de smbt dup-amiaz c o amnare nu nseamn o renuntare la pedepsirea presedintelui sirian Bashar al-Assad, fortele armate americane fiind pozitionate si actualizndu-si tintele n permanent. Criticii si sustin ns c regimul lui Assad va avea timp s-si ntreasc aprarea si s ascund armele. Nu n ultimul rnd, si decizia Parlamentului britanic de vineri, de a nu permite trupelor britanice s ia parte la conflict, pare s fi cntrit n rzgndirea lui Obama. Este poate cea mai proast decizie pe care o putea lua. Dup ce a vorbit de linia rosie pe care Assad nu are voie s o treac, n acest moment o ac- tiune militar nu mai poate fi evitat, a declarat John Bolton fostul amabasador la ONU si unul dintre criticii ferventi ai lui Obama. Republicanii John McCain si Lindsey Graham, doi dintre cei mai duri adepti ai rzboiului, l-au avertizat pe presedinte c nu vor fi multumiti dac actiunea militar mpotriva Siriei va fi una limitat. Dar au existat si reactii pozitive la anuntul lui Obama, att n tabra democrat, ct si n cea republican. Administratia va trebui s explice cum sunt afectate interesele americane de actiunile regimului sirian, a declarat Alan Grayson, deputat de Florida al Partidului Democrat . N-am auzit nicio explicatie n acest sens, cred c singurii care doresc interventia militar sunt reprezentantii complexului industrial militar, a adugat el.
Miza de miliarde de dolari
Complexul industrial militar american este un termen care caracterizeaz industria de armament si tentaculele sale care ajung n fortele armate, Congres, lobby si chiar formatorii de opinie. Pe lng ocazia de a-si testa fortele armate n situatii reale de lupt, orice interventie militar american nseamn zeci de miliarde de dolari care se scurg n bugetul industriei de armament si n conturile miliardelor de furnizori privati de tehnic militar, consultant si sprijin logistic. Pentru acesti furnizori, orice nou implicare militar n lume nseamn mai multe contracte. Toate interventiile militare majore ale Statelor Unite din ultimii 20 de ani au urmat acelasi model: o criz intern cu victime umane, care trebuie neutralizat nainte de a se extinde. Cancerul trebuie oprit, dictatorul trebuie pedepsit. Fie c a fost vorba de bombardarea Serbiei, motivat de epurarea etnic a albanezilor din Kosovo de fortele lui Slobodan Milo- sevici, de rzboiul din Irak, motivat de armele de distrugere n mas care s-au dovedit inexistente, sau de rzboiul din Afganistan, motivat de rzboiul mpotriva terorismului, toate au avut un pretext care, dac a existat cu adevrat la un moment dat, actiunea militar american care a urmat a fost disproportionat ca intensitate si durat si nu lipsit de victime colaterale printre civili. Sase nave de rzboi, dintre care cinci dotate cu rachete Tomahawk, si o nav amfibie cu 2.200 de infanteristi au fost pozitionate de acum cteva sptmni n Marea Mediteran n anticiparea atacului asupra Siriei, desi nc de la nceputul crizei din Siria a fost exclus absolut posibilitatea unei descinderi cu trupe pe teren. Imagini cu victimele atacului chimic din Siria au fost difuzate la nesfrsit n programele de stiri n fiecare sear, n ultima sptmn, desi spatiul alocat evenimentelor externe la posturile de televiziune americane este de obicei nesemnificativ. Iar alocutiunea lui John Kerry de condamnare a lui Assad a depsit n patos discursul lui Colin Powell de la Natiunile Unite despre armele de distrugere n mas ale lui Saddam Hussein, care a precedat atacarea Irakului. Decizia lui Obama de a cere aprobarea Congresului este una extraordinar, iar dac teoria influentei complexului militar industrial se confirm, atunci Obama ar putea fi primul presedinte n ultimii 20 de ani care nu se las impresionat usor. Fie c este cu adevrat informat si a realizat perspectiva clar a posibilelor complicatii pe care o nou implicare militar n Orientul Mijlociu le-ar avea, fie c si calculeaz doar precis miscrile, urmnd teoria jocului n toti pasii pe care i urmeaz, Obama pare s stea pe propriile lui picioare. Una dintre caracteristicile presedintiei lui nc din campania electoral dinaintea primul mandat, este aceea c a fost nconjurat de echipe puternice de consilieri si msurtori de opinie care i-au calculat exact sprijinul, sansele si miscrile, n toti pasii pe care i-a urmat. Fie c a fost vorba de Legea Snttii, de decizia retragerii din Irak si Afganistan sau de legalizarea cstoriilor gay si relatiilor deschise n armat, care desi nu i se poate atribui direct este legat de administratia sa – deciziile majore luate sub Obama au fost validate de sprijinul popular, n pofida criticilor initiale. Altele, precum nchiderea centrului de detentie de la Guantanamo sau asasinatele de suspecti teroristi, rmn nc n dezbaterea public.
Razboiul, imposibil de evitat?
Masina militar o dat pus n functiune este greu de oprit si pe aceasta mizeaz promotorii rzboiului. Chiar si cu presedintele neconvins, este usor de gsit un pretext pentru declansarea bombardamentelor, iar lui Obama, cu toat autoritatea pozitiei pe care o are, s-ar putea s-i fie greu s evite cursul rzboiului. Corespondentul Fox News de la Departamentul de Stat prezenta, smbt, ca sigur o actiune mpotriva regimului sirian, chiar si n cazul n care Congresul va respinge interventia militar. Analize semantice se fac pe formularea din discursul presedintelui: Am decis c Statele Unite trebuie s ntreprind o actiune militar asupra regimului sirian. Este de anticipat c n spt- mna urmtoare se va da o adevrat lupt n culisele scenei politice, bazat pe justificri si formulri, pentru ca rezolutia propus Congresului s poat obtine sprijinul necesar. Rmne de vzut dac decizia lui Obama de a nu actiona militar precipitat va slbi imaginea Americii n lume sau o va ntri, att pe plan intern ct si extern. De asemenea este de urmrit cum reactiile interne si internationale din urmtoarele zile vor influenta atitudinea Congresului. Cu o opinie public american care se opune majoritar implicrii Statelor Unite ntr-un rzboi, cu un sprijin international redus si cu opozit ia Chinei si a Rusiei, Obama se pare c a preferat, cel putin pe moment, solutia cea mai nteleapt. A actiona corect nseamn a actiona cu trie, sia argumentat el pozitia. Sptmna viitoare, presedintele american va merge la Sankt-Petersburg la summitul G20, iar Congresul va reveni din vacant peste nc o sptmn, asa c votul cu privire la atacarea Siriei ar putea avea loc la o data apropiat de 11 septembrie, aniversarea atentatelor teroriste de la World Trade Center. Dac adugm si reuniunea Adunrii Generale a ONU care are lor traditional n a doua jumtate a lunii, se anunt un septembrie ncrcat.
