Ultima sptmn din postul Sfintelor Paste este reprezentat de Sptmna Mare, numit si Sptmna Patimilor sau Sptmna Deniilor, toate zilele acestei sptmni fiind considerate, nc de la nceputurile crestinismului, mrete si sfinte si, chiar din seara de Florii, se citesc deniile, slujbe de priveghere care se svrsesc doar n sptmnile a cincea si a saptea ale Postului Pastelor. n traditia popular exist superstitii si obiceiuri legate de fiecare zi a acestei sptmni.
Luni, se citeste, mai nainte de toate, istoria lui Iosif cel preafrumos, patriarhul din Vechiul Testament n care Biserica a vzut prenchipuirea lui Hristos. Tot n timpul deniei de luni se face pomenirea smochinului neroditor, smochinul blestemat de Iisus naintea intrrii n Ierusalim. n Lunea Mare, femeile ncep curtenia de Paste. Se scoate totul afar, se aeriseste casa ca s ias toate relele de peste iarn, se vruieste si se spal totul. Marti este denumit si Martea Seac, si este dedicat predicii de pe Muntele Mslinilor, cnd Iisus a anticipat distrugerea marelui Templu, dar si propriile patimi, cu doar trei zile nainte de a fi judecat. Credinciosii sunt ndemnati la priveghere, s fie, cu alte cuvinte, pregtiti, n orice clip s-l ntmpine pe Iisus. n Martea Seac, exist superstitia conform creia tranii trebuie s se spele ritualic pentru a seca bolile, ziua fiind caracterizat de practici magice ambivalente, ce utilizeaz att magia negativ ct si pe cea pozitiv. n ziua de miercuri a Sptmnii Mari, denia l pomeneste pe Iuda, apostolul devenit vnztor, care se gndeste s-l trdeze pe nvttor, dar si pe Maria, femeia desfrnat devenit mrturisitoare, care-i spal picioarele lui Iisus cu lacrimile ei pline de cint si l unge cu mir. n anumite zone, exist obiceiul ca miercuri seara, cnd soarele asfinteste, copiii s mearg cu colindul, la sfrsit primind ou pentru a le rosi. Joi sau Joia Mare, n aceast sear este rnduit Denia celor 12 Evanghelii. Ne sunt amintite patru momente grele: splarea picioarelor apostolilor de ctre Hristos, Cina la care Iisus i-a strns n jurul su pe Apostoli si la care s-a instituit Taina mprts aniei (Euharistia), rugciunea din grdina Ghetsimani si prinderea Domnului de ctre cei ce voiau s-l ucid. Ca obiceiuri si traditii, n cele mai multe locuri, Joia Mare este ziua n care se rosesc oule. Tot n Joia Mare se tine post cu mncare uscat, la biserici nu se mai trag clopotele, ci doar se bate toaca, iar crestinii care s-au spovedit se mprtsesc. n Joia Mare, exist superstitia conform creia fetele obisnuiesc ca, n timpul slujbei, s fac pe o sfoar cte un nod, dup fiecare evanghelie, apoi si pun sfoara sub pern ca s-si viseze alesul. n Vinerea Mare, numit si Vinerea Neagr, cea mai trist dintre tristele zile ale ptimirii Domnului, se rememoreaz aducerea la judecat, batjocorirea, schingiuirea, rstignirea, moartea si ngroparea lui Iisus. Seara, rememornd momentul asezrii Mntuitorului n mormnt, n biserici se oficiaz Denia Prohodului, cortegiul de credinciosi, n frunte cu preotii, d ocol bisericii de trei ori, dup care, cu totii, trec pe sub Sfntul Aer (Epitaf), o pnz pe care se afl imprimat icoana nmormnt rii. Totodat, conform datinii, credinciosii care se ntorc de la Biseric, aduc acas lumina Prohodului, a punerii Domnului Iisus n mormnt, si nconjoar casa tinnd n mn lumnarea aprins. n ziua Vinerii Mari, traditia ne mai spune ca este bine s se tin post negru. n acelasi timp credinciosii, care nu pot, totusi, posti negru, nu trebuie s mnnce urzici, iar n mncare nu se pune otet, deoarce lui Iisus i sa dat s bea otet dup ce a fost biciuit. n popor se spune c dac va plou n Vinerea Mare, anul va fi unul mnos, dac n aceast zi te scufunzi n ap rece de trei ori vei fi sntos tot anul, femeile nu au voie s coase, s tese, nu coc pine sau altele asemenea, fiindc este mare pericol de boal si spirite rele. Smbta Pastelui, ultima zi a Sptmnii Mare, este ziua n care trupul Mntuitorului Iisus s-a odihnit n mormnt, este zi de reculegere, credinciosii se pregtesc pentru marea veghe. Seara, n bisericile ortodoxe se aprind luminile, anuntnd c se apropie nvierea. n miez de noapte, n biserici se oficiaz slujba Sfintelor Pasti. Sunt sfintite pasca, oule rosii si celelalte bucate, pentru c postul a luat sfrsit. Credinciosii iau Lumin din Lumin, spun Hristos a nviat! si rspund Adevrat a nviat!, formule cu care se salut apoi timp de 40 de zile, pn la nltare. n ziua Smbetei Mari, conform traditiei strvechi, femeile se spal pe cap, se piaptn, se mbrac n haine curate, se nchin si se roag la icoane, apoi se apuc de plmdit. Pot termina, ns, toate treburile casei. Ca o superstitie, n cuptor, vasele trebuie puse doar cu mna dreapt, iar numrul tvilor n care se face cozonacul sau pasca trebuie s fie cu sot, altfel pot aprea necazuri n anul care urmeaz. n Sptmna Mare, e bine ca toti credincios ii s ierte si s se mpace cu toti cei cu care au fost n dusmnie.
