Indicatorii strii de sntate a populatiei judetului sunt printre cei mai slabi din Romnia. Nu doar comparatiile n ceea ce priveste acesti indicatorii sunt defavorabili, ci si cei care se refer la accesul la servicii de sntate de baz, judetul nostru prezentnd unii dintre cei mai redusi indicatori la numrul de medici, farmacisti sau asistenti raportat la populatie, ca si numrul de consultatii pe locuitori. Cel putin asa reiese dintr-un raport prezentat, ieri, n Colegiul Prefectural, de Mihaela Vlada, directorul Directiei de Sntate Public (DSP) Vaslui.
Ieri, n cadrul sedintei lunare a Colegiului Prefectural, Mihaela Vlada, directorul DSP Vaslui a prezentat un raport privind starea de sntate a populat iei judetului n anul 2012, comparativ cu 2011. Potrivit acestuia, datele de morbiditate analizate la nou luni n 2012, comparativ cu aceeasi perioad din 2011, indic probleme de sntate a populatiei judetului: cresterea numrului de bolnavi cu neoplasm (cancer, n.r.) de stomac, bronhopulmonar si piele, a celor cu boli hipertensive, dar si cu boli cerebrovasculare si cardiopatii ischemice. Potrivit raportului, n primele nou luni ale anului 2012 au fost nregistrate 852 cazuri noi de cancer comparativ cu 825 cazuri noi n aceeasi perioad a anului 2011. A crescut numrul cazurilor de cancer de stomac (de la 51 la 70 cazuri), cancer bronhopulmonar (de la 91 la 99 cazuri), cancer de piele (de la 20 la 27 cazuri). Numrul bolnavilor rmasi n evident la sfrsitul celor nou luni 2012 a fost de 6.670 comparativ cu 6.460 bolnavi rmasi n evident n aceeasi perioad a anului 2011. Multe dintre cazuri provin din mediul rural si sunt diagnosticate trziu cu aceast afectiune, astfel c speranta de viat scade. Numrul cazurilor este cresctor si n ceea ce priveste persoanele cu boli hipertensive, de la 36.828 n 2011, la 37.644 n aceeasi perioad a anului 2012. Bolile cerebrovasculare prezint tot indicatori n crestere : de la 3.481 de cazuri n 2011, la 3.665 de cazuri n 2012, ca si n cazul cardiopatiilor ischemixce care au crescut de la 18.922 de cazuri anul trecut, la 19.176 de cazuri n acest an. „Judetul nostru prezint indicatori slabi si n ceea ce priveste starea de sntate a populatiei, dar si n ceea ce priveste numrul de medici, farmacisti sau asistenti raportat la populatie, ca si numrul de consultatii pe locuitori. Cea mai mare discrepant se ntlneste n mediul rural, unde numrul personalului medical n general si al medicilor n special este de cteva ori mai mic dect n urban, acelasi lucru fiind evident si pentru diferite institutii medicale, de la farmacii la spitale si centre de sntate. Populatia judetului solicit asistenta curativ, n special cea spitaliceasc n defavoarea celei ambulatorii si de asistent primar. Cu o treime din populat iie care locuieste n mediul rural, unde spitalele sunt inexistente, acest aspect duce la probleme majore n accesibilitatea la servicii de sntate de baz. Exist un acces redus, marcat de inechitti, la servicii sanitare de calitate, principalele diferente fiind nregistrate ntre mediul rural si cel urban. Rata brut a mortalittii a fost n mediul rural de aproape trei ori mai mare dect n mediul urban, att din cauza unui grad mai mare de mbtrnire a populat iei, dar si datorit unor carente n asigurarea serviciilor de sntate necesare. Asigurarea populatiei din mediul rural cu medici medicin de familie este satisfctoare, fiecare comun avnd cel putin un cabinet medicin de familie. Nevoia de servicii medicale de specialitate la nivelul judetului rmne mare pentru multe dintre specialitti: medicin de urgent, radiologie si imagistic medical, diabet, nutritie si alte boli metabolice, cardiologie, urologie”, a precizat Mihaela Vlada.
