4,85 milioane de rom�ni fumeaza curent

Prevalenta persoanelor care fumeaz� curent a fost �n 2011, �n Rom�nia, de 26,7 la sut�, adic� 4,85 milioane de oameni, dintre care cei mai multi sunt b�rbati 37,4 la sut�, iar la femei 16,7 la sut�, potrivit unui studiu global privind tutunul la adulti (GATS).

Datele GATS arat� c�, �n Rom�nia, 24,3 la sut� dintre adultii de 15 ani si peste aceast� v�rst� sunt fum�tori zilnici (34,9 la sut� dintre b�rbati si 14,5 la sut� dintre femei) si 2,4 la sut� sunt fum�tori ocazionali (2,5 la sut� b�rbati si 2,2 la sut� femei). Rata prevalentei globale a persoanelor care fumeaz� curent a fost maxim� la grupa de v�rst� 25-44 ani (36,3 la sut�) si minim� �n r�ndul celor de 65 de ani. De asemenea, a fost usor mai ridicat� �n mediul urban – 28,4 la sut�, fat� de rural – 24,5 la sut�. Potrivit studiului, totusi, �n r�ndul b�rbatilor, cea mai sc�zut� prevalent� a fost �nregistrat� la persoane cu educatie superioar� (36,4 la sut�), �n timp ce, �n r�ndul femeilor, ratele prevalentei au fost mai ridicate �n r�ndul celor cu educatie medie si superioar� (19,6 la sut�, respectiv 20,0 la sut�) si cea mai sc�zut� �n r�ndul celor cu educatie primar� (14,7 la sut�). Cei mai multi dintre fum�tori au �nceput s� fumeze zilnic la v�rsta de 17-19 ani (43,1 la sut�). Au urmat cei care au �nceput s� fumeze zilnic la 15-16 ani (21,7 la sut�) si la peste 20 ani (18,1 la sut�). 17,1 la sut� au �nceput s� fumeze �nainte de 15 ani, majoritatea fiind din mediul rural. Studiul a relevat c� 69,5 la sut� dintre fum�torii zilnici �si aprind prima tigar� din ziua respectiv� �n primele 30 minute dup� trezire, iar dintre acestia 26,2 la sut� �n primele cinci minute dup� trezire. Mai mult de patru din zece fum�tori �n v�rst� de 15?24 ani (43,8 la sut�) au �ncercat s� renunte la acest viciu, rata renunt�rii prezent�nd un declin cu �naintarea �n v�rst�. Peste o treime dintre fum�tori, at�t din mediul urban (36,2 la sut�), c�t si din mediul rural (40,0 la sut�) au �ncercat s� renunte.

Peste 6 milioane de persoane sunt expuse la fumul de tigara la domiciliu

Mai mult de o treime (35,4 la sut�) dintre persoanele de 15 ani si peste, adic� 6,4 milioane au fost expuse la fumul de tigar� la domiciliu, arat� studiul GATS, lansat, ieri, la Ministerul S�n�t�tii. Totodat�, studiul GATS arat� c� peste o cincime dintre persoane (20,7 la sut�) au observat c� se fumeaz� �n cl�diri guvernamentale, 10,4 la sut� �n institutii medicale, 25,1 la sut� �n scoli si 47,5 la sut� �n universit�ti. Marea majoritate au raportat expunerea la fumul de tigar� �n baruri/cluburi de noapte (94,4 la sut�) si restaurante (86,6 la sut�). Potrivit studiului, lu�nd �n considerare doar nefum�torii, prevalenta expunerii la fumul ambiental la domiciliu a fost 24,4 la sut� (echivalent cu aproximativ 3,2 milioane nefum�tori). Cei din mediul urban (40,9 la sut�) au fost semnificativ mai expusi la fumul de tigar� ambiental la domiciliu, dec�t cei din mediul rural (28,5 la sut�). �n r�ndul nefum�torilor, expunerea la fumul de tigar� ambiental la domiciliu s-a redus cu �naintarea �n v�rst�, cea mai �nalt� rat� a expunerii fiind raportat� �n r�ndul celor de 15-24 ani (38,6 la sut�) si cea mai sc�zut� �n r�ndul celor de 65 de ani si peste (14,7 la sut�). Concret, 34,2 la sut� dintre angajat i (reprezent�nd aproape dou� milioane de oameni) au fost expusi la fum de tigar� la locul de munc� �n ultimele 30 de zile, arat� studiul. Lu�nd �n considerare doar angajatii nefum�tori, prevalenta expunerii la locul de munc� a fost 29,2 la sut� (echivalent� cu aproximativ 1,1 milioane de angajati nefum�tori). Nu au existat diferente semnificative privind aceast� expunere �ntre b�rbati (36,8 la sut�) si femei (31,2 la sut�). Cei cu educatie superioar� (30,0 la sut�) au fost mai putin expusi la fumul de tigar� la locul de munc�, comparativ cu cei cu nivel mai redus educational (primar 39,9 la sut�, mediu 33,9 la sut�). Ministerul S�n�t�tii are o legislatie privind interziceea fumatului �n spatiile publice, dar c� de multe ori aceasta este �nc�lcat�, de aceea, pornind de la rezultatele acestui studiu, MS intentioneaz� continuarea programului National de Control al Tutunului si reglementarea interzicerii fumatului �n spatiile publice �n concordant� cu recomand�rile UE. Dr. Sorina Irimie, manager proiect GATS, a spus c� legislatia trebuie s� interzic� fumatul peste tot, acas�, �n masin�, dar din p�cate peste sase milioane de persoane sunt expuse la fumul de tutun la domiciliu. Legea trebuie s�-i protejeze pe nefum�tori, a mai spus Irimie.

C�ti bani cheltuie rom�nii pe tigari?

Ptrivit Studiului GATS, un fum�tor curent cheltuie lunar 273 de lei pe tig�ri, cea mai comun� surs� de procurare a tigaretelor fiind magazinele (84,3%), chioscurile (6,6%) si v�nz� torii ambulanti (3.5%). Foarte putini fum�tori si-au procurat tig�rile de la alt� persoan� (2,7%) sau din alte surse (2,7%). Aproape toti adultii (96,3%) cred c� fumatul cauzeaz� boli grave, 98,3% cred c� fumatul cauzeaz� cancer pulmonar, 94,6% alte cancere, 89,2% accidente vasculare cerebrale si 90,0% atac de cord. O proport ie mai redus� a adultilor a fost constient� de faptul c� fumatul poate cauza osteoporoz� (53,4%), nasteri premature (74,7%) sau disfunctii erectile (66,5%). Totodat�, 95,2% dintre fum�tori au observat avertismente pictoriale de s�n�tate pe pachetele de tig�ri si mai mult de o p�trime (27,5%) s-au g�ndit s� renunte la fumat datorit� acestora. Mai mult femei (33,2%) dec�t b�rbati (24,7%) sau g�ndit s� se lase de fumat ca urmare a avertismentelor pictoriale de s�n�tate.