Astzi, n cea de-a cincea zi a anului, crestinii ortodocsi srbtoresc Ajunul Bobotezei, zi premergtoare marelui praznic al Botezului Domnului Iisus Hristos. Aceasta este si ziua n care Biserica a rnduit s fie post, iar preotii merg pe la casele oamenilor pentru a le sfinti locuintele. La aceast vizit pastoral, slujitorii Bisericii obisnuiesc s stropeasc apa sfintitt si s binecuvnteze pe toti cei ai casei si lucrurile pe care acestia le folosesc, ct si curtile lor. Dar Ajunul Bobotezei este si o zi ncrcat si de tot felul de superstitii si obiceiuri.
.n Ajunul Bobotezei, Biserica a rnduit pentru crestini post negru: nu se mnnc si nu se bea nimic. Postul Ajunului Bobotezei dateaz cam din secolul al IV-lea, pe vremea cnd catehumenii (adultii care se pregteau de Botez) tineau post si se rugau timp de 40 de zile Dup botez, proaspt crestinati, aveau ngduinta s participe pentru prima dat la liturghia credinciosilor si s se mprtseasc. Crestinii postesc pentru a putea lua cu vrednicie din Agheasma Mare. n unele regiuni, crestin-ortodocsii iau Agheasma Mare timp de nou zile de la Boboteaz. nainte de Boboteaz – Botezul Domnuluii, preotii ortodocsi merg la casele credinciosilor s vesteasc Botezul Mntuitorului, cu Botezul, binecuvntnd oameni, gospodrii si animale cu busuioc nmuiat n Agheasm. Dar Ajunul Bobotezei este o zi prielnic si obiceiurilor pgne: farmece, descntece, magii albe si negre. Se spune c celor care postesc de Ajunul Bobotezei le merge bine tot anul. Conform unor traditii populare, de Ajun preotul nu trebuie aprat de cini, pentru c e ru de moarte. Cenusa din sob si gunoiul din cas se strng dimineata pentru a fi presrate primvara pe cmpul pentru roade, ca s le fereasc de prdtori. Exist credinta potrivit creia, n dimineata de Ajunul Bobotezei, dac pomii sunt ncrcati cu promoroac, vor avea rod bogat. La romni este frecvent ntlnit superstitia potrivit creia animalele din grajd vorbesc, la miezul noptii din Ajunul Bobotezei, despre locurile unde sunt ascunse comori. De Ajun, nu sunt admise certurile n cas si nu se d nimic cu mprumut, nici mcar jratec. Se spune c n seara de Ajun se poate afla ct va tri fiecare dintre membrii familiei. La miezul noptii, se iau crbuni din vatr si se denumeste fiecare cu numele membrilor familiei. Se crede c primul care va muri va fi cel al crui crbune se va stinge mai repede, ia cel mai longeviv va fi cel al crui crbune se va stinge ultimul. n Ajunul Bobotezei, n ziua de Boboteaz, De Sfntul Ioan Boteztorul si opt zile dup aceea, nu se spal rufe, pentru c apele sunt sfintite. Superstitia cea mai des ntlnit este cea care spune c n noaptea de Boboteaz, tinerele fete si viseaz ursitul. Ele si leag pe deget un fir rosu de mtase si un fir de busuioc, pe care le pun sub pern. Biatul pe care-l vor visa va fi cel cu care ce vor cstori. Se mai spune c ajunul Bobotezei este cea mai geroas zi a anului si c n aceast noapte viitorul poate fi citit n oglind.
