Astazi �ncepe Postul Craciunului

Postul Cr�ciunului �n bisericile ortodoxe �ncepe marti si dureaz� 40 de zile, potrivit hot�r�rii Sinodului local din Constantinopol care a avut loc �n 1166, �n timpul patriarhului Luca Chrysoverghi, p�n� atunci postul fiind de sapte zile sau sase s�pt�m�ni, mai aspru sau mai usor.

Postul Nasterii Domnului, al doilea ca important� dup� postul Pastilor, �ncepe �n 15 noiembrie si se �ncheie �n 24 decembrie. Cea mai aspr� zi de postire pentru S�rb�toarea Cr�ciunului este 24 decembrie, ajunul Nasterii Domnului. Postul este un act liber consimtit, reglementat de disciplina religioas� pentru a �nt�mpina un eveniment important �n istoria m�ntuirii. �n postul Cr�ciunului este dezlegare la peste si preparate din peste, la vin si untdelemn �n toate zilele de s�mb�t� si duminic� din perioada 21 noiembrie-18 decembrie inclusiv. Zilele cu dezlegare sunt marcate, de regul�, �n Calendarul crestin ortodox fie prin mentiunea dezlegare la peste, fie prin simbolul unui peste. Acest post este de asprime mijlocie, asem�n�tor celui al Sfintilor Apostoli. �n timpul acestui post, �n m�n�stiri se ajuneaz� lunea, miercurea si vinerea p�n� �n ceasul al nou�lea (aproximativ orele 15.00-16.00), c�nd se m�n�nc� hran� uscat� sau legume fierte, f�r� untdelemn; martea si joia se m�n�nc� plante fierte, drese cu untdelemn, si se bea vin, iar s�mb�ta si duminica se �ng�duie si peste, cu exceptia perioadei dintre 20 si 25 decembrie, c�nd postul devine mai aspru). Dac� lunea, martea sau joia cade pr�znuirea vreunui sf�nt cu doxologie mare, se dezleag� la peste, iar miercurea si vinerea, la vin si untdelemn, dar se m�n�nc� numai o dat� pe zi. Tot asa, dac� miercuri sau vineri se �nt�mpl� s� cad� s�rb�torirea unui sf�nt cu Priveghere sau hramul bisericii, atunci se dezleag� la untdelemn, peste si vin. Postul Cr�ciunului este tinut si �n Biserica Romano-Catolic�, unde este numit „Jejunum Adventus Domini” (Postul venirii Domnului), dar dureaz� doar trei s�pt�m�ni. �n ultima zi a Postului Cr�ciunului (24 decembrie), numit� Ajunul Cr�ciunului, credinciosii din multe zone ale t�rii preg�tesc bucate pe care le sfinteste preotul. Ziua de Ajun este o zi de post mai aspru dec�t �n celelalte zile. Se ajuneaz� p�n� la ceasul al nou�lea, c�nd se obisnuieste s� se m�n�nce, �n unele p�rti, gr�u fiert amestecat cu fructe si miere, �n amintirea postului lui Daniel si al celor trei tineri din Babilon. �n unele zone se ajuneaz� p�n� la r�s�ritul luceaf�rului de sear�, care aminteste de steaua ce a vestit magilor nasterea M�ntuitorului. Aceast� ajunare aminteste, de asemenea, de postul tinut odinioar� de catehumenii care, �n seara acestei zile, primeau Botezul crestin si apoi prima �mp�rt�sire la Liturghia s�v�rsit� atunci �n acest scop. Tot din ziua de Ajun �ncep colindele, c�nt�rile prin care glasurile copiilor vestesc marea bucurie a �ntrup�rii Domnului. Postul se �ncheie �n 25 decembrie, dup� Sf�nta Liturghie. Unul dintre obiceiurile din perioada postului este si ast�zi sp�larea veselei cu cenus� sau lesie, ca s� nu mai aib� nicio urm� de carne sau derivate ale acestor produse. De asemenea, perioada de dup� L�satul secului de Cr�ciun era cunoscut� sub denumirea „sez�torile de iarn�”. Sez�torile erau �nt�lniri comunitare cu caracter lucrativ, dar si distractiv. Chiar dac� se desf�surau �n perioada Postului Cr�ciunului, aspectul distractiv era tolerat deoarece �n cadrul lor erau �nv�tate colindele si ur�turile ce urmau s� fie rostite �n timpul s�rb�torilor de iarn�. �n ziua de L�sata secului, gospodarii de la sate m�n�nc� sarmale si carne fript�, beau tuic� si vin nou. Gospodinele trebuie s� tin� cont de mai multe superstitii: resturile de la masa de L�sata secului se arunc� doar spre r�s�rit, altfel p�s�rile se vor r�zbuna si vor ciuguli toat� recolta de boabe; oalele se asaz� cu gura-n jos pentru ca gospod�ria s� fie ferit� de pagube. �n plus, femeile nu au voie s� coas�, nu torc si nu tes de L�sata secului pentru ca gospod�ria s� nu fie lovit� de rele si de boli. Dac� dai �mprumut ceva din cas�, se vor �nmulti lupii si vor cobor� �n sat. Femeile fac turte de m�lai si le dau de poman� pentru morti si vii. �n unele zone, exist� obiceiul „b�tutul pernelor”: fetele nem�ritate �ncearc� astfel s�-si �mbl�nzeasc� soarta si s�-si g�seasc� petitori. Este o vreme si a prezicerilor: dac� pieptul g�inii fripte pentru mas� este gras, iarna va fi grea, viscolit� si geroas�, iar dac� este lipsit de gr�sime, vine iarn� bl�nd� si o var� rodnic�. De Sf�ntul Matei, �n 16 noiembrie, fetele din zona Hategului merg la f�nt�na din mijlocul satului si, la c�ntatul cocosului, aprind o lum�nare si o pun pe margine. Se spune c�, pentru care merit�, lumina ce se reflect� �n ap� se va transforma si �i va ar�ta fetei chipul viitorului sot. Tot acum, femeile lucreaz� p�n� la amiaz� pentru a avea spor �n cas� anul viitor.