luni, mai 4, 2026
Acasă Locale A VII-a editie a Festivalului Fanfarelor, Hoceni 2011

A VII-a editie a Festivalului Fanfarelor, Hoceni 2011

0

La sfrsitul acestei sptmni, la Hoceni, se va desfsura cea de-a VII-a editie a Festivalului Fanfarelor, manifestare organizat de Consiliul Judetean Vaslui, prin Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale (CJCPCT).

n acest an, organizatorul principal al Festivalului Fanfarelor, Consiliul Judetean Vaslui, se mndreste cu un numr record de fanfare concurente, care ofer nu numai garantia unui spectacol reusit, dar certific si faptul c manifestarea, initiat cu intentia de a revigora acest stil muzical, si-a atins scopul. „La acest moment, avem certitudinea c vor participa 11 fanfare: Fanfara „Tradafirilor – a lu’ Alexandru”, din Ivnesti, „Prietenia” si „Brldeanca”, din Brlad, „Todiresteanca”, din Todiresti, „Rotaria Junior”, din Vaslui, „Mgura”, din satul Doagele, comuna Dragomires ti, „Slobozia”, din Grceni, fanfarele din Gherghesti, Valea Mare, comuna Ivnesti, din Zorleni, fanfara din Fstci, comuna Cozmesti, si fanfara din Voinesti. Sperm ca la ora concursului s ni se alture si fanfarele din Buda-Osesti si cea din Cretesti. Marii absenti ai acestei editii sunt ns fanfara din Fundu Vii, comuna Lipovt, si „Stejarul”, din Pungesti, fanfare prezente n editiile anterioare, dar care, acum, nu mai ntrunesc numrul de instrumentisti necesar”, a spus Lucian Onciu, directorul CJCPCT Vaslui. Potrivit acestuia, pentru a motiva participarea unui numr ct mai mare de instrumentisti, fiecare participant la Festival va primi 50 lei, iar primele trei formatii, cstigtoare ale concursului de creatie si interpretare, vor primi premii n bani, sumele variind ntre 1.000 si 2.000 lei. Fondul de premiere provine din sume atrase din sponsorizri.

Fanfara, gen reprezentativ pentru aceasta zona

Etnograful Dan Ravaru, consilier artistic n cadrul CJCPCT Vaslui, face o scurt istorie a fanfarei, explicnd cum a aprut muzica de fanfar si ce rol a jucat aceasta n viata comunittii romnesti. „Fanfarele au existat nc din Evul mediu, la curtile domnesti si la curtile marilor boieri. Avem o atestare din 1495 care aminteste de un Purcel Surlaru, interpret la surlet, un instrument de fanfar, care poseda pmnt unde se afl acum Gherghestiul. Sub inflenta oriental, vor aprea n muzica instrumental si meterhanelele si tubulhanelele. n secolul XIX, n timpul lui Mihai Vod Sturza, se formeaz primele muzici militare. Cu aceast ocazie, cei cu predispozitii muzicale sunt instruiti n armat s foloseasc instrumentele moderne de fanfar, aduse de primii instrumentisti germani sau cehi. ntorsi n sate, cei instruiti n armat au pus bazele fanfarelor trnesti, n sensul c, folosind instrumentarul relativ modern, au inclus n repertoriul lor piesele folclorice de circulatie local. Treptat, sate care erau vestite prin lutarii lor au devenit vetre de fanfar. Un exemplu n acest sens este localitatea Fstci, care avea lutari vestiti, unul dintre ei fiind Mos Dodu, si unde acum sunt unii dintre cei vestiti interpreti de fanfar din judet. O not specific a fanfarelor este dat de numrul mare de interpreti, un exemplu n acest sens fiind , n perioada interbelic, celebra fanfar a Regimentului 25 Racova – Maresal Prezan, care avea peste 100 de membri. Nota cu totul particular a fanfarelor din judetul nostru este dat de utilizarea a dou tipuri de instrumente si a dou stiluri interpretative. Astfel, n zona colinar, cu predominant n Valea Mare, predomin stilul vienez. Aici, instrumentele sunt tiate, scurtate cu 1-2 centimetri si sudate din nou. Fiind mai scurte, se obtine un melos mai nalt si, n acelasi timp, mai catifelat, mai dulce. Cei care folosesc instrumente de tip vienez sunt mai putin atenti la cadent sau la desprtirea prtilor muzicale si creeaz un flux melodic, la care pisele folclorice pot fi mai bine adaptate. Celelalte fanfare, cu instrumente normale, sunt mai apropiate de stilul muzicilor militare, dar au totusi un repertoriu predominant folcloric. n viata comunittii, fanfara a avut un rol extrem de important, nsotindu-l pe om de la nastere, la petrecerea de cumetrie si pn la moarte, cnd este condus la cimitir. ntre aceste momente, fanfara l-a condus la nunt, la hora satului, la baluri si la alte petreceri. Obiceiurile de iarn sunt sustinute, n forma lor cea mai dezvoltat, vlretul, tot de muzica de fanfar. Din pcate, n ultimii ani, numrul interpretilor s-a restrns, tinerii orientndu-se spre alte genuri muzicale, folosind instrumente moderne si mijloace electronice. De aici si scopul principal al festivaluluiconcurs al fanfarelor, care const n revigorarea sau cel putin n conservarea acestui gen muzical, predominant si de veche traditie n zona folcloric a Podisului Central” – Dan Ravaru.