Rom�nia sub imperiul haosului (1919 – 1989)

Editura iesean� Tipo Moldova scoate, in ianuarie anul acesta, volumul al II-lea din �Rom�nia sub imperiul haosului (1919 – 1989), carte coordonat� de reputatul istoric Gheorghe Buzatu si profesorul Corneliu Bichinet. Am mai avut prilejul s� scriu, ne�ndem�natic si cu sigurant� incomplet, si despre o alt� carte coordonat� de acelasi tandem extrem de productiv – este vorba despre �Arhivele secrete. Secretele arhivelor�, ap�rut� �n conditii excelente, prin grija aceleiasi edituri.

Asadar, alte peste 450 de pagini de istorie �nc�lcit�, adesea nestiut� si de ne�nteles – pentru multi dintre noi – �n ciuda pespectivei pe care ne-o ofer� Hegel: „Istoria este o curte de judecat�”. Asa este, sustin coordonatorii acestui volum II din „Rom�nia sub imperiul haosului (1919 – 1989)”, pentru c�, �n abundenta de evenimente, apar c�teva zone de claritate, care au asezat Rom�nia pe un traiect al vremii. „(…) r�zboiul nu �ncepuse, dar splendorile si mizeriile sau f�cut �n modul cel mai dramatic resimtite pe seama Rom�niei. Si nu numai pentru ea. Rezultatul? R�zboiul s-a dovedit, dac� mai era necesar, un dezastru pentru numeroase state si popoare, dup� cum si Pacea ce avea s� rezulte la 1946-1947. �n acest fel, s-au adeverit, o dat� �n plus, fiind preferabil s� survin� contrariul, cuvintele lui N. Iorga (Pacea are at�ta pret c�t r�zboiul din care a iesit)”, noteaz� Gheorghe Buzatu �n argumentul c�rtii. Si, mai noteaz� el, „acolo, �n str�funduri, unde se face istoria, cei „mici” (dup� cum tot Iorga spunea) aveau deja presentimentul dezastrului ce �nsoteste haosul si care, dac� nu se instalase, oricum se profila. (…) Era, atunci, Haosul ori, doar, preludiul Haosului actual?” Aceasta este premisa c�rtii, s� „detecteze” ce s-a �nt�mplat si, deloc exclus, poate s� prevad� ce va fi. Astfel, „Rom�nia sub imperiul haosului (1919 – 1989)” se sprijin� pe o serie de documente fundamentale descoperite �n arhivele interne sau str�ine (din SUA, Marea Britanie, Franta, Germania sau Federatia Rus�). Globalizarea presupune haos – este o alt� premis� util�. Se amestec�, se dilueaz� si dispar valori proprii, se fur�, se �mprumut� sau se impun unele str�ine. De subliniat c� haosul exist� nu numai prin abudenta de fapte istorice semnificative, petrecute �ntr-un interval relativ scurt de timp (judec�nd, evident, din perspectiva timpului istoric) si rezist� prin subtirimea relatiilor create �ntre evenimentele respective. Iat� cum se justific� acest volum colectiv, �n care cei doi coordonatori, Gheorghe Buzatu si Corneliu Bichinet, semneaz�, �mpreun� sau separat, c�teva studii. Unul dintre acestea se numeste „N. Iorga si Unirea tuturor rom�nilor”. Deloc �nt�mpl�toare fixarea pe marile personalit�ti ale rom�nilor si deloc surprinz� toare, av�nd �n vedere „confesiunea” sui generis a scriitorului Corneliu Bichinet: „Citesc mult, de c�nd eram copil, scriu at�t c�t �mi permite timpul. Nu voi renunta la scris niciodat�. Sunt c�tiva oameni, �n afara p�rintilor, pe care �i asemui cu m�na lui Dumnezeu pentru mine, oameni ce au avut o �nr�urire fantastic� asupra devenirii mele umane: Neculai Turcu, bunicul dinspre mam�, Tudor Ghideanu, de la Facultatea de Filosofie din Iasi, istoricul Gheorghe Buzatu si omul politic Gheorghe Funar. F�r� a fi tributar cuiva, ad�ug�ndu-l aici si pe istoricul si criticul literar Mihai Ungheanu, eu nu sunt produsul vreunui cenaclu sau curent literar la mod�. M� preocup� t�ranii, oamenii de r�nd, cu dramele si bucuriile lor, dezmostenitii sortii, personalit�tile puternice… De student, am avut preocup�ri �n a cerceta cariera lui Titulescu, �n a-l �ntelege si aprofunda pe Nicolae Iorga si, mai cu seam�, pe Ion Antonescu, maresalul”, spune Bichinet. Cei din urm� se reg�sesc, de altfel, �n cartea aceasta: primul, cu deja mentionatul studiu „N. Iorga si Unirea tuturor rom�nilor”, iar ceilalti doi, �n lucrarea „Un trio pentru istorie: N. Titulescu – I. Antonescu – Gh. Br�tianu”. Buzatu si Bichinet mai semneaz� �mpreun� si „23 august 1944 – Conspiratia conspiratorilor”. Ar fi meschin sau de-a dreptul nerusinat din partea mea s� intru �n substanta oric�ruia dintre studiile mentionate, dar pot �ndr�zni s� le prezint ca lecturi utile si chiar obligatorii. �n definitiv, de un anumit gen de haos ne ap�r� chiar c�rtile care scriu despre acesta.