Populaţia rezidentă la 1 ianuarie 2025 a fost în scădere faţă de anul precedent, iar factorii determinanţi au fost sporul natural negativ, soldul migrator şi numărul naşterilor înregistrate tardiv la oficiile de stare civilă, a declarat Silviu Vîrva, vicepreşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS).

Potrivit lui Vîrva, efectul conjugat al acestora a fost menţinerea României ca ţară de imigrare, dar cu o populaţie rezidentă în scădere cu 24.400 persoane la 1 ianuarie 2025 faţă de 1 ianuarie 2024.
„Deşi migraţia netă internaţională în anul 2024 a fost pozitivă, populaţia rezidentă la 1 ianuarie 2025 a fost în scădere faţă de anul precedent. Factorii determinanţi au fost sporul natural negativ (-100.900 persoane), soldul migrator (Â71.300 persoane) şi numărul naşterilor înregistrat tardiv la oficiale de stare civilă (Â5.200 persoane). Efectul conjugat al acestora a fost menţinerea României ca ţară de imigrare, dar cu o populaţie rezidentă în scădere cu 24.400 persoane la 1 ianuarie 2025 faţă de 1 ianuarie 2024. Precizez că datele sunt definitive. Începând din acest an, INS publică atât comunicat de presă cu versiunea de date provizorii (ca şi până acum, în august 2026 pentru populaţia rezidentă la 1 ianuarie 2026), cât şi comunicat de presă cu versiunea de date definitive (nou-ianuarie pentru populaţia rezidentă la 1 ianuarie 2025)”, spune Silviu Vîrva, vicepreşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS).
Populaţia rezidentă a fost de 19,043 milioane persoane, la 1 ianuarie 2025, în scădere cu 24.400 persoane faţă de 1 ianuarie 2024, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Fenomenul de îmbătrânire demografică continuă să se accentueze, ridicându-se la 131,3 persoane vârstnice la 100 de tineri sub 15 ani.
La 1 ianuarie 2025, populaţia rezidentă din mediul urban a fost de 9.770.400 persoane, în scădere cu 1,3% faţă 1 ianuarie 2024. Populaţia feminină la 1 ianuarie 2025 a fost de 9.752.600 persoane, în scădere cu 0,4% faţă de aceeaşi dată a anului precedent. Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, ponderea populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste) continuându-şi trendul de creştere: comparativ cu 1 ianuarie 2024, cu 0,3 puncte procentuale (de la 20% în 2024 la 20,3% la 1 ianuarie 2025).
Ponderea populaţiei de 0-14 ani în total populaţie a scăzut de la 15,9% la 1 ianuarie 2024 la 15,4% la 1 ianuarie 2025.
Soldul migraţiei internaţionale în anul 2024 a fost pozitiv, numărul imigranţilor depăşind numărul emigranţilor cu 71.300 persoane. Astfel, România a continuat să fie o ţară de imigrare. Cu toate acestea, soldul migraţiei internaţionale, în scădere faţă de anii precedenţi, nu a reuşit să compenseze sporul natural negativ (-100.900 persoane).










