Costurile din construcții vor înregistra creșteri semnificative începând cu 1 ianuarie 2026, ca urmare a aplicării taxei de carbon pentru materiile prime și produsele semifinite importate din afara Uniunii Europene. Ca exemplu, o investiție evaluată la 100.000 de euro în 2025 pentru construcția unei case sau a unei hale industriale ar putea ajunge în 2026 la aproximativ 115.000 de euro, în absența oricăror modificări de proiect sau de standard, exclusiv ca efect al creșterii costurilor din lanțul de aprovizionare.
Cele mai afectate vor fi materialele de bază – cimentul, fierul, oțelul și aluminiul – care au un rol esențial în majoritatea proiectelor de construcții din România. Noua taxă este introdusă prin Mecanismul de Ajustare a Carbonului la Frontieră (CBAM) și presupune costuri suplimentare pentru importurile din state non-UE, costuri care vor fi transferate treptat în prețurile materialelor de construcții și, ulterior, în costul final al proiectelor.
„Pentru foarte multe materiale folosite în România, materia primă sau produsele semifinite provin din afara Uniunii Europene. Odată cu aplicarea taxei de carbon, aceste costuri vor intra direct în calculele de preț. 2026 va fi anul în care scumpirile nu vor mai putea fi absorbite”, a declarat Cosmin Raileanu, fondatorul platformei Depozit Virtual (vindem-ieftin.ro), citat de Agerpres.
Potrivit estimărilor din industrie prezentate în analiză, luna ianuarie 2026 va reprezenta, practic, singura perioadă în care vor mai putea fi accesate prețurile actuale, însă doar pentru materialele aflate deja în producție sau în stocurile existente. Scumpirile nu vor fi introduse brusc prin publicarea unor noi liste de preț, ci vor apărea etapizat, în funcție de ciclurile reale de producție.
Producătorii și importatorii pregătesc deja noile structuri de cost, care vor fi aplicate pe măsură ce intră în producție loturi realizate cu materii prime achiziționate la prețuri mai mari. Astfel, materialele fabricate cu materii prime cumpărate în 2025 vor putea fi livrate în continuare la prețurile actuale, în timp ce producția demarată în 2026 va reflecta integral noile costuri generate de taxa de carbon, precum și de scumpirile din energie și logistică.
„Nu vorbim despre o scumpire dintr-o dată, ci despre una etapizată, care ține de ciclurile reale de producție. În ianuarie, cei care au șantiere în lucru mai pot beneficia de prețurile actuale, dacă se grăbesc cu achizițiile. După aceea, pe măsură ce intră în piață producția nouă, prețurile vor crește inevitabil”, a explicat Cosmin Raileanu.
Această fereastră de timp va fi însă limitată și inegală, în funcție de nivelul stocurilor fiecărui producător, de contractele deja semnate și de ritmul în care noile costuri vor fi transferate în piață. Pentru proiectele aflate deja în execuție, momentul achiziției materialelor, în special în luna ianuarie, poate influența decisiv costul final al întregului proiect.
Analiza subliniază și dependența ridicată a României de importurile din afara Uniunii Europene, în special în sectorul metalurgic și industrial. Printre principalii furnizori se numără Turcia, China și India, state care nu sunt integrate în sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii. Aplicarea taxei de carbon va afecta direct aceste importuri, iar estimările din piață indică majorări de 9-10% la nivel de materie primă și produs semifinit, în special pentru oțel, aluminiu și alte produse metalurgice.
Impactul va fi cel mai vizibil în construcțiile industriale și logistice, unde ponderea materialelor metalice este ridicată. Pentru hale industriale, structuri metalice și profile zincate, creșterile estimate sunt de 9–10% la nivelul materialelor, în timp ce produsele metalurgice, în ansamblu, ar putea înregistra majorări de aproximativ 10%.
Efectele se vor propaga însă în lanț și către alte categorii de materiale: pavajele ar putea înregistra creșteri de circa 6%, acoperișurile metalice și profilele – între 5 și 7%, iar panourile sandwich – tot între 5 și 7%. La nivel de produs finit și execuție, impactul cumulat va fi și mai mare.
„Când aduni scumpirile la materiale, transport, manoperă și costuri indirecte, prețul final al unei construcții poate crește cu până la 15% în 2026, comparativ cu 2025”, a precizat Cosmin Raileanu.
Ca exemplu, o investiție evaluată la 100.000 de euro în 2025 pentru construcția unei case sau a unei hale industriale ar putea ajunge în 2026 la aproximativ 115.000 de euro, în absența oricăror modificări de proiect sau de standard, exclusiv ca efect al creșterii costurilor din lanțul de aprovizionare.
În prezent, nu sunt anunțate creșteri majore în zona materialelor de izolație – precum polistirenul, vata minerală și alte sisteme termoizolante – acestea fiind mai puțin dependente de materiile prime intens carbonifere din afara Uniunii Europene. Cu toate acestea, specialiștii avertizează că evoluțiile din sectorul energetic și din transport ar putea influența și aceste categorii pe termen mediu.
În concluzie, anul 2026 se conturează ca un moment de schimbare structurală în formarea prețurilor din construcții. Taxa de carbon, dependența de importurile non-UE și efectul de propagare a costurilor în execuție vor face ca proiectele începute sau contractate în 2026 să fie semnificativ mai scumpe decât cele din 2025.
„Diferența, în perioada următoare, nu o va mai face cine are cel mai mic preț de listă, ci cine reușește să planifice, să cumpere din timp și să optimizeze corect achizițiile”, a mai afirmat Cosmin Raileanu.
