Cinci din zece titluri din topul general sunt dedicate sănătăţii şi wellbeing-ului n Dostoievski, lider în topul autorilor n „Micul Prinţ”, ales cel mai des de copii.
Analiza comportamentului de lectură la nivelul anului trecut arată că volumele dedicate sănătăţii, relaţiei dintre corp şi emoţii şi gestionării stresului ajung, pentru prima dată, în zona de consum mainstream, reflectată direct în topul general al celor mai vândute cărţi, potrivit datelor Libris.
Faptul că mai multe titluri din sfera echilibrului corp-minte se regăsesc în primele poziţii ale topului general, alături de literatură clasică şi ficţiune consacrată, indică o schimbare de prioritate: lectura este folosită ca instrument de clarificare, reglare şi decizie personală. „În 2025, vedem că românii nu mai aleg cărţile doar pentru informare sau relaxare. Lectura este folosită pentru a înţelege cum să gestioneze mai bine stresul, corpul, emoţiile şi ritmul vieţii de zi cu zi. Este o alegere mult mai pragmatică şi mai asumată decât în trecut”, explică Loredana Tudor, Marketing Manager Libris.
Sănătatea iese din zona de nişă şi intră în decizia culturală majoră
În 2025, interesul pentru sănătate nu se mai limitează la o categorie distinctă. Volume care tratează funcţionarea organismului, sistemul nervos, metabolismul sau legătura dintre emoţii şi sănătate sunt cumpărate de acelaşi public care citeşte literatură clasică sau beletristică contemporană. Această suprapunere indică faptul că sănătatea devine o temă transversală, nu un interes izolat.
Titluri precum „Marele dicţionar al bolilor şi afecţiunilor”, „Plante tămăduitoare”, „Revoluţia glucozei” sau „Creierul şi misterele sufletului” se află în topul general al vânzărilor, confirmând interesul crescut pentru informaţie aplicată, cu impact direct asupra calităţii vieţii. „Observăm o orientare către cărţi care oferă explicaţii structurate şi soluţii concrete, ceea ce indică o nevoie reală de control şi stabilitate. Această evoluţie marchează o mutare semnificativă de la nutriţie ca stil de viaţă la sănătate ca investiţie personală, cu accent pe prevenţie, înţelegere şi decizii pe termen lung”, mai spune Loredana Tudor.
Clasicii şi căutarea sensului: repere într-un context tensionat
În acelaşi timp, literatura clasică îşi păstrează un rol central în alegerile de lectură. „Micul prinţ” de Antoine de Saint-Exupery şi „Nopţi albe” de Feodor Dostoievski ocupă primele poziţii în topul general al anului 2025, iar alte titluri canonice precum „Ferma animalelor” sau „1984” au dominat solid în preferinţele cititorilor. Asocierea acestora cu volume precum „Omul în căutarea sensului vieţii” indică o orientare către lecturi care oferă repere morale, cadre de interpretare şi claritate, într-un context marcat de incertitudine.
Un fenomen care s-a conturat clar în 2024 şi se confirmă în 2025 este rolul tot mai stabil al comunităţilor de lectură din social media, în special BookTok. Popularizarea nuvelei „Nopţi albe” pe TikTok a demonstrat că aceste platforme nu generează vârfuri de interes de scurtă durată, ci construiesc „valuri lungi” de consum. Titlul, care a captat atenţia generaţiei Z prin teme precum singurătatea, nevoia de conexiune şi vulnerabilitatea emoţională, îşi menţine poziţia de lider şi în 2025, urcând pe al doilea loc în topul general Libris (faţă de locul 9 în 2024).
„Această dinamică evidenţiază o diferenţă structurală faţă de modelele clasice de recomandare. BookTok nu produce rotaţii rapide de titluri, ci consolidează un nucleu relativ stabil de aproximativ 15–20 de volume care rămân relevante pe termen lung. Alegerea este ghidată preponderent de impactul emoţional al lecturii, mai degrabă decât de analiză critică sau notorietate literară, ceea ce explică revenirea autorilor clasici în topuri printr-o lectură contemporană, aliniată preocupărilor actuale ale publicului tânăr”, adaugă Loredana Tudor.
Cum se cumpără cărţile în 2025: mobil, rapid, recurent
Datele Libris arată o dominare clară a dispozitivelor mobile, care generează 80,4% din trafic, comparativ cu 19,48% desktop. Acest comportament indică o decizie de achiziţie integrată în viaţa de zi cu zi, realizată rapid, în contexte diverse, nu într-un cadru dedicat exclusiv cumpărăturilor online.
Structura cererii confirmă, de asemenea, o schimbare de priorităţi. În 2025, cărţile pentru copii reprezintă 27,14% din totalul comenzilor, cea mai mare pondere dintre toate categoriile, urmate de Beletristică (15,48%). Perioada pandemiei a accelerat o reorientare către zona educaţională şi familială. Această schimbare se reflectă şi în prezent, prin interesul susţinut pentru cărţile destinate copiilor, dar şi cele de parenting.
Categoriile care indică nevoia de înţelegere şi orientare, respectiv Ştiinţe umaniste, Religie şi Dezvoltare personală, completează tabloul unui consum cultural atent, selectiv şi orientat spre sens.
„Comportamentul de consum din 2025 arată un nivel ridicat de fidelitate. De exemplu, un cititor din Constanţa a realizat achiziţii în valoare de 81.950 lei, în 87 de comenzi, în timp ce un cititor din Bucureşti a plasat 170 de comenzi într-un singur an. În zona corporate, cea mai mare comandă a inclus 4.600 de exemplare, cu o valoare totală de 154.901,73 lei. Aceste date arată că lectura rămâne o alegere constantă şi relevantă, atât pentru cititorii individuali, cât şi pentru organizaţii. Cartea este percepută ca un instrument de educaţie, reflecţie şi dezvoltare, nu ca un consum ocazional”, subliniază Loredana Tudor.
Totodată, datele Libris din 2025 arată că cele mai multe comenzi de carte pe cap de locuitor s-au făcut din Ilfov, Braşov şi Bucureşti, la polul opus aflându-se judeţele Harghita, Covasna şi Teleorman.
Analiza tratează separat vânzările de manuale şi cărţi şcolare sau incluse în bibliografia şcolară.
