Doar 30% dintre agricultorii români au reușit în 2025 să acceseze finanțări europene sau naționale, în timp ce 70% nu au obținut niciun tip de sprijin, arată Carta Albă a Agriculturii 2025, realizată de IMM România și citată de Agerpres. Principalele obstacole semnalate sunt birocrația, criteriile complexe de eligibilitate și lipsa resurselor pentru pregătirea proiectelor, dificultăți resimțite în special de micii producători.
Documentul subliniază că politicile europene pentru perioada 2023–2027, aliniate Pactului Verde și Strategiei „De la fermă la furculiță”, vizează tranziția către o agricultură sustenabilă și digitalizată. Accesul la finanțare rămâne însă o provocare, deși România dispune de resurse importante prin PAC. 2025 este considerat un an de cotitură pentru sector, iar eficiența utilizării fondurilor depinde de capacitatea instituțiilor și a fermierilor de a transforma sprijinul financiar în competitivitate și dezvoltare durabilă.
Analiza arată că investițiile fermierilor s-au concentrat în principal pe modernizarea echipamentelor și utilajelor (71,75%), prioritate esențială pentru creșterea productivității și reducerea costurilor. Aproximativ 43,25% dintre respondenți au investit în administrarea fermei, inclusiv în software de gestiune, servicii de contabilitate și consultanță pentru proiecte europene, reflectând profesionalizarea managementului agricol. Digitalizarea a reprezentat 25% din investiții, marcând o creștere în adoptarea tehnologiilor inteligente, în timp ce 12% au direcționat fondurile spre menținerea activității curente. Investițiile în formare profesională (9,75%) și cercetare-inovare (8,75%) rămân scăzute, deși sunt considerate vitale pentru modernizare.
În privința formelor de sprijin preferate, granturile nerambursabile domină detașat, fiind indicate de 68,50% dintre fermieri, datorită riscurilor financiare reduse. Liniile de credit sunt preferate de 34,25%, iar creditele garantate de stat de 24,75%, utile în special pentru IMM-urile fără garanții suficiente. Alte surse, precum leasingul sau finanțările private, însumează 8,75%.
Cercetarea arată o dependență accentuată de fondurile nerambursabile: 75,25% dintre fermieri declară că acestea au fost principala resursă pentru dezvoltare, în timp ce liniile de credit sunt menționate de 28,50%. Accesul dificil la creditare, din cauza condițiilor stricte și a riscurilor din agricultură, menține orientarea către granturi.
Carta Albă a Agriculturii a fost realizată în 2024 pe baza unui chestionar aplicat unui eșantion de 439 de IMM-uri agricole din toate regiunile țării, acoperind producția vegetală, zootehnia și servicii conexe. Studiul oferă o imagine detaliată asupra provocărilor, tendințelor și necesităților de finanțare din agricultura românească.
