„Se pare că nu mai este o specialitate atractivă”, deşi există nişte venituri destul de consistente, spune Horațiu Moldovan. Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate afirmă că problema asigurării asistenţei medicale de către medicii de familie este una care „îngrijorează” de peste un deceniu, pentru că de la un an la altul numărul acestora este tot mai mic.
Şeful Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) a afirmat că asigurarea asistenţei medicale de bază prin medicii de familie ”este un element care îngrijorează decidenţii din sistemul medical de cel puţin 10-15 ani”.
„Numărul de medici de familie nu creşte, scade. Numărul de medici de familie în contract cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate scade în fiecare an. Se pare că nu mai este o specialitate atractivă, deşi există nişte venituri destul de consistente, în medie, la nivelul medicilor de familie dacă comparăm cu colegi din alte specialităţi din ambulatoriul de specialitate. Cu toate astea, media lor de vârstă este foarte înaintată, mulţi dintre ei vor ieşi la pensie”, a declarat Horaţiu Moldovan
Oficialul CNAS a subliniat că, pentru rezolvarea acestei probleme „foarte greu de gestionat în momentul de faţă”, autorităţile se bazează pe sprijinul universităţilor de profil, dar şi pe faptul că medicii care aleg să profeseze în zone izolate pot primi nişte bonificaţii, care vor fi crescute în perioada următoare, concomitent cu o „flexibilizare” a programului. Horaţiu Moldovan a subliniat că, nu în ultimul rând, implicarea autorităţilor locale este esenţială pentru atragerea medicilor de familie în unele locuri, existând unele administraţii locale care au înţeles că este important ca membrii comunităţii să beneficieze de asistenţă medicală şi acordă sprijin medicilor fie în plata utilităţilor, fie în amenajarea cabinetelor ori sub alte forme.
Un procent de 30% din cheltuielile din sănătate, asigurat de pacient
Şeful Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate a mai anunţat că un studiu realizat recent de o instituţie de învăţământ superior arată că asiguraţii români suportă din propriul buzunar 30% din cheltuielile necesare serviciilor de sănătate de care beneficiază, procent mult mai mare decât în alte ţări europene. În acest context, Moldovan se declară un susţinător al asigurărilor complementare de sănătate.
„Probabil că vi se pare ciudat că un preşedinte al Casei de Asigurări de Sănătate, care este un asigurator social de servicii de sănătate, să vorbească despre asigurări complementare. Să vă spun de ce vorbesc eu despre lucrurile astea: pentru că, la fel cum opinia publică a putut să constate, cel puţin din studiul pe care l-a publicat Academia de Studii Economice în urmă cu aproximativ o jumătate de an, 30% din cheltuielile din sănătate, în momentul de faţă, sunt asiguraţi de către cine? De către pacient. Din 10 lei, 3 lei îi scoate pacientul din buzunar. Acesta nu este normal, nu se întâmplă niciunde în lumea civilizată, în Europa civilizată acest lucru”, a declarat preşedintele CNAS. El a subliniat că există şi în alte state situaţii în care pacientul plăteşte servicii medicale, dar cuantumul acestora nu este nici pe departe de 30%, tocmai pentru că fiecare ţară are, pe lângă asiguratorul de servicii sociale de sănătate, şi asiguratori complementari, care pot să fie tot de stat sau privaţi.
Moldovan a susţinut introducerea, după modelul altor state, de facilităţi fiscale pentru cei care încheie şi asigurare complementară de sănătate, „astfel încât, atât angajatorul, cât şi angajatorul să fie tentat să cheltuiască o anumită sumă pentru asigurările complementare de sănătate prin aceste facilităţi fiscale”.
