Românii continuă să prefere carnea de porc și de pasăre, în timp ce vita, oaia și capra rămân alegeri ocazionale. Motivele țin de tradițiile culinare, de prețurile mai ridicate și de lipsa unor campanii susținute de promovare a consumului alternativ, susține președintele Asociației Fermierilor din România (AFR), Daniel Botănoiu.
Deși România deține unul dintre cele mai mari efective de ovine din Uniunea Europeană — peste 15 milioane de capete —, consumul intern de carne de oaie este modest, de doar 2,3 kilograme pe locuitor, concentrat aproape exclusiv în perioada Sărbătorilor Pascale.
„Deși avem o producție ridicată, de peste 4.500 de tone, consumul intern nu reflectă acest lucru. Este un consum ocazional, de volum redus. Românii mănâncă miel aproape exclusiv de Paște”, a declarat Daniel Botănoiu pentru Agerpres.
În Uniunea Europeană, media consumului este de 1,3 kg/locuitor, dar Franța și Irlanda depășesc 3 kg/locuitor. Botănoiu arată că obiceiurile alimentare tradiționale, care favorizează carnea de porc și cea de pasăre, alături de prețurile mai ridicate ale cărnii de oaie, mențin cererea scăzută.
Pentru creșterea eficienței fermelor de ovine și caprine, liderul AFR recomandă investiții în infrastructură, management atent al reproducției, evitarea consangvinizării și utilizarea unor furaje bogate în proteine, completate cu cereale precum orz, porumb și ovăz.
România are unul dintre cele mai mici niveluri de consum de carne de vită din Uniunea Europeană — aproximativ 3 kg/locuitor/an, de trei ori sub media europeană, situată la 9 kg. țări precum Irlanda, Danemarca și Franța depășesc 10 kg/locuitor/an.
„Prețurile ridicate și preferințele tradiționale pentru carnea de porc și de pasăre limitează cererea. Carnea de vită este percepută ca un produs de nișă, mai scump, cumpărat mai ales pentru ocazii speciale”, a precizat Daniel Botănoiu.
În prezent, România are peste 1,9 milioane de bovine, dintre care 1,1 milioane de vaci, iar producția de carne de vită se ridică la 6.700 de tone. Pentru creșterea productivității, președintele AFR recomandă hrănirea echilibrată și de calitate, acces la furaje bogate în proteine, controale medicale regulate și depozitare corespunzătoare.
Botănoiu consideră că diversificarea produselor din carne de vită — burgeri, cârnați sau carne tocată premium —, precum și parteneriatele cu restaurantele și firmele de catering ar putea stimula cererea internă.
Carnea de pasăre domină piața autohtonă, cu un consum mediu de 28 kg/persoană/an, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Nouă din zece români aleg puiul, iar șapte din zece îl gătesc de mai multe ori pe săptămână.
„Accesibilitatea prețului și adaptabilitatea în bucătăria românească explică popularitatea ridicată a cărnii de pasăre. Producția și consumul cresc anual cu aproximativ 3%, menținând România printre liderii regionali”, a arătat Daniel Botănoiu.
Efectivele totale de păsări depășesc 62 de milioane de capete, iar producția de carne este estimată la 64.000 de tone. Președintele AFR subliniază că este esențială o comunicare constantă cu publicul, prin campanii care să evidențieze beneficiile nutriționale și sustenabilitatea fermelor.
„Fermele trebuie să fie active în cooperative, pentru a-și spori puterea de negociere și accesul la piețele angro. Promovarea mărcilor proprii poate construi o bază de clienți fideli. Clientul este stăpânul afacerii tale”, a adăugat Botănoiu.
Carnea de porc rămâne principalul produs consumat în România, cu 37,5 kg/persoană/an, însă aproximativ 75% din consum este acoperit prin importuri.
„După apariția pestei porcine africane, producția internă a scăzut drastic, iar dependența de importuri s-a accentuat. Cea mai mare parte a cărnii de porc provine din Spania, Germania, Ungaria și Polonia. Din păcate, importurile au devenit o componentă majoră a deficitului comercial agroalimentar al României”, a explicat Daniel Botănoiu.
Efectivele de suine din România sunt de 3,2 milioane de capete, cu o producție totală de 27.000 de tone, iar deficitul de carne este estimat la aproximativ patru milioane de carcase. Botănoiu consideră că redresarea sectorului depinde de investițiile în ferme moderne de reproducție, lanțuri locale de procesare și măsuri stricte de biosecuritate.
La nivel european, consumul mediu total de carne este de 75,8 kg/locuitor/an, din care 51% carne de porc, 28% de pasăre și 17% de vită. Carnea de oaie, capră și vânat însumează doar 4% din total.
„Europa traversează o schimbare structurală a obiceiurilor alimentare. Carnea de pasăre câștigă teren, iar cea de porc și vită se contractă sub presiunea costurilor și a conștiinței ecologice”, a explicat Daniel Botănoiu.
Potrivit analizelor AFR, până în 2035 consumul de carne de vită în Uniunea Europeană ar putea scădea cu 6%, la 9,2 kg/locuitor/an, în timp ce segmentul cărnii de pasăre își va continua creșterea. În prezent, media europeană este de 24 kg/locuitor, cu Portugalia în topul consumului (peste 38 kg/locuitor/an).
„Structura consumului de carne din România reflectă un echilibru între tradiție, preț și accesibilitate. Există un potențial semnificativ pentru dezvoltarea producției interne de carne de vită, porc și oaie, dar succesul depinde de adaptarea la cerințele pieței, modernizarea fermelor și o comunicare eficientă cu publicul. Europa se află într-o tranziție lentă, dar ireversibilă, către un consum mai diversificat și mai durabil”, a concluzionat Daniel Botănoiu, președintele Asociației Fermierilor din România.
