Anul a început cu o surpriză în ceea ce privește inflația. În ianuarie, când au crescut unele taxe și accize, dar și salariul minim, rata anuală a inflației a scăzut ușor, până la 5%. Guvernatorul BNR a prezentat ieri raportul trimestrial asupra inflației. BNR prognozează o inflație de 3,8 la sută pentru trimestrul 4 din 2025.

Vor mai fi fluctuații ale inflației în primul semestru din acest an, până în luna iunie am putea vedea creșteri de prețuri la anumite produse și servicii, însă nu vor mai fi la fel de mari ca acum un an sau doi.
‘În ceea ce privește aceste fluctuații de ritm în prima jumătate a acestui an, ele sunt generate în principal de efecte de bază, nu avem presiuni inflaționiste deosebite. Sunt efecte de bază generate de șocurile din trecut. S-au majorat impozitele indirecte în ianuarie 2024 și avem scădere în consecință în ianuarie 2025, apoi reduceri de prețuri ale gazelor naturale și alimentelor neprocesate în T2 2024, iar după ce trec aceste efecte de bază inflația rămâne undeva până în 5%, conform prognozei noastre. Ea se duce în jos începând cu vara anului curent’, a explicat guvernatorul BNR.
Mugur Isărescu a transmis că în luna ianuarie , România nu mai are cea mai mare inflație. O inflație mult mai mare este în Cehia sau Ungaria.
‘În sfârșit, în ianuarie, nu mai suntem noi campioni la inflație în UE. Ne-au întrecut și polonezii și ungurii. În România, inflația 4,95% – 5%, depinde unde o rotunjim, în Ungaria 5,3%. Faptul că avem o politică de dobândă, deci o rată de dobândă mai ridicată este legată de altceva. E legată de tensiunile politice interne și de faptul că acum, în mod corect, considerăm că stabilitatea financiară și legat de această stabilitate a cursului de schimb este importantă, aș spune chiar foarte importantă. Din această cauză și prudența noastră, care nu este exagerată. O reducere a ratei de dobândă de politica monetară poate să sune așa… în ochii piețelor, având în vedere dimensiunile deficitelor, ca o invitație la deprecierea cursului, ceea ce acum nu este cazul să se întâmple. În următorii doi ani, principala contribuție dezinflaționistă este atribuită evoluției ratei CORE-2 ajustat Ce înseamnă asta? Că politica monetară funcționează”, a precizat oficialul BNR.
Guvernatorul BNR a vorbit și despre importanța atragerii de fonduri europene, dar și despre investiții, care pot ține deficitul sub control.
Este posibil ca în acest an să asistăm la o creștere a euro, a mai spus Mugur Isărescu, acesta să depășească 5 lei.
‘Desigur, ce se întâmplă acum, tensiunea dintre Statele Unite și Uniunea Europeană, nu a putut să fie introdusă în această prognoză. Pe baza ei, dar și a datelor interne, avem această evoluție a inflației. Rata anuală a inflației, măsurată pe bază a indicilor prețurilor de consum, se menține în tendința generală descrescătoare pe tot parcursul anului curent, urmată de o stabilizare în jumătatea superioară a intervalului țintă, începând cu 2026. Suntem, față de prognoza anterioară, ușor mai sus acum, dar observați curba roșie. Spre sfârșitul intervalului de prognoză, datele prezente arată o situație mai bună a inflației’, a spus Isărescu.










