Cu ocazia aniversării a 166 de ani de la Unirea Principatelor Unite Muzeul Județean îi invită pe vasluieni să vadă în original două opere de artă care fac parte din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României, incluse în expoziția temporară „Alexandru Ioan Cuza 150”, alăturile de tronurile domnitorului și soției sale, găzduită de instituție. Este vorba despre „Proclamarea Unirii (24 ianuarie 1859)”, de Theodor Aman, 1861, „Alexandru Ioan Cuza”, de Carol Popp de Szathmari”, 1864.
Tabloul „Proclamarea Unirii (24 ianuarie 1859)”, semnat de Theodor Aman, și realizat în anul 1861, alături de pictura „Alexandru Ioan Cuza”, realizată de Carol Popp de Szathmari” în anul 1864, ca și tronurile domnitorului Alexandru Ioan Cuza și soției sale se află în prezent în Sala „Arta” a Muzeului Județean „Ștefan cel Mare”, unde pot fi văzute de vasluienii doritori.
„Unirea Moldovei și a Țării Românești a reprezentat un prim obiectiv comun îndeplinit al elitei de pe ambele maluri ale Milcovului. A fost un moment esențial în procesul de formare a statului modern român, marcând unirea administrativă și politică a celor două teritorii. Evenimentul a fost surprins plastic în anul 1861 de către Theodor Aman în creația artistică pe care am adus-o astăzi în prim-plan. Pictura, realizată în ulei pe pânză, care evocă un moment de răscruce al istoriei națiunii române, îi prezintă pe membrii Adunării Elective de la București în timpul votării lui Al. Ioan Cuza, ca domn al Țării Românești, la 24 ianuarie 1859”, prezintă instituția opera lui Theodor Aman (1831-1891), pictor și grafician român, artistul care avea să întemeieze primele școli românești de arte frumoase, dezvoltând și modernizând domeniul artistic și reducând astfel decalajul enorm care exista atunci în Principatele Unite (România) față de arta europeană occidentală.
„Cea mai cunoscută imagine a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, mai ales datorită faptului că ani la rând a apărut în manualele de istorie, este un portret 3/4, în picioare, a părintelui fondator al statului român modern, realizat de pictorul Carol Popp de Szathmári. Portretul oficial al lui Alexandru Ioan Cuza îl prezintă pe acesta într-o manieră clasică, având trăsături demne și o expresie calmă, dar autoritară. Uniforma este de general de dorobanți călări (de inspirație austriacă). Vestimentația sa este specifică epocii, fiind alcătuită dintr-o tunică neagră cu brandenburguri, epoleți și broderii aurii, diagonală verde cu margini roșii, pe piept, în stânga, patru decorații, centură roșu cu auriu și un pantalon alb cu vipușcă și broderii aurii”, este prezentarea oferită picturii realizată de Carol Popp de Szathmári (1812 – 1887), „unul dintre artiștii importanți din România secolului al XIX-lea, remarcându-se prin interesul pentru genul documentar și, mai cu seamă, ca pionier al artei fotografice, fiind primul fotoreporter de război din lume”. Despre acesta se arată faptul că, „în vara anului 1863, Szathmári a realizat o suită de fotografii domnitorului Alexandru Ioan Cuza și doamnei Elena Cuza, la atelierul său din București, care vor consacra figura domnului Unirii în conștiința opiniei publice românești. În 1864, artistul a litografiat portretele domnitorului și al soției sale. Imaginea lui Alexandru Ioan Cuza, așa cum apare în litografia din 1864, a fost reluată într-o formă redusă, atât ca încadrare a personajului, cât și ca accesorii vestimentare (fără mantia domnească) în faimosul tablou în ulei adus în prim-plan astăzi”.
Vasluienii care vor să vadă aceste opere în realitate o pot face vizitând Sala „Arta”, unde, în aceste zile, se află și cele două tronuri, ale domnitorului și soției, despre care care organziatorii arată: „în cazul ambelor tronuri, partea superioară a spătarului și brațele sunt sculptate. Pe spătar, sunt stema Principatelor Unite și coroana princiară susținută de doi amorași. Brațele se termină cu capete figurate de leu. Spătarele, banchetele și brațele sunt tapițate cu catifea vișinie, iar banchetele au în partea inferioară ciucuri din fir auriu. Tronurile au perne detașabile îmbrăcate în catifea vișinie”.
„La sosirea lui Carol I în România, acesta s-a stabilit în reședința de la Cotroceni, ocupată anterior de Alexandru Ioan Cuza. Ca urmare, el a folosit, pentru o vreme, nu doar personalul palatului, ci și mobilierul (probabil și o parte a veselei din argint a predecesorului său). Carol I a păstrat inclusiv tronurile, cu stema Principatelor Unite, folosite de Alexandru Ioan și Elena Cuza. Tronurile au primit monogramele regale, ale lui Carol I și a Elisabetei, care se află și astăzi pe spătare. Acestea au fost folosite inclusiv la ceremonia Încoronării, din anul 1881”, se spune într-o prezentare a expoziției.
.
