Executivul a anunțat creșterea salariului minim brut la 4.050 de lei, precizând că decizia a fost agreată împreună cu reprezentanții sindicatelor și patronatelor. Premierul Marcel Ciolacu a informat, de asemenea, că s-a ajuns la un acord privind menținerea scutirii de taxe pe cei 300 de lei din salariul minim. „Am stabilit, azi (16 octombrie – n.r.), în Comitetul Național Tripartit, că de la 1 ianuarie 2025, salariul minim va fi 4.050 de lei. Intrăm astfel pe traseul salariului minim european! Respectăm directiva europeană care arată că această valoare trebuie să se încadreze între 47 și 52 la sută din salariul minim european (România va fi la 47%)”, a scris premierul într-o postare pe Facebook.
Oficialii din Guvern au precizat că s-au prezent partenerilor sociali analize care fundamentează creșterea salariului minim brut pe țară în plată, începând cu anul viitor. „Urmare a analizelor și dezbaterilor cu reprezentanții sindicatelor și patronatelor a fost agreată majorarea salariului minim de la 3.700 de lei lunar la 4.050 de lei lunar, precum și menținerea facilității de scutire de la plata impozitului și contribuțiilor sociale a sumei de 300 de lei lunar”, după cum au informat aceștia.
Patronatele sunt îngrijorate de impactul acestei măsuri asupra companiilor mici, descriind creșterea salariului minim ca fiind „un efort financiar foarte mare”, în special pentru firmele cu bugete limitate. Reprezentanții sindicatelor, pe de altă parte, consideră creșterea un pas înainte, dar insuficient. Contabilii trag, la rândul lor, semnale de alarmă în privința dificultăților financiare pe care le vor întâmpina antreprenorii. Mai mult, aceștia evidențiază faptul că, în pofida creșterii salariului minim, angajații vor beneficia doar de 55% din majorare, restul sumei fiind absorbită de taxe și impozite.
Dumitru Costin: Majorarea salariului minim de la 1 ianuarie e un pas înainte, dar nu suficient
Măsura convenită în cadrul Consiliului Naţional Tripartit privind majorarea salariului minim la 4.050 de lei de la 1 ianuarie 2025 reprezintă un pas înainte, a declarat Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical. Acesta a participat miercuri după-amiază la reuniunea Consiliului Naţional Tripartit, desfăşurată la Palatul Victoria.
“Concluzia întâlnirii, cel puţin în ceea ce priveşte salariul minim, este următoarea, de la 1 ianuarie salariul minim 4.050 de lei, se păstrează deducerea fiscală de 300 de lei şi pentru anul viitor. Ca să realizaţi dimensiunea impactului, discutăm de circa 1 milion de persoane doar cu salarii cuprinse între 3.700 de lei şi 4.050 de lei care vor beneficia de această creştere. Valoarea salariului net este de 2.550 de lei. (…) Evident, această creştere de salariu minim va antrena şi alte creşteri de salarii în interiorul unor companii sau instituţii pentru că va trebui să se facă diferenţierea în funcţie de responsabilitate, complexitatea muncii respective, vechimea în muncă”, a declarat Dumitru Costin.
El a spus că, urmare a aplicării acestei măsuri, vor exista şi cazuri “nefericite”, cum ar fi cel al angajaţilor de la “Poşta Română”.
“Din păcate, este o companie care are vulnerabilităţi în ceea ce priveşte managementul. Astăzi, avem aproape 70% din salariaţi plătiţi din salariul minim, după această creştere de salariu minim, indiferent, aproape, de ceea ce faci ca lucrător în Compania Naţională Poşta Română o să avem undeva 85%, aproape 90% din total salariaţi care vor fi plătiţi toţi pe acelaşi salariu, ceea ce e o catastrofă din punct de vedere al politicii salariale“, a declarat Costin.
Acesta a apreciat că măsura convenită în cadrul CNT reprezintă un pas înainte.
“Nu e suficient, e un pas înainte. Trebuie să vă reamintesc că, recent, Senatul a votat un amendament la proiectul de lege aprobat de Guvern, proiectul de lege care transpune Directiva europeană cu salariul minim. În proiectul de lege plecat de la Guvern exista o plajă, minim 50%, maxim 52%, o plajă de negociere în cadrul CNT-ului, între guvern, patronate, sindicate. Mediul de afaceri a avut sprijinul politic chiar de la nivelul coaliţiei de guvernare, întrucât ne-am trezit în dezbaterile de la comisie că minim 50% – maxim 52% s-a modificat în minim 47%. Oricum, în zilele următoare urmează dezbaterea şi votul final la Camera Deputaţilor, Revenind, e un pas înainte, un pas suportabil şi pentru mediul de afaceri, cu toate că noi, cei din BNS, venisem cu totul şi cu totul altă variantă de lucru, chiar cu variantă de salariu minim mai mic, de 4.000 de lei, însă cu o schimbare fundamentală din punct de vedere al fiscalităţii. (…) Din păcate, pentru momentul ăsta se pare că nici măcar la nivel de coaliţie sau cel puţin la nivel de Guvern nu se mai discută de impozitare progresivă, am rămas singurii nebuni care considerăm că e normală şi oportună o astfel de măsură “, a declarat Costin.
În context, liderul BNS a precizat că reprezentanţii guvernamentali le-au transmis că intenţionează să adopte în Parlament Legea bugetului de stat pe anul viitor până la instalarea viitorului Guvern.
“Au spus că nu-şi vor asuma nicio măsură fiscală suplimentară, proiectul de buget va fi construit la sfârşitul acestui an, tot de acest Guvern, şi va fi votat până la învestirea noului Parlament. În ceea ce priveşte nişte posibile măsuri fiscale, ele vor fi cuprinse în reforma fiscală pe care toată lumea o aşteaptă, care va fi dezbătută şi aprobată în prima parte a anului viitor şi care va începe să producă efecte de la 1 ianuarie 2026″, a declarat Dumitru Costin.
La rândul său, Liviu Apostoiu, prim-vicepreşedinte al Confederaţiei sindicale Cartel Alfa, a menţionat că un alt subiect discutat şi agreat a fost legat de extinderea contractului colectiv de sector la nivelul industriei bancare. Referitor la salariul minim pentru anul viitor, reprezentantul Cartel Alfa s-a declarat nemulţumit, întrucât nu acoperă Directiva europeană privind salariul minim.
“Din păcate, este doar 47% din salariul mediu brut prognozat pentru anul viitor. Încercăm să ajungem la 50%. Şi Guvernul a înţeles, şi partea patronală, că o creştere de 50% a salariului minim în salariul mediu pe economie ar fi dus undeva, poate, la un 4.300 de lei, poate peste această valoare, care ar fi fost greu de suportat şi bineînţeles că s-ar fi putut solda şi cu pierderi de locuri de muncă. (…) Această majorare este de la 1 ianuarie 2025 şi în conformitate cu legea care va ieşi în curând, este la Camera decizională, Camera Deputaţilor, de aici încolo vom face o singură creştere anual. Anul acesta a fost o singură creştere a salariului minim şi a fost de la 1 iulie”, a declarat Apostoiu, citat de Agerpres.
Este a treia creștere a salariului minim într-un an
Noua mărire a salariului minim brut pe țară a creat un val de nemulțumiri și îngrijorări în mediul privat, perfect justificate, cred unii contabili. De altfel, aceștia au calculat deja și cu cât va rămâne angajatul în mână, după majorare, pentru a nu-și face speranțe prea mari.
„Clar sunt semnale negative! Creșterea cu salariul minim îi îngreunează și mai mult. Deja sunt depășiți cu toate taxele! Nimeni nu a fost încântat dintre cei cu care am vorbit despre asta, mai ales că majoritatea dintre antreprenori sunt micuți și trec de la o lună la alta cu bugetele și le dau peste cap cu totul. În afară de mărirea salariului minim care, în mare parte, se duce la stat, angajatul ia doar 55% din această mărire, o să mai crească și TVA-ul, o să mai crească și impozitul pe venit, deci angajatorul o să fie împovărat cu mult mai multe taxe decât în 2024 ”, a transmis, pentru Ziarul de Iași, Adina Plugaru Pascal, expert contabil la Corpul Experților Contabili și Contabililor (CECCA). Aceasta este de părere că această majorare a venit mult prea brusc și că aceste cheltuieli se vor susține foarte greu: „De trei ori a crescut salariul minim în 2024! Adică, am plecat de la 3.300 (…) Creșterea este foarte mare! Au fost ani când se mărea o dată la doi, trei ani. Și cu 200 sau 300 de lei. Dar anul ăsta e prea mult per angajat! Adică 1.000 de lei aproape! Am înțeles, ne aliniem cu salariul din Europa, dar la noi prețurile nu sunt ca în Europa, clienții nu au puterea de cumpărare ca în Europa (…) Toți se plâng, toți sunt dați peste cap, nu știu cum o să facă față cheltuielilor, cum o să reziste. Situația nu este deloc roz! Iar noi suntem puși la mijloc între stat și angajatori și încasăm palme și dintr-o parte și din alta, cum s-ar zice.”
„Foarte multe fabrici de confecții din țară au închis deja”
Mulți antreprenori din industria textilă și de confecții s-au pronunțat împotriva acestor măriri salariale încă din vara acestui an, după ce au fost puși în fața unor majorări greu de gestionat. „În industria noastră, în cheltuielile unei companii, costurile salariale sunt undeva între 60 și 70%. Vă dați seama că, în momentul în care ai astfel de costuri îți vine o mărire cum a venit acum din partea Guvernului, într-un an de zile, pe salariul minim, lucrurile te duc în pagubă și nu ai altă variantă decât să închizi, lucru care se întâmplă. Foarte multe fabrici de confecții din țară au închis deja. Eu știu că la mine, de exemplu, vin tot felul de solicitări, dacă nu ne interesează să preluăm fabrici de confecții din toată țara. Pentru că nu mai au cum să ducă aceste costuri”, declara pentru „Ziarul de Business”, creatoarea de modă Irina Schrotter.
Patronate: Salariul minim nu ar fi trebuit să se majoreze, este a doua creştere în şase luni
Salariul minim pe economie nu ar fi trebuit să se majoreze, fiind a doua creştere în şase luni, a declarat secretarul general al Consiliului Naţional al IMM-urilor, Sterică Fudulea. Acesta a participat, la Palatul Victoria, la reuniunea Consiliului Naţional Tripartit.
“Propunerile noastre au fost, în primul rând, că nu ar fi trebuit să crească, pentru că este, deja, a doua creştere în şase luni de zile. Discutăm, deja, de o creştere de încă 12% faţă de cea de la jumătatea anului, care a însemnat o creştere de 11%, şi asta înseamnă că începând cu anul viitor avem o creştere a salariului minim pe economie cu 22,5%. Cu toate acestea, am propus ca acea facilitate de 300 de lei să rămână în continuare în această creştere a salariului minim pe economie şi să adăugăm, bineînţeles, şi acel procent de 5% deja, lansat în piaţă, astfel încât să fim cumva predictibili, şi să vedem lucruri realizabile, deja, în viitor. Datorită faptului că avem o lege în Parlament, unde există un mecanism european de aplicabilitate a legii salariului minim pe economie, am căzut de comun acord să păstrăm pragul minim al acelui procent de 47%, care înseamnă 4.050 de lei, cu păstrarea acelui 300 de lei dedus din salariul minim pe economie”, a declarat Sterică Fudulea.
El a punctat că majorarea salariului minim de la 1 ianuarie va însemna încă 350 de lei în plus pe care-i plăteşte un antreprenor pentru un angajat. “Înseamnă un efort financiar foarte mare pentru companiile mici”, a declarat Fudulea.
Valentin Cristea, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al IMM-urilor pentru Regiunea Sud-Vest Oltenia, a punctat că în discuţiile din cadrul CNT s-a agreat să fie o singură creştere pe an a salariului minim. “Am hotărât cu sindicatele şi a acceptat şi guvernul să nu se mai mărească salariul minim pe economie decât o dată pe an. (…) Nu mai putem să suportăm creşteri peste noapte în condiţiile în care noi ne-am făcut nişte planuri, am vrut să facem nişte investiţii, am vrut să realizăm ceva, luăm banii de acolo ca să mărim salariile, ori chestiunea aceasta este foarte importantă“, a declarat Cristea, conform Agerpres
Așadar, creșterea salariului minim la 4.050 de lei reprezintă o măsură controversată, cu reacții puternic polarizate din partea mediului de afaceri și a sindicatelor. Dacă pentru companiile mici și antreprenorii din servicii, confecții etc., această măsură este percepută ca o povară financiară suplimentară, pentru sindicate, ea reprezintă un pas insuficient spre îmbunătățirea condițiilor de muncă și a salariilor. În plus, contabilii avertizează că dificultățile financiare ale antreprenorilor mici vor crește semnificativ în 2025, ceea ce ar putea duce la o creștere a falimentelor și reducerilor de personal. Cu toate acestea, guvernul și partenerii sociali spun că astfel se încearcă menținerea unui echilibru între creșterea salariilor și sustenabilitatea economică, deși provocările nu sunt deloc neglijabile.
