O nouă culoare pe harta politică a județului, galbenul AUR, care și-a atribuit primăriile Berezeni și Tăcuta, un USR care a câștigat o singură primărie, la Bogdănești, un PNL încremenit în câteva victorii trecute, iar în rest titlurile de presă ale celorlalte alegeri rămân valabile: „JUDEȚUL ROȘU”. Cu o prezență la vot de doar 37,23%, cea mai redusă din țară, vasluienii au ales …„neschimbarea”, în ciuda sloganului consacrat, folosit și în aceste alegeri de partidele din opoziție. PSD a câștigat toate primăriile mari, PNL rămâne un partid periferic, cu 20 de primării din 84, aceleași.
Cu cea mai scăzută pezență la vot din țară, de doar 37,23%, vasluienii au votat împotriva sloganului consacrat la toate alegerile, „SCHIMBAREA!”. Partidul mereu majoritar în județ, PSD, nu a decontat câtuși de puțin arestarea liderului său, Dumitru Buzatu, anul trecut, pe atunci președinte al Consiliului Județean, părând că vasluienii nu au fost „impresionați” de fapta pensală de la vârful organizației politice. În municipiul Vaslui s-a făcut o „predare” a mandatului, de la pesedistul Vasile Pavăl la pesedistul Lucian Braniște, în vreme ce celelalte municipii au rămas cu primarii în funcție, Dumitru Boroș la Bârlad și Ioan Ciupila, la Huși. Negreștiul câștigat de liberali alegerile trecute rămâne singurul oraș din județ cu o altă culoare politică, Cristinel Rusu obținând un nou mandat, în vreme ce la Murgeni pesedistul Eduard Cazacu s-a impus.
Dacă AUR se laudă cu câștigarea a 24 de primării la nivel național, destul de semnificativ este faptul că două dintre acestea sunt din județul Vaslui.
Ca și AUR, USR se comportă ca „accidente” pe harta politică a județului, așa cum în trecut au fost PPDD sau PRM, câștigând o singură primărie, cea din Bogdănești.
În schimb, cel mai notabil fenomen consemnat ieri este apetitul extrem de scăzut al vasluienilor pentru politică, de vreme ce, așa cum indică platforma prezenta.roaep.ro, din cele 426.293 de persoane înscrise pe listele permanente și complementare, 158.725 persoane au mers la vot. Numărul vasluienilor din mediul rural care au votat a fost aproape dublu față de urban: 101.316, față de 57.409 din mediul urban. 3.184 de aleggători și-au exercutat acest drept intrând pe listele suplimentare pentru Parlamentul European, iar 2.730 au votat cu urna mobilă.
Cetățenii UE moldoveni și-au făcut simțită prezența, sau mai bine spus absența, și la aceste alegeri, numărul locuitorilor municipiului Vaslui de pe listele de vot fiind de 131.746 de persoane, deși orașul are circa 65.000 în realitate. Prezența la în municipiul Vaslui a fost de 16,87%, în Bârlad – 35,97%, Huși – 30,52%, Negrești – 46,42%, Murgeni – 43,44%.
La Bârlad, mai puțin de 36% din alegători au votat
Ca aproape la fiecare scrutin, la Bârlad, cele 46 de secții de votare amenajate în școli, grădinițe sau alte instituții nu au raportat incidente la ora 7.00, ora deschiderii, astfel că și-au deschis ușile fără probleme în fața alegătorilor cu drept de vot. Cu atât mai mult cu cât vremea a fost numai bună pentru ieșit din casă și a-și alege viitorul primar, Consiliul Local, Consiliul Județean, președintele de Consiliu Județean și europarlamentarii.
Totuși, trebuie remarcat faptul că, la aceste alegeri locale, din totalul de 55.558 de votanți înscriși pe listele permanente și complementare, până la ora 22.00, la închiderea secțiilor, doar 19.996 de bârlădeni și-au exprimat dreptul la vot, dintre care 19.682 pe listele permanente și complementare, 237 pe listele suplimentare și 77 cu urna mobilă. Adică s-au prezentat la vot doar 35,97% din totalul celor cu drept de vot, la scrutinul de acum fiind înregistrată o prezență ceva mai mare decât acum patru ani, când au votat 19.628 de bârlădeni (33,85%).
Puțin mai mare a fost prezența la alegerile europarlamentare, în cele 15 ore alocate votului exercitându-și acest drept 20.172 de persoane, respectiv 19.631 pe listele permanente și complementare, 413 pe listele suplimentare și 128 cu urna mobilă. În procente, vorbim de 36,31% dintre votanții înscriși pe listele permanente și complementare.
