„Cea dintâi datorie a școlii este de a forma buni cetățeni”
Spiru Haret
În prima decadă a lunii noiembrie s-au desfășurat Zilele „LMK”, începute cu un simpozion științific în cinstea patronului spiritual al liceului, cu tema „Mihail Kogălniceanu și epoca sa”, la care au fost invitați prof. univ. dr. Dumitru Vitcu și semnatarul acestor rânduri. Numit şi „privighetoarea Moldovei” sau ,,Bismarck al României”, datorită realismului său politic, Mihail Kogălniceanu, a participat la marile momente ale secolului al XIX-lea, militând consecvent pentru realizarea dezideratelor majore ale epocii: Unirea şi Independenţa. Activitățile diverse ale școlii, au continuat cu alte acțiuni precum participarea elevilor la o piesă de teatru, apoi cu tradiționalul Bal al Bobocilor și s-au încheiat cu un concurs interjudețean, ajuns la a IV-a ediție, dedicat lui Mihail Kogălniceanu, menit să reamintească elevilor această personalitate marcantă a românilor.
Înfiinţarea Liceului „Mihail Kogălniceanu” în 1890 se datorează iniţiativei unui grup de cetăţeni, în frunte cu prefectul de atunci, D.S. Donici și astăzi o stradă din urbe îi poartă numele. Instituţia a funcţionat mai întâi ca gimnaziu, până în 1925, drept omagiu adus renumitului om politic din secolul al XIX-lea, Mihail Kogălniceanu, care în 1880 apăra pe târgoveţii oraşului într-un proces cu proprietăreasa Elena Şubin, ce avea ca moşie şi vatra târgului Vaslui. La început, şcoala avea un număr de 60 de elevi şi trei profesori: Ştefan Severin pentru disciplinele științifice, fiind și primul director al gimnaziului, E. Mihăilescu preda Muzica și Religia, iar Constantin Calmuschi era profesor de limba română și dirigintele clasei. Acesta din urmă era absolvent al Facultăţii de Litere din Bucureşti şi, student fiind, a participat la înmormântarea marelui poet naţional, Mihai Eminescu. Primul elev înscris în registrul matricol din anul şcolar 1890-1891 a fost Vasile Gh. Agarici, născut la 28 ianuarie 1877 în oraşul Vaslui, plasa Stemnic. Noul local al şcolii, model Spiru Haret, s-a inaugurat la 1 septembrie 1893, în prezenţa regelui Carol I (aflat în zonă cu prilejul unor exerciții militare), a primului ministru Lascăr Catragiu, a ministrului Instrucțiunii Publice, Take Ionescu, şi a oficialităţilor locale. Astăzi, în această clădire monument istoric, recent consolidată, funcționează Școala Gimnazială „Constantin Parfene”.
Uniforma de vară a elevilor era confecţionată din material cenuşiu, bluza creaţă la spate şi cu gulerul întors. Chipiul era din postav alb sau gălbui. Prin anii 1911-1912 se formează în şcoală organizaţia „ micilor dorobanţi”care aveau aceeaşi uniformă cu cei de la 1877. Mai târziu, educaţia naţională şi cetăţenească a elevilor se va realiza prin organizaţiile de cercetaşi şi străjeri.
Liceul a fost o instituţie de reper nu numai pentru oraşul Vaslui, ci şi pentru întreaga zonă, înscriindu-se în tradiția unităților de învățământ renumite ale țării. Intenţiile generoase ale întemeietorilor vor prinde viaţă prin strădaniile a generaţii de elevi şi profesori, într-o atmosferă aparte, cunoscută sub numele de „spiritul LMK”.
În perioada interbelică, dascălii şcolii plămădiţi pentru a lumina satul românesc se remarcau la numeroasele activităţi cultural-artistice, şezători şi excursii tematice cu elevii, desfăşurate la nivel local şi judeţean. În anii celui de Al Doilea Război Mondial clădirile oraşului, inclusiv cea a liceului, au fost în mare parte distruse de bombardamentele din august 1944, iar în anii următori şcoala a fost afectată de foametea cumplită din anii 1946-1947.
Pentru îmbunătăţirea bazei materiale, în 1962 s-a dat în folosinţă un nou local cu 16 săli de clasă, internat, cantină, sală de sport, la aproape 100 de metri faţă de clădirea veche a liceului. În anii ’60 se înregistrează o oarecare deschidere spre eficientizarea şi modernizarea demersului didactic, fapt evidenţiat prin temele propuse în dezbaterea consiliilor profesorale din liceu. Reamintim că printr-o Hotărâre a Consiliului de Miniştri (din 18 august 1965) se generalizează gratuitatea manualelor, iar în 1966 a apărut Legea privind înfiinţarea, funcţionarea şi organizarea liceelor de specialitate. Ultima promoţie cu 11 clase de liceu termină în 1967, iar mai târziu, începând cu anul şcolar 1974-1975, se organizează liceul cu două trepte, prima obligatorie pentru absolvenţii de 8 clase.
Pe băncile Liceului s-au format personalităţi de seamă ale culturii, vieţii poltice şi ştiinţei româneşti, recunoscute în ţară şi străinătate: 11 academicieni, un prim-ministru, patru miniştri, peste 80 de parlamentari sau demnitari şi numeroşi intelectuali de prestigiu ai neamului românesc., dintre care amintim: academicienii Gheorghe Vrânceanu, Grigore Moisil, Viorel Barbu (matematică), Constantin Motaş (botanică), Nicolae Macarovici (geologie), Constantin Macarovici (chimie), George Mironescu ( profesor de drept internațional şi fost prim-ministru al României), Costin Murgescu (economie), actori: Constantin Tănase, Ştefan Ciubotăraşu, Aglae Pruteanu,Tamara Buciuceanu, generalul Constantin Antip – primul director al revistei Magazin istoric, Ion Hurdubaie, şef al Biroului Național Interpol, poetul Ion Adam, istoricul Constantin Cihodaru ( Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași ), medicii Petre Brânzei, Gh. Târnoveanu, geograful AL. Savu etc.
Aşadar, rămas multă vreme un oraş mic, provincial, preponderent agrar, „unde nu se întâmpla nimic”, cum îl descria Nicolae Iorga, fără teatru, operă sau universitate, Vasluiul a beneficiat, totuşi, de şcoli remarcabile. Liceul a avut mai întâi, revista şcolară „Vlăstarul” care a apărut sporadic, mai ales în anii jubiliari ai şcolii, în 1935 şi cu prilejul festivităţilor din 1990, la centenarul instituţiei. După 1990 revista școlii se numește „Diagonale”.
Prin urmare, în acest an școlar, 2023-2024, se împlinesc 133 de ani de la înființarea Liceului, instituţie de prestigiu a învăţământului vasluian şi nu numai. De-a lungul existenței sale școala avut străluciţi profesori, care au sădit în inimile generaţiilor de elevi dragostea de muncă, cultură, adevăr şi frumos. Bogatele tradiţii ale şcolii noastre, se încadrează armonios în istoria oraşului Vaslui, ne stimulează şi obligă. Ne aflăm la confluenţa trecutului cu prezentul, care a dat valori durabile în timp.
Într-o atmosferă de emulaţie, de muncă şi disciplină, în cei 133 ani de existenţă au absolvit acest liceu peste 6.000 de tineri. Numeroşi absolvenţi au ajuns personalităţi de seamă ale vieţii spirituale, administrative şi politice, unii dintre ei cunoscuţi nu numai în ţară, dar şi în străinătate. De fapt, semnul acestei valori este ilustrat de primirea, în anul 2010, a statutului de Şcoală Europeană cu toate drepturile şi implicaţiile ce decurg din această distincţie.
Evoluţia Liceului „Mihail Kogălniceanu” Vaslui reprezintă o pagină însemnată din istoria învăţământului românesc. A fost o existenţă cu suişuri şi coborâşuri, cu etape de înflorire şi momente dificile, un lăcaş care a însemnat mai mult decât o şcoală pentru profesori și atâtea generaţii de elevi. S-a realizat o educaţie complexă, urmărindu-se, pe lângă îndeplinirea obiectivelor generale ale procesului de învăţământ, formarea personalităţii bine conturate a tânărului absolvent, capabil de perfecţionare, de specializare şi integrare socială.
Suntem cu toţii bucuroşi că ne desfăşurăm activitatea într-o instituţie de referinţă. Călăuziţi de profesori de prestigiu, elevii pătrund în lumea fascinantă a cunoaşterii, înţeleg frumuseţea artei sau se raportează filosofic universului, într-o căutare permanentă a esenţelor şi a adevărurilor, sub deviza „Cunoașterea înseamnă libertate”. Sărbătorirea a 133 de ani, găseşte bătrânul liceu hotărât să reziste timpului, să perpetueze tradiţia şi valorile, mai departe în secolul XXI. De fapt, semnul acestei valori este ilustrat de obţinerea multor premii la diferite concursuri şi activităţi şcolare.
Rezultate valoroase s-au obţinut cu elevii și în ultimele decenii prin activitatea de performanţă. Sunt mulţi elevi ai liceului care s-au afirmat în ţară şi în străinătate, lucrând în instituţii de prestigiu peste hotare, îndeosebi la Microsoft, în SUA. Amintim câţiva dintre ei : Miron Cătălin, Grădinaru Viviana, Bena Ioana, Badiu Carmen, Cozmei Cătălin, Cristian Focşa etc., iar alţii sunt jurnalişti redutabili: Lucian Pârvoiu, Cătălin Striblea, Valentin Moraru, Oana Iuraşcu, iar unii sunt cadre didactice universitare: Bogdan Zugravu, Jijie Tudor ( economie), Grădinaru Alexandru (filosofie) Cristian Baban (fizică), Bogdan Munteanu (matematică) etc. Alţii au responsabilităţi importante în diferite domenii ale vieţii social-economice şi politice contemporane. În liceu se derulează numeroase proiecte şcolare în colaborare cu şcoli din Italia, Spania, Portugalia, Franţa, Polonia, Slovacia, Letonia şi programe Comenius, Leonardo, Erasmus, Eco-şcoală etc.
Fiind cel mai vechi liceu teoretic din oraş, în aproape toate familiile există cel puţin un membru care să fi fost, care este sau va deveni elev al şcolii. Aceasta determină un interes general, în ceea ce priveşte rolul liceului şi ne determină să tratăm cu maximă responsabilitate relaţiile cu comunitatea locală.
Ancorat în învăţământul vasluian de peste 133 de ani, purtător al unor tradiţii care onorează şi obligă totodată, Liceul „Mihail Kogălniceanu”, priveşte cu încredere spre viitor. Suntem conştienţi că trăim un timp al schimbărilor rapide, în care principalele atuuri sânt flexibilitatea, perseverența, comunicarea şi adaptabilitatea… Dorim ca liceul nostru să fie un promotor al unui învăţământ modern, receptiv la tendinţele actuale, cât şi la aspiraţiile elevilor noştri, profilând caractere şi formându-le o bază necesară schimbărilor de pe piaţa muncii.
Pentru aceasta liceul se afirmă în direcţia îndeplinirii standardelor de excelenţă, făcându-l competitiv la nivel regional şi naţional. Suntem şi vom rămâne un liceu care să merite încrederea părinţilor ce ne trimit la şcoală copiii, spre a-i educa. În peste un secol de existenţă, școala a străbătut un drum lung şi greu, cu împliniri şi năzuinţe, ca primă instituţie de învăţământ liceal din zonă.
Cadrele didactice care au slujit învăţământul românesc în acest lăcaş de cultură şi-au făcut datoria cu abnegaţie şi dragoste, arzând pe altarul catedrei, iar, noi, cei de astăzi, ne străduim să ducem mai departe spiritul olimpic, deoarece munca stăruitoare hotărăşte valoarea noastră morală şi spirituală.
La acest moment sărbătoresc, ne vine în minte urarea:
VIVAT, CRESCAT, FLOREAT!
Prof. dr. N. Ionescu
1. Direcţia Judeţeană a Arhivelor Statului Vaslui, Fondul Liceului Mihail Kogălniceanu, Vaslui, dosar, 1,f. 3.
2. Liviu Mărghitan, Ioan Mancaş, Membrii Academiei Române originari din judeţul Vaslui, Editura Multimedia Internaţional Arad, 2006, p.27.
