Dezindustrializarea de care a avut parte județul Vaslui în ultimii 30 de ani are și avantajele sale. La 986 de îmbolnăviri profesionale înregistrate anul trecut la nivel național niciuna nu a fost în județ. Vasluienii nu „se rup” cu munca, decât prin străinătate sau în alte județe, deci cauzele îmbolnăvirilor, suprasolicitarea diferitelor aparate şi sisteme, sau expunerea la agenţi patogeni şi expunerea la oxizi de siliciu le sunt străine.
În judeţul Vaslui nu a fost înregistrat anul trecut nicuun caz de boală profesională, dintr-un total de 986 la nivel naţional, potrivit raportului „Morbiditate profesională în România”, elaborat de Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) pe baza datelor din anul 2022.
Îmbolnăvirile profesionale sunt cauzate în principal de suprasolicitarea diferitelor aparate şi sisteme, urmată de expunerea la agenţi patogeni şi de expunerea la oxizi de siliciu, SiO2 l.c.
Profesiile la care s-au înregistrat cele mai numeroase cazuri de boală profesională au fost reprezentate de şofer de autobuz (442 de cazuri), conducător de tramvai (75 de cazuri), asistent medical generalist (54 de cazuri), miner în subteran (45 de cazuri), infirmier/infirmieră (28 de cazuri) şi conducător de troleibuz (24 de cazuri).
În domeniul medical, printre ocupațiile precum medic şef secţie, medic primar, medic rezident, asistent medical cu studii superioare, asistent medical generalist, asistent medical de radiologie, kinetoterapeut, infirmier/infirmieră, ȋngrijitor/ȋngrijitoare şi brancardier, s-au depistat multe boli profesionale, 113, dintre care 100 au fost boli infecţioase, iar 13 afecţiuni musculo-osteo-articulare, se arată în raportul INSP. Afecţiunile musculo-osteo-articulare au crescut anul trecut față de anul precedent, 769 faţă de 322, INSP arătând că 767 au avut drept cauză suprasolicitarea aparatului locomotor, iar 2 expunerea la vibraţii. „Acestea se situează pe primul loc ca pondere în morbiditatea generală, ceea ce este în perfectă concordanţă cu tendinţele mondiale. Bolile infecţioase şi parazitare ȋnregistrează o creştere importantă faţă de anii anteriori, cu 105 cazuri, dintre care 104 infecţii cu noul coronavirus SARS Cov-2”, precizează INSP.
Silicoza înregistrează o uşoară creştere ca număr total de cazuri: 60 faţă de 55 în 2021, fiind pe locul al treilea în structura morbidităţii generale.
Patologia pulmonară, incluzând bronşita acută şi cronică, BPOC, astmul bronşic alergic şi non-alergic, precum şi alte afecţiuni pulmonare benigne reprezintă 3,54 % din totalul de boli profesionale nou-declarate, cu un număr de 35 de cazuri, se detaliază în raport. „După trei ani consecutivi ȋn care nu a fost declarat niciun caz de cancer profesional, ȋn 2022 au fost declarate trei afecţiuni neoplazice profesionale”, arată INSP.
Cele mai multe cazuri de noi boli profesionale s-au înregistrat în Bucureşti – 548, iar în Hunedoara au fost declarate 91, în Dolj – 83, Argeş – 66, Maramureş – 48, Cluj – 41, Gorj – 24, iar în Olt – 15. Un număr foarte mare de judeţe (16) nu au declarat niciun caz de boală profesională: Bihor, Bistriţa, Brăila, Braşov, Călăraşi, Caraş, Constanţa, Covasna, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Mehedinţi, Satu-Mare, Teleorman, Tulcea, Vâlcea, Vaslui şi Vrancea. În acelaşi timp, în alte 17 judeţe din ţară s-au înregistrat sub 10 cazuri noi de îmbolnăviri profesionale.
„În anul 2022 constatăm o creştere a numărului de boli profesionale declarate, după tendinţa pronunţată de scădere din ultimii ani, scădere accentuată pe fondul crizei determinate de pandemia COVID-19, resimţită ȋn toate domeniile şi cauzată de diminuarea activităţii ȋn multe sectoare economice pe de o parte, iar pe de altă parte de disfuncţionalităţile apărute ȋn semnalarea, cercetarea şi declararea acestor boli”, arată raportul INSP.
