Alexandru Guzu – „Sufletul – mai presus de orice”. Recenzie

0

„Biserica este maica spirituală a neamului românesc.” – Mihai Eminescu

În Anul Domnului, 2022, al rugăciunii în viaţa Bisericii, a creștinului şi al sfinţilor isihaşti, profesorul Al. Guzu ne oferă o nouă lucrare, de această dată despre viață spirituală din localitatea Laza, unde a văzut lumina zilei, acum 79 de ani. Ne prezintă spiritul ortodox din comunitatea natală pe care o iubește din tot sufletul, autorul identifcându-se cu oamenii locului, pe care i-a slujit ca profesor, director de școală, consilier și primar al comunei, în două mandate (1996-2004). Lansarea cărții a avut loc de „Ziua Comunei Laza”, la 15 august, de Sfânta Maria Mare, numită și Maica Vieții, în sala modernului Cămin Cultural, recent inaugurat, în prezența oficialităților locale, a Președintelui Consiliului Județean, prof. Dumitru Buzatu, și a lăzenilor veniți de pretutindeni.

Noua lucrare relevă cu pertinență rolul Bisericii în viața comunei, avându-se în vedere recuperarea trecutului și proiectarea viitorului, dovedindu-se încă o dată că această instituție divino-umană, nu poate fi decuplată de la promovarea valorilor identităţii, culturii, credinţei, folclorului, și limbii, într-o vreme de criză economică, socială, sanitară, dar mai ales morală, când lumea se schimbă, nu neapărat în bine. 

Autorul evidențiază rolul preotului ca  „păstor de suflete și un apărător al tradițiilor ”, iar acolo unde este acesta sunt Harul, Lumina, Binecuvântarea și Adevărul. Biserica, deși a fost vitregită în timpul perioadei comuniste, și-a păstrat menirea și a crescut mult în vizibilitate după 1989, îmbinând liturghia cu filantropia, sprijinind familiile defavorizate, tinerii și copiii în nevoi, întrucât din sărăcie se iese numai prin educație. Activitățile pastorale sunt prezentate de profesorul Al. Guzu în diferite momente spirituale din viața comunității, îndeosebi cele de la hramul bisericii, din ziua Sfântului Haralambie, ocrotitor de boală, sărbătorit anual la 10 februarie în lăcașul de cult al satului, unde a slujit mulți ani părintele său, Vasile Guzu, iar acum păstorește preotul Corneliu Halapciug. La această sărbătoare de suflet participă întreaga comunitate, autoritățile locale și preoții din împrejurimile localității.

Sunt prezentate manifestările culturale din cadrul comunei și nu numai, subliniindu-se faptul că Biserica sprijină familia tradițională, nu cea surogat, nefirească și militează pentru educația patriotică a copiilor. Se stie că într-o lume agitată, secularizată, cuprinsă de provocări, Biserica este și spitalul sufletului. Are grijă de bătrânii din satele părăsite, fiind ultima redută a menținerii veșniciei în acele comunități, deși astăzi este o campanie furibundă asupra Bisericii și a valorilor ei. Sunt cuprinse aspecte ale muncii de educatori și păstori de suflete ale preoților din parohie care au sădit în inimile copiilor dragostea de cultură, de muncă, adevăr şi frumos. Pe băncile şcolilor din localitate și în tinda Bisericii s-au format remarcabile personalităţi ale culturii, vieţii social-politice ale judeţului Vaslui, cetăţeni de bază ai comunităţii locale. Bogatele tradiţii se încadrează armonios în istoria comunei şi ne aflăm la confluenţa trecutului – care a dat valori durabile – cu timpul actual, căruia îi aparţinem

Un loc special în cadrul lucrării, îl acordă autorul activităţii misionare şi culturalsociale a iubitului său părinte, preotul Vasile Guzu, care a imprimat permanent un spirit dinamic, eficient manifestărilor spirituale și filantropice în în rândul creștinilor din Laza, atât în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ca preot misionar în Transnistria, dar și în perioada comunistă, când Biserica a supraviețuit cu greutate regimului ateu. A militat pentru unirea în credința ortodoxă în cadrul comunității, pentru revigorarea Bisericii, Neamului și Țarii. Această unitate stă la baza întăririi conștiinței spirituale a sătenilor, evidențiind cu tărie că darul unității, alături de darul vieții, este atât de necesar și astăzi, când se promovează dezbinarea, între oameni și comunități, începând cu sferele înalte ale puterii, când securea războiului s-a ridicat din nou asupra asupra Europei. Acest capitol din lucrare este cel mai consistent, cu multe informații interesante, de suflet.

Omagierea vieții spirituale din Laza găsește comuna hotărâtă să reziste timpului, să perpetueze tradiţia şi valorile mai departe, în secolul XXI. De fapt, semnul acestei valori este ilustrat de folosirea unor fotografii de epocă, inedite, din arhiva familiei și de obţinerea multor premii la diferite concursuri școlare. Acestea se completează cu Datinile și obiceiurile comunei, pline de parfumul epocii. Nu sunt uitate nici personalitățile importante care au vizitat Laza, precum episcopii Teofil Herineanu, Ioachim Mareș și recent, P.S. Ignatie, la care se adaugă renumitul actor Radu Beligan.

Acest demers oferă un prilej de reflecţie, o posibilitate de cunoaştere a vieții spirituale, a comunității în timpul comunismului și după 1990, cu luminile şi umbrele sale, de desprindere a unor învăţăminte.

 Cartea cinsteşte înaintaşii: preoții ca apostoli ai satului, cadrele didactice și oamenii gospodari, momentele festive reprezentând şi o angajare plină de responsabilitate pentru viitor. Se subliniază un lucru, de loc de neglijat , că nimic nu se realizează în viață fără ajutorul lui Dumnezeu.

Aşadar, să ne bucurăm de fiecare dată când apare o carte pe această temă, de suflet și spirit ortodox, întrucât ea este interesantă, incitantă, oportună, inedită, onestă în mediul istoriografic local şi nu numai.

Cunoaştem strădania autorului pentru apariţia lucrării şi o recomandăm călduros cititorilor, iar aceste momente de înălțare spirituală din cadrul comunității, să ne dea încredere într-un viitor mai bun, în pace și liniște pentru toți românii.

Doamne ajută!

Nicolae Ionescu