În chiar ziua de dinaintea demisiei, după ce DNA a cerut urmărirea sa penală, pentru angajări ilegale în Ministerul Agriculturii, Adrian Chesnoiu a făcut evaluări sumbre pentru agricultura vasluiană, incluzând județul în zona „cu cele mai mari probleme din cauza secetei”. Aprecierile ministrului sunt întărite de directorul Direcției pentru Agricultură Vaslui: „Starea de vegetație a culturilor de toamnă și primăvară nu este una corespunzătoare acestei perioade”.
În chiar ziua de dinaintea demisiei salte, motivată de cererea DNA de a fi urmărit penal pentru concursuri de angajare trucate în minister, Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii, a făcut, pentru agenția de știri Agerpres, evaluări sumbre pentru acest an agricol în județul Vaslui, incluzând județul nostru în zona „cu cele mai mari probleme din cauza secetei”. „Zonele agricole cu cele mai mari probleme sunt cele din estul ţării, Vaslui, Bârlad, Iaşi, unde a plouat mai puţin, dar şi zona Bărăganului”, a spus ministru. „Culturile aş putea să le cataloghez ca fiind bune în prezent. Evident, sunt diferenţe de la regiune la regiune şi sunt şi situaţii, mai ales în estul ţării, unde a plouat mai puţin şi pe alocuri culturile nu arată foarte bine”.
Aprecierile fostului ministru sunt întărite și de specialiștii din cadrul Direcției pentru Agricultură a Județului Vaslui (DAJ) Vaslui, care au avertizat că, în lipsa unor precipitații consistente cantitativ, producțiile din acest an agricol în județ vor fi mult diminuate, mai ales față de anul trecut, considerat un an bun. „Starea de vegetație a culturilor de toamnă și primăvară nu este una corespunzătoare acestei perioade, întrucât la nivelul județului Vaslui nu au fost precipitații semnificative care să asigure necesarul de apă din sol pentru procesele de creștere și dezvoltare în condiții optime. Cele mai afectate culturi sunt grâul și orzul la care în această perioadă se umplu boabele, la fel și mazărea care parcurge același proces de umplere a boabelor”, a spus Gigel Crudu, directorul DAJ Vaslui. Din cauza lipsei de apă din sol, creșterea și dezvoltarea plantelor, la porumb și floarea soarelui, au fost afectate.
Fostul mistru a spus că producţiile din acest an nu vor fi la nivelul anului 2021, pe care l-a considerat „un an aproape de perfecţiune”, atât din punct de vedere climateric, cât şi din punct de vedere al stabilităţii nivelului de inputuri şi al nivelului de costuri de înfiinţare a culturilor.
Dar potrivit fostului ministru, acum este foarte importantă pregătirea anului agricol 2022/2023, pentru că va fi o presiune mare la nivel internaţional pe materiile prime agricole. „Eu cred că vom închide anul agricol 2021/2022 cu o producţie stabilă, care ne va aduce şi un excedent de export, dat fiind faptul că producem în general mult mai mult decât avem nevoie. Evident, ne dorim ca această cantitate, o mare parte din ea, să rămână în ţară, să fie procesată în ţară, să dăm valoare adăugată materiilor prime, dar sunt totuşi 6 luni de când am preluat Ministerul Agriculturii, iar programele pe care le-am conceput şi modul în care începem să realizăm complementaritatea dintre programele naţionale şi fondurile europene cred că îşi vor arăta pe deplin efectele în anul următor”, a spus fostul ministru înainte de a părăsi ministerul.
Un lucru e sigur: nu numai în județul nostru, dar și la nivel național, producţiile din acest an nu vor fi la nivelul celor din 2021. Producţia de cereale boabe a României a depăşit anul trecut 27,79 milioane de tone, în creştere cu 9,637 milioane de tone peste nivelul anului precedent, când a totalizat 18,153 milioane de tone.
