Cu banii lor puțini, pe vasluieni îi așteaptă vremurile și mai grele, în condițiile în care Banca Națională a anunțat recent o rată anuală a inflației în următoarele luni de 8,6%. Cum 61,96% dintre salariații din județ au retribuții lunare în zona salariului minim și o ofertă salarială a locurilor de muncă care nu depășește 300 de euro pe lună, devalorizarea banilor va fi suportată mult mai greu de vasluieni față de bucureșteni, spre exemplu, care au o putere de cumpărare de trei ori mai mare.
„Politica de coeziune este principala politică de investiții a Uniunii Europene. Este avantajoasă pentru toate regiunile și orașele din UE și sprijină creșterea economică, crearea de locuri de muncă, competitivitatea economică, dezvoltarea sustenabilă și protecția mediului. Chiar de la început, s-au înregistrat disparități teritoriale și demografice severe în Comunitatea Europeană (în prezent, Uniunea Europeană), acestea putând constitui obstacole în calea integrării și dezvoltării Europei”, se spune pe sitetul Parlamentului European. În anii de dinaintea integrării României în UE, ni se explica că „politica de coeziune economică și socială” este, alături de „politica agricolă comună” una dintre cele mai importante politici ale UE și are în vederea „armonizarea socială”, adică înlăturarea disparităților regionale dintre zonele dezvoltate economic și cele mai puțin dezvoltate. Erau vizate, în special, zonele mărginașe ale UE, precum regiunea noastră, pentru care se spunea că UE face eforturi de a le aduce la același nivel de dezvoltare, dar și de prosperitate.
Discuțiile despre „politica de coeziune economică și socială” a UE au dispărut din spațiul public, ba mai mult s-a ajuns ca cei de la Bruxelles să vobească despre o Uniunea „cu două viteze” de dezvoltare.
Tot între timp, distanța dintre bogați și săraci a crescut în UE, nu numai între țările care o alcătuiesc, dar și în interiorul acestor țări. „La fel ca Franţa şi Polonia, România are un decalaj substanţial între bogaţi şi săraci. Bucurestenii au puterea de cumpărare de pes te trei ori mai mare în comparaţie cu locuitorii judeţului cel mai puţin bogat, Vaslui, unde venitul net disponibil reprezintă aproximativ 56% din media naţională şi puţin sub 28% din media europeană ”, arata recent o analiză a GfK, companiei de cercetare de piaţă.
61,96% dintre salariații din județul Vaslui au în prezent retribuții lunare în zona salariului minim, cel mai mare procent din țara, iar oferta salarială de pe piața locurilor de muncă nu depășește 300 de euro, în vreme ce într-un județ vecin, Bacău, oferta salarială medie este între 644 și 768 de euro pe lună.
Colac peste pupăză, ca efect al măsurilor luate în pandemie, rata anuală a inflaţiei va creşte probabil gradual în următoarele luni, arată Banca Naţională a României, care estimează un vârf de 8,6% în iunie 2022.
Prin urmare, viața va deveni tot mai grea pentru cetățeanul european de la marginea Uniunii, pentru vasluian, unul dintre cei mai săraci europeni, în vreme ce „politica de coeziune economică și socială” a devenit o poveste de multă vreme uitată.
În acest timp, bucureştenii și alți locuitori ai României din zonele care „interesează” corporațiile europene au un nivel de trai mai bun comparativ cu locuitorii altor capitale și orale mari europene. Un locuitor din Bucureşti are în medie 13.850 de euro pe an pentru cheltuială, suma fiind cu 86% peste media naţională şi cu doar 8% sub media Europei.
Tot firma de consultanță amintită oferă explicația acestor disparități prin aceea că marile firme occidentale preferă Capitala: „Sediile centrale ale marilor investitori sunt în capitală. La fel şi autorităţile centrale. Tot aici îşi găsesc locul investiţiile cu cea mai mare valoare adăugată pentru economie. Astfel, dacă în provincie merg fabricile, în capitală se află laboratoarele de cercetare-dezvoltare, spre exemplu. Iar astfel, şi salariile sunt pe măsură, iar rata şomajului e minimă”.
