Cum își poate compara un vasluian puterea de cumpărare cu un european generic, ambii cetățeni ai UE? Simplu: taie o jumătate din puterea de cumpărare a europeanului, pentru a obține puterea de cumpărare a românului, iar apoi… mai taie o dată la jumătate! În 2021, românii au o putere de cumpărare de 7.453 euro, jumătate din media europeană, vasluienii au 28% din media europeană.
În plan economic, anul 2021 a adâncit prăpastia dintre bogați și săraci, atât la nivel mondial, dar și european, iar în Uniunea Europeană diferențele au crescut și mai mult atât în ceea ce privește țările, dar și persoanele. Bogații devin tot mai bogați, iar săracii rămân săraci. Sau sărăcesc mai tare.
La fel ca celelate țări europene, România are un decalaj substanţial între bogaţi şi săraci. Capitala Bucureşti este lider, anul acesta bucureştenii având o putere medie de cumpărare pe cap de locuitor cu aproape 86% peste media naţională, dar totuşi cu 8% sub media europeană. Față de județul Vaslui, considerat cel mai sărac, bucureştenii au puterea de cumpărare de peste trei ori mai mare. În Vaslui, venitul net disponibil reprezintă aproximativ 56% din media naţională şi puţin sub 28% din media europeană.
Românii au o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 7.453 euro la nivelul anului 2021, cu 50% mai mică decât media europeană, se arată în studiul GfK Purchasing Power pentru Europa. Astfel, România se află pe locul 31 din cele 42 de ţări incluse în clasamentul european.
Puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor în Europa în 2021 este de 15.055 euro. Dar venitul mediu net disponibil pe locuitor pentru fiecare dintre cele 42 de ţări incluse în studiu variază semnificativ: Liechtenstein, Elveţia şi Luxemburg au cel mai mare venit mediu net disponibil, în timp ce Kosovo, Moldova şi Ucraina înregistrează cele mai scăzute valori ale puterii medii de cumpărare.
Față de cei mai săraci europeni, ucrainenii, liechtensteinienii au o sumă medie disponibilă pentru cheltuieli şi economii de peste 34 de ori mai mare.
În total, europenii au avut la dispoziţie aproximativ 10,2 trilioane de euro de cheltuit în 2021 pentru alimente, locuinţe, servicii, costuri cu energia, pensii private, asigurări, vacanţe, mobilitate şi achiziţii de consumatori. Astfel, puterea de cumpărare pe cap de locuitor are o creştere nominală de 1,9% în 2021.
Ca şi în anul precedent, Liechtenstein ocupă din nou primul loc, cu o putere medie de cumpărare pe cap de locuitor de 64.629 euro. Aceasta este de 4,3 ori mai mare decât media europeană. Elveţia şi Luxemburg completează primele trei locuri în clasamentul puterii de cumpărare, la fel ca şi anul trecut. Elveţienii au la dispoziţie 40.739 de euro pe cap de locuitor – de 2,7 ori media europeană – în timp ce luxemburghezii au o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 35.096 de euro, ceea ce înseamnă de peste 2,3 ori media europeană.
Ucraina ocupă ultimul loc printre ţările incluse în studiu, cu cea mai mică putere de cumpărare, ucrainienii au la dispoziţie doar 1.892 de euro pe cap de locuitor, ceea ce reprezintă mai puţin de 13% din media europeană.
Puterea de cumpărare reprezintă venitul disponibil după deducerea impozitelor şi contribuţiilor caritabile şi incluzând orice beneficiu de stat primit. Studiul indică nivelurile de putere de cumpărare per persoană, pe an, în euro şi ca indice (index). Puterea de cumpărare GfK se bazează pe venitul nominal disponibil al populaţiei, ceea ce înseamnă că valorile nu sunt ajustate cu inflaţia. Puterea de cumpărare a consumatorilor acoperă cheltuielile legate de alimentaţie, transport, utilităţi, servicii, energie, pensii private şi planuri de asigurare, dar și alte cheltuieli precum concediul de odihnă, mobilitatea şi achiziţiile consumatorilor.
