Instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 592 din 13 iunie 2002, “Ziua statisticianului” este sărbătorită în fiecare an în cea de-a doua duminică din luna iulie. Anul acesta, se împlinesc 162 de ani de existență a statisticii românești. Această zi specială face trimitere la actul de naştere al statisticii oficiale din România, ziua de 12 iulie 1859, când domnitorul Alexandru Ioan Cuza semna Ordonanţa de înfiinţare a Oficiului Central de Statistică Administrativă.
A fost una dintre primele instituţii publice înfiinţate după Unirea Mică de la 24 ianuarie 1859 şi unul dintre cele mai vechi oficii statistice din Europa. În decursul existenței sale, instituţia s-a numit, pe rând: Direcţia de Statistică Generală a Statului (1892), Institutul de Statistică Generală a Statului (1925), Institutul Central de Statistică (1936), Direcţia Centrală de Statistică (1951), Comisia Naţională pentru Statistică (1989), Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice (1998) şi Institutul Naţional de Statistică (2001).
Statistica este știinţa care se ocupă cu descrierea şi analiza numerică a fenomenelor de masă, dezvăluind particularităţile lor de volum, structură, dinamică, conexiune, precum şi regularităţile sau legile ce le guvernează. În decursul evoluției sale, omul a fost atras de legile care guvernau dinamica realității în care trăia și a căutat să și-o explice cantitativ.
Începuturile statisticii ca știință în România
Actul de la 12 iulie 1859 semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza arunca pe scena științelor exacte românești două personalități culturale de înaltă clasă, economiștii Ion Ionescu de la Brad ca Șef al Oficiului de Statistică în Modova, și Dionisie Pop Marțian, ca șef al Serviciului Statistic Central în Țara Românească. Ambii fii de preoți, pașoptiști, ambii ghidați de o voință acerbă spre progres în domeniul statisticii, ambii tumultoși ca personalitate și cu practici și idei diferite în domeniul economic, ambii contribuind major ca știința statistică românească să devină unul dintre pilonii statului român modern. În timp, și alte personalități, între care George Barițiu, Dimitrie Gusti, Octav Onicescu, Gheorghe Mihoc, Grigore Moisil, Sabin Manoilă, Anton Galopenția au contribuit la creșterea prestigiului științei statistice.
Ca și evenimente importante din domeniu, consemnăm că imediat după înfiinţare Oficiului Statistic Central de la București a fost realizat şi primul recensământ al populaţiei, desfăşurat în 1859/1860, care a oferit primele date referitoare la populaţie şi la aspecte ale vieţii social-economice din cele două provincii româneşti unite. Au urmat Recensământul stabilimentelor industriale, realizat în 1863, reprezentând prima cercetare de nivel naţional dintr-o ţară europeană şi recensămintele populaţiei din 1899 şi 1912, Recensământul General al Populaţiei României (1930), Atlasul Agricol al României(1929), Recensământul General al României (1941), care a avut ca principal obiectiv inventarierea întreprinderilor industriale, Recensământul Agricol (1941), Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor (1966, 1977, 1992, 2002, 2011), Recensământul General Agricol (2002-2003, 2010). În 1913, a luat fiinţă învăţământul statistic universitar, prin Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale (1913), iar în 1930 s-a înfiinţat Şcoala de Statistică, care a devenit, în 1941, Institutul de Statistică al Universităţii Bucureşti (1941).
În perioada 2018-2019, președintele INS, prof. univ. dr. Tudorel Andrei, a exercitat funcția de vicepreședinte al Comisiei de Statistică a ONU. Anul 2019 a marcat includerea statisticii oficiale românești în Comitetul de Statistică şi Guvernanţă în Statistică al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Toate acestea reprezintă o recunoaștere a performanței statisticii românești și a profesionalismului colegilor statisticieni.
În prezent, suntem în plină perioadă de culegere a datelor statistice pentru Recensământul General Agricol-runda 2020, proces complet digitalizat, o premieră istorică în statistica românească. De asemenea, pregătim Recensământul Populației și Locuințelor – runda 2021, fiind în derulare etapa de sectorizare a teritoriului. Toate aceste activități se desfășoară concomitent cu realizarea cercetărilor statistice prevăzute în Programul Statistic Național Anual (PSNA) în care sunt angrenați toți statisticienii din cadrul INS și structurile sale teritoriale. Dar acesta este până la urmă scopul statisticii, acela de a spune cu claritate adevărul despre realitatea în care trăim și care poate fi cuantificabilă. Astfel, la 162 de ani de la înființarea sa ca știință autonomă, statistica românească duce mai departe bunele tradiții realizate și continua să răspundă la problemele cu adevărat serioase ale timpurilor pe care le trăim.
Adresăm mulțumirile noastre către toți colaboratorii noștri, instituții publice și private, agenți economici și furnizori/utilizatori de date statistice.
”La mulți ani, sănătate și putere de muncă colegilor statisticieni din cadrul INS, din Direcția Județeană de Statistică Vaslui și tuturor colegilor statisticieni din structurile teritoriale!”, a declarat Teodor Iancu, director executiv al Direcției Județene de Statistică Vaslui.
