Dacă este să vorbim despre femei – și astăzi e cea mai potrivită zi – trebuie să constatăm faptul că județul Vaslui se distinge stratistic prin două fenomene la nivelul întregii țării: prin numărul femeilor, care este mai mare decât cel al bărbaților doar în județul nostru și în Tulcea, dar mai ales prin rata fertilității (născuți-vii la o femeie), care în județul nostru este încă cea mai mare din țară: 3,1 la mie, Sălajul – pe locul doi, având 2,4. Prin urmare, de „Ziua Femeiii” sau „Ziua Mamei”, vasluienii au ce să sărbătorească!
Potrivit unui comunicat remis recent de Institutul Național de Statistică (INS), ultimele date, de la 1 ianuarie 2020, relevă faptul că județul Vaslui se distinge statistic cel mai mult în privința populației sale atunci când este vorba despre… femei. Iar pentru că astăzi, mai mult decât oricând, vorbim despre femei, trebuie să spunem că doar în județul nostru și în Tulcea în prezent numărul femeilor îl depășește pe cel al bărbaților. „Populaţia feminină a avut o pondere mai mare decât populaţia masculină în 40 de judeţe, excepţie făcând judeţele Vaslui şi Tulcea”, spun statisticienii de la INS.
Deci, de Ziua Internațională Femeii, vasluienii au ce să sărbătorească. Dar 8 Martie pentru români și vasluieni mai este cunoscută încă și drept „Ziua Mamei”, o moștenire din perioada comunistă, cu toate că, începând din 2009, parlamentul a legiferat ca ziua dedicată mamei să se sărbătorească în prima duminică din luna mai. Dacă pentru mulți vasluieni 8 martie mai este încă și Ziua Mamei, și de această dată au ce să sărbătoarească, pentru că, potrivit acelorași date statistice, județul Vaslui a înregistrat în 2020 cea mai mare rată totală de fertilitate (născuţi-vii la o femeie de vârstă fertilă 15-49 ani din populaţia rezidentă) cu 3,1 la mie, mult peste locul doi – Sălaj (2,4 la mie) şi Suceava (2,3 la mie), în vreme ce cele mai scăzute rate s-au înregistrat în judeţele Ilfov (1,4 la mie) şi Cluj (1,3 la mie).
La nivel național, dintre cele 19,328 milioane de persoane care la 1 ianuarie 2020 aveau reşedinţa obişnuită pe teritoriul României pentru cel puţin 12 luni, 9,868 milioane erau femei, reprezentând 51,1% din totalul populaţiei rezidente.
În mediul urban, ponderea femeilor este mai pronunţată decât în cel rural; peste 5,474 de milioane de femei locuiesc la oraş, reprezentând 52,4% din totalul populaţiei urbane. În mediul rural, ponderea populaţiei feminine este de 49,5%.
Conform INS, populaţia feminină este mai „îmbătrânită” decât cea masculină cu 3,3 ani, astfel vârsta medie naţională este 42,2 ani, vârsta medie feminină – 43,9 ani iar vârsta medie masculină – 40,6 ani. Cele mai mari ponderi ale femeilor vârstnice (de 65 ani şi peste) în populaţia feminină a judeţelor au fost înregistrate în judeţele Teleorman, Vâlcea şi Brăila, iar cele mai scăzute în Iasi şi Ilfov. Cele mai multe femei vârstnice trăiesc în mediul urban (50,1% din totalul femeilor de 65 ani şi peste).
Femeile cu vârsta cuprinsă între 15 şi 49 ani erau 4,260 milioane de persoane, potenţialele mame reprezentând, astfel, 43,2% din totalul populaţiei feminine rezidente la 1 ianuarie 2020.
În anul 2019, rata nupţialităţii a fost de 5,8 căsătorii la 1000 locuitori. Din totalul de 128.610 căsătorii, cele mai multe s-au oficiat în luna august (23.044 căsătorii), iar cele mai puţine în luna februarie (5.306 căsătorii). România se situează printre ţările cu o nupţialitate mai ridicată decât media europeană, dacă avem în vedere că rata nupţialităţii în UE-28 a fost în anul 2016 (ultimul an pentru care este calculat indicatorul la nivel european) de 4,4 la mie.
Din analiza structurii populaţiei feminine ocupate pe grupe de ocupaţii reiese că: 1,9% au fost cuprinse în grupa membrilor corpului legislativ ai executivului, a înalţilor conducători ai administraţiei publice, conducătorilor şi funcţionarilor superiori; 20,3% au lucrat ca specialişti în diverse domenii de activitate; 8,3% erau tehnicieni sau alţi specialişti în domeniul tehnic; 6,3% au avut statutul de funcţionari administrativi; 23,8% au fost angajate ca lucrători în domeniul serviciilor; 18,4% şi-au desfăşurat activitatea ca lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit; 7,1% au lucrat în grupa muncitorilor calificaţi şi asimilaţi; 13,9% au fost cuprinse în alte categorii de ocupaţii.
În privinţa gradului de instruire, din totalul persoanelor ocupate de sex feminin, 25,9% erau absolvente ale învăţământului superior, 4,6% ale învăţământului postliceal şi de maiştri, 41,6% au absolvit liceul, iar 12,1% şcoli profesionale şi de ucenici.
