in iarna anului 1916/1919 Armata Romana s-a reorganizat pe doua armate: Armata 1-a Romana, comandata de generalul de divizie Constantin Cristescu si de la 31 iulie 1917 de generalul de divizie Eremia Grigorescu. A avut in subordine Corpurile de Armata nr. 3, 5 si 6. Armata a 2-a Romana comandata de generalul de divizie Alexandru Averescu a avut in subordine Corpurile 1, 2 si 4 Armata.
Corpul al treilea de Armata Galati a fost compus din Diviziile 5 Infanterie Buzau, 13 Infanterie Ploiesti si 14 Infanterie Iasi. Acest Corp de Armata si-a terminat reorganizarea la data de 1 iunie.
Corpul al cincilea de Armata compus din Diviziile 9 infanterie Constanta, 10 Infanterie Tulcea, 15 Infanterie Constanta s-au reorganizat in regiunea Vaslui, pana la sfarsitul lunii iunie.
Corpul unu Armata compus din Diviziile 2 Infanterie Craiova, 4 Infanterie Bucuresti si 11 Infanterie Slatina s-au reorganizat in imprejurimile Iasilor, reorgannizate greu datorita greutatilor materiale si boliilor.
Reorganizarea Armatei a 2-a Romane s-a refacut pe frontul de lupta. Pe front s-au refacut Corpul 2 Armata cu Diviziile 1 Infanterie Infanterie Mehedinti, 3 Infanterie Targovistede si 12 Infanteribie si Corpul 4 Armata cu Diviziile 6 Infanterie Focsani, 7 Infanterie Roman si 8 Infantezie Botosani. Aceste Divizie au luptat la Marasti.
La data de 29 si 30 septembrie 2018, cu doua luni inainte de Centenarul Marii Uniri, Comitetul Asociatiei Persoanelor Varstnice din Vaslui a organizat o excursie omagiala dedicata eroilor vasluieni, cazuti in luptele din Razboiul nostru cel mare 1916-1921.
Vasluienii au trimis in acest razboi urmatoalele unitati militare: R. 25 Inf. Vaslui, dublura lui R. &5 Inf. Vaslui, R. 12 Infanterie Barlad, dublura lui R.52 Inf. Barlad, R.2 Rosiori Barlad, R. 3 Rosiori Barlad si alte subunitati militare.
in ziua de 28 septembrie 2018, ora 07:00, autocarul asigurat de Primaria Municipiului Vaslui a plecat spre Alba Iulia, cetatea de scaun a Marii Uniri, inscriindu-se pe traseul: Solesti, localitate care a dat Romaniei pe prima doamna a Romaniei moderne, Elena Rosetti-Cuza, pe fratii sai Dimitrie si Theodor, mari oameni de cultura si politicieni de seama, pe Gheorghe Rosetti, fiul gospodarului Costache Rosetti, primul frate al Elenei Rosetti-Cuza, fost ambasador al Romaniei la Petrograd, casatorit cu Olga Girez, fiica ambasadorului Frantei la Petrograd. De la Solesti excursionistii au trecut pe la Movila lui Burcel, obiectiv deosebit de important de supraveghere a deplasarilor popoarelor migratoare si a gruparilor invadatoare tataresti si turcesti in epoca medievala, indeosebi a domnitorilor Stefan cel Mare, Petru Rares, Vasile Lupu si altii. De aici ne-am indreptat spre Iasi, neavand timp sa ne oprim la Conacul familiei Racovita de la Danesti si la manastirea construita de Stefan cel Mare la Dobrovat. Ajunsi in Dealul Repedea, ne emotionam privind orasul Iasi, asezat pe sapte coline (parca ar fi o copie a orasului Roma). Orasul Iasi a suferit mult in anii 1859-1865, cand si-a pierdut statutul de capitala a Moldovei. Totusi, romanii si indeosebi moldovenii si azi considera orasul Iasi, capitala a Moldovei, cu rol insemnat in domeniul culturii si chiar al dezvoltarii economice. Din decembrie 1916 si pana in decembrie 1918 acest oras, a indeplinit si rolul de Capitala a Romaniei, ramasa cu sase judete dupa ocuparea Olteniei, Munteniei, si Dobrogei de catre armata germana, bulgara si turca.
Orasul Iasi a gazduit in anii grei ai razboiului Casa regala, cazata in fosta resedinta domneasca a lui Alecsandru Ioan Cuza (azi Muzeul Unirii), Parlamentul Unirii a fost gazduit de localul Teatrului National Vasile Alecsandri, guvernul Romaniei a fost gazduit de Casa Pogor si localul Primariei Iasi. Marii oameni de cultura, in frunte cu marele savant Nicolae Iorga, au incurajat Casa Regala, Parlamentul si guvernul pentru a depasi uriasele greutati de ordin social, material, sanitar si militar, in perioada de refacere a Armatei Romane in iarna anilor 1916/1917. Cuvantarea marelui Nicolae Iorga, tinuta la data de 15 decembrie 1916 in localul Teatrului National a insufletit pe participanti. Ajutati de misiunea militara Franceza, condusa de generalul Mathyas Henry Berthelot, Marele Cartier General Roman, comandantii de subunitati, unitati si mari unitati militare au reusit sa reorganizeze armata romana, s-o doteze cu mijloace de lupta si s-o instruiasca pe baze moderne. Toate acestea si masurile adoptate de Regele Ferdinand I, sfatuit corect de catre Regina Maria si primul ministru Ion I. C. Bratianu cu privire la pregatirea masurilor de improprietarire a taranilor care constituiau baza ostirii, au condus la stralucitele victorii din Campania militara din vara anului 1917, in bataliile desfasurate in triunghiul mortii si al eroismului de la Marasti, Marasesti si Oituz.
Judetul Iasi a gazduit armata romana in refacere (400.000), un milion de ostasi rusi, in conditii deosebit de grele. I-a hranit bine, in comparatie cu ostasii romani, nemaiprimind sumele de bani promise de catre armata rusa.
Judetul Iasi a trimis in lupte Divizia a 14-a Infanterie la Marasesti, Divizia a 2-a Cavalerie la Marasesti, in Transilvania si Ungaria, Regimentul 13 Infanterie la Marasti, Oituz si Campania Militara din Ungaria (1919), Regimentul 53 Infanterie in Dobrogea si Oituz, Regimentul 7 Rosiori si 4 Vanatori (Infanterie) in Transilvania si Campania din Ungaria (1919).
Plecam din Iasi spre Pascani, trecand prin sate, comune si orase (Cucuteni, Ceplenita (Stefan cel Mare facea uneori popas sa dea un cep la Nita) , Podul Iloaei, Targu Frumos (targul frumoasei, la care facea cate un popas Stefan cel Mare), Ruginoasa (palatul lui Mihail Sturza, vandut verisoarei sale Elena Cuza si domnului Al. Ioan Cuza), amintindu-ne ca toate aceste localitati au contribuit la refacerea armatei romane si la primenirea subunitatilor si unitatilor militare cu ostasi luptatori. La data de 20 august 1944 s-a spart frontul Iasi-Chisinau in cel de al Doilea Razboi Mondial, in localitatea Targu Frumos, cu imlicatii deosebite pentru poporul roman si armata sa.
De la Pascani ne indreptam spre Falticeni, amintindu-ne de eroismul cu care au luptat ostasii de pe aceste meleaguri (Reg. 16 Dorobanti Suceava-Falticeni la Oituz si impreuna la alungarea ostasilor rusi si ucrainieni la Serpatesti (marginea de vest a orasului Falticeni) si apoi din Bucovina, peste Prut si Nistru.
Ajungem la Suceava, vechea cetate de scaun a Musatinilor. in iarna anului 1916/1917 localitatea Burdujeni a cartiruit Divizia a 2-a Cavalerie Iasi si unitatile componente pentru refacere, dotare cu mijloace de lupta si instruire.
De la Suceava ne indreptam spre Gura Humorului – Campulung Moldovenesc – Vatra Dornei, zona in care a fost cartiruita Armata a 9-a Rusa pana in septembrie 1917. De aici mergem spre Bistrita Nasaud-Cluj-Turda-Alba Iulia. Dupa remobilizarea Armatei Romane la sfarsitul lunii octombrie 1918, favorizata de ofensiva aliatilor condusi de generalul francez Esprey, de la Salonic si scoaterea din lupta a Bulgariei, Consiliul National Roman din Transilvania a solicitat ajutorul Regelui Ferdinand I si guvernului Romaniei pentru a trimite trupe militare romane, in scopul ajutarii Garzilor militare transilvanene pentru realizarea ordinei interioare si stoparea actiunilor dusmanoase ale garzilor unguresti.
intrucat Aliatii au incheiat Armistitiu cu Puterile Centrale la data de 11 noiembrie 1918, Marele Cartier General al Aematei Romane, a trimis din zona Piatra Neamt pe la Bicaz, Divizia a 7-a Infanterie Roman, comandata de generalul Traian Mosoiu care s-a deplasat spre zona ce o parcurgem noi. Consiliul Militar Interaliat cu sediul la Paris , la interventia M.C.G. al Armatei Romane, a aprobat inaintarea pana pe Mures. Pe la Oituz a fost trecuta in Transilvania spre Bretcu-Miercurea Ciuc-Brasov, Divizia 1-a Vanatori (Infanterie) Craiova, adusa din Basarabia. in Zona Fagaras-Sibiu-Deva au fost trimise Divizia a 6-a Infanterie Focsani si Divizia a 2-a Vanatori (Infanterie) Bucuresti.
Dupa infaptuirea Marii Uniri, Consiliul Dirigent al Transilvaniei, ales la Alba Iulia a solicitat M.C.G. sa intervina la Paris pentru a permite Armatei Romane sa patrunda pana in zona Cluj, in scopul potolirii excesului de zel al administratiei ungare care, pesecuta pe romani, indeosebi pe cei ce au participat la Marea Adunare de la Alba Iulia. Dupa interventia generalului Berthelot, s-a aprobat inaintarea trupelor romane, la sfarsitul lunii decembrie 1918.
in lunile ianuarie-februarie 1919 se intensifica spiritul revolutionar al bolsevicilor unguri la Budapesta. Bolsevicii au infaptuit la data de 21 martie 1919 revolutia bolsevica, statuand puterea sovietelor, comisarul pentru relatii externe Bela Kun fiind numit presedinte. El a luat legatura cu bolsevicii rusi, intentionand sa realizeze o alianta impotriva statelor din estul si centrul Europei.
Dandu-si seama de pericolul unguresc, M.C.G. a intreprins masuri pentru intensificarea pregatirii Armatei Romane si a apelat iarasi la generalul Berthelot pentru a interveni la Paris sa obtina aprobarea de inaintare pe Muntii Apuseni. M.C.G. a fost instiintat ca Ungurii pregatesc un atac armat impotriva Armatei Romaniei si atunci a infiintat la Sibiu Comandamentul Militar al Transilvaniei numindu-l comandant pe generalul Gheorghe Mardarescu din Iasi. Colaborand bine cu Consiliul Dirigent, timp de cinci zile (16-21 aprilie 1919) Armata Romana si Diviziile 16 si 18 Infanterie, constituite din luptatori ardeleni (participanti in razboi in armata austriaca si ungara), au desfasurat lupte darze impotriva armatei unguresti pe vaile Somesului si Crisurilor Alb, Negru si Repede, eliberand teritoriul de vest, obligandu-i pe unguri sa se retraga pe aliniamentul Csap-Niregyihaza-Debretin-Bichis-Csaba. Au fost eliberate orasele Satu Mare, Carei, Beius, Oradea.
La inapoiere pe la Tg. Mures-Oarba Cimitirul care adaposteste pe cei 11.000 de ostasi cazuti in luptele impotriva ungurilor si nemtilor in septembrie 1944 , apoi spre Bicaz-Piatra Neamt-Roman-Vaslui.
Col. (rtr.) Constantin CHIPER
Bibliografie:
1 Arhivele Militare Romane, Fond Regimentul 2 Rosiori, Registrul Istoric nr. 958.
2. Arhivele Militare Romane, Fond Regimentul 3 Rosiori, Jurnal de Operatii, nr. 1010.
3. Gheorghe Marin, Istoria Cavaleriei Romane, Editura Academiei de inalte Studii Militare, Bucuresti, 1988.
4. col. (rtr.) Constantin Chiper, Cronica Militara a Judetului Vaslui, Editura Pim, Iasi, 2012.
