Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romnesc (IICCMER) si Parchetul Militar au desfasurat, pe 25 si 26 septembrie, o actiune de investigatii arheologice n municipiul Husi. Obiectivul actiunii a constat n deshumarea ramasitelor pamntesti ale fostului episcop de Husi, Grigorie Leu, mort n conditii suspecte la 1 martie 1949. Din analiza contextului istoric si a faptelor petrecute, se desprinde ipoteza dupa care ierarhul a murit n urma unui asasinat politic, care a fost instrumentat de catre guvernantii de atunci ai tarii prin complicitatea Securitatii comuniste. Metoda aleasa de cei care au dispus si executat aceasta crima a fost otravirea cu arsenic.
n urma unei solicitari mai vechi primite din partea urmasilor fostului episcop, precum si a unei cereri mai recente venita din partea Episcopiei Husilor, IICCMER a initiat un demers legal care urmareste reconstituirea mprejurarilor care au condus la decesul ierarhului si stabilirea cauzelor reale ale mortii sale. Pentru acest lucru, IICCMER a depus la Sectia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lnga nalta Curte de Casatie si Justitie o sesizare ce contine o serie de marturii si dovezi, care sustin faptul ca viata episcopului Grigorie Leu ar fi fost curmata n mod intentionat. Ca urmare a acestui demers, la aceasta unitate de parchet a fost deschis un dosar de cercetare penala n aceasta cauza.
Din analiza contextului istoric si a faptelor petrecute, se desprinde ipoteza dupa care ierarhul a murit n urma unui asasinat politic, care a fost instrumentat de catre guvernantii de atunci ai tarii prin complicitatea Securitatii comuniste. Metoda aleasa de cei care au dispus si executat aceasta crima a fost otravirea cu arsenic. Acest lucru s-a petrecut n timpul unei mese protocolare la care vladicul a fost invitat de catre Petru Groza, primul-ministru al guvernului din acea vreme. Imediat dupa parasirea locului ierarhul a nceput sa se simta rau, fiind constient ca a fost otravit, acest lucru spunndu-l tuturor celor apropiati care i-au fost alaturi pna n ziua mortii.
Episcopul Grigorie Leu, care nainte de a conduce Episcopia Husilor a ocupat si alte nalte demnitati n ierarhia Bisericii Ortodoxe, fiind episcop vicar al Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, episcop al Argesului si membru n Sfntul Sinod, a fost cunoscut ca un critic al ideologiei comuniste bazate pe ateism si ulterior ca un opozant al regimului politic instaurat dupa razboi n Romnia. Atitudinile anticomuniste manifestate deschis nainte de 1944, ostilitatea, nemultumirile si reprosurile fata de noul regim politic, exprimate n mod direct sau indirect, l-au adus n atentia autoritatilor nca din primii ani de afirmare represiva a noului regim.
n istoria represiunii si a rezistentei romnesti mpotriva comunismului acest ierarh ortodox ocupa un loc de cinste, dupa cum o atesta faptele, documentele si marturiile celor care au participat la evenimente. n Romnia, pe toata perioada regimului comunist, au existat si alte cazuri asemanatoare n care persoane devenite incomode pentru guvernanti au decedat subit n urma unor astfel de proceduri instrumentate de fosta Securitate la comanda liderilor comunisti.
naltul prelat a trecut la Domnul n dimineata zilei de 1 martie 1949 la resedinta episcopala din Husi, dupa trei zile de la presupusul act al otravirii. n acest interval, fiind constient ca va muri n scurt timp, a reusit sa-si rnduiasca testamentul spiritual si pe cel material, stabilind chiar si unele detalii privitoare la nmormntarea sa. Ceremonia nhumarii a avut loc n ziua de 4 martie, trupul defunctului fiind depus, conform dorintei sale, ntr-un mormnt sapat n apropiere de altarul Catedralei episcopale. n forma existenta astazi, mormntul a fost amenajat n anul 1956, nsa nu s-au descoperit marturii consemnate sau alte nscrisuri despre starea acestuia la momentul nhumarii.
Operatiunile arheologice pentru deschiderea si cercetarea mormntului au fost ncepute n dimineata zilei de 25 septembrie, fiind decopertata ntreaga suprafata delimitata de actualul cadru din beton al mormntului. La o mica adncime n pamnt a fost descoperit un cadru dreptunghiular mai mic, alcatuit din mai multe borduri din beton, care a reprezentat prima amenajare a mormntului la suprafata solului. La o adncime de cca. 0,55 metri fata de nivelul actual de calcare a fost depistata o bolta semicilindrica din caramida, care a indicat faptul ca nhumarea ierarhului s-a facut ntr-o cripta despre existenta careia nu existau informatii. Aceasta a fost construita n zilele care au premers nmormntarea.
Avnd n vedere aceasta situatie neasteptata, pentru accesul n cripta, s-a procedat la executarea unei sectiuni dreptunghiulare n partea rasariteana a cadrului de mormnt. Sub fundatia cadrului s-a aflat zidul de caramida ce nchidea cripta pe acea parte, acesta fiind demontat. Cripta prezenta o forma dreptunghiulara cu dimensiunile interioare de 2,27 x 1,05 metri, laturile mai lungi fiind dispuse pe directia est-vest, iar naltimea pe axa boltii era de 1,04 metri. Cripta a fost construita din caramida si avea pavimentul betonat.
n interior se afla depus sicriul care se pastra ntr-o stare relativ buna de conservare. Acesta a fost scos afara cu o anumita dificultate si depus pentru cercetare n apropierea criptei. Sicriul continea ramasitele pamntesti ale ierarhului, conservate la nivel de schelet, dar si cteva fragmente organice nca neputrezite, printre care s-au regasit resturi de unghii si par. S-au conservat relativ bine parti consistente din vestimentatia specifica ierarhilor ortodocsi, precum si ncaltamintea. Ca obiecte de inventar funerar, n zona pieptului si a abdomenului s-a descoperit o cruce casetata, un engolpion, o carte religioasa, iar pe lnga corp se afla o crja episcopala din lemn, fragmentata. Osemintele, resturile de vestimentatie si toate celelalte obiecte aflate n sicriu au fost examinate la fata locului de catre arheologi, legisti si criminalisti. Medicii legisti au recoltat si ridicat fragmente osoase si resturi organice pentru a fi analizate n conditii de laborator.
n acest caz, numai rezultatul expertizelor medicale poate sa confirme sau sa infirme ipoteza dupa care ierarhul ar fi fost ucis prin otravire. Dupa ncheierea cercetarilor, osemintele au fost mutate ntr-un sicriu nou care a fost introdus n cripta, aceasta fiind apoi zidita si acoperita cu pamnt. nainte de aceasta operatiune, lnga sicriu a fost tinuta o slujba de renhumare oficiata de Preasfintitul Parinte Ignatie, episcopul Husilor, alaturi de care s-a aflat un sobor de preoti din cadrul eparhiei.
Cercetarile de la Husi au fost efectuate de un colectiv de arheologi de la IICCMER si institutiile muzeale colaboratoare, alcatuit din Gheorghe Petrov, Paul Scrobota, Gabriel Rustoiu si Horatiu Groza. Investigatiile judiciare au fost conduse de catre procurorii desemnati sa instrumenteze acest caz, colonel magistrat Octavian Toma si colonel magistrat Stanciu Gheorghe. Alaturi de acestia, n teren au actionat specialisti criminalisti din cadrul Inspectoratului Judetean de Politie Vaslui si medici legisti de la Institutul de Medicina Legala din Iasi si de la Serviciul Judetean de Medicina Legala Vaslui.
La cercetari au participat Radu Preda, presedintele executiv al IICCMER, si general-maior Gheorghe Cosneanu, seful Sectiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lnga nalta Curte de Casatie si Justitie. Actiunea a fost sprijinita de Episcopia Husilor si s-a desfasurat n colaborare cu Televiziunea Romna, fiind sustinuta si de Muzeul Judetean Stefan cel Mare Vaslui.
