Marele R�zboi de Re�ntregire a Neamului si Martirii s�i (III)

(o evocare din perspectiv� medical�)

�Stim c� prin moartea martirilor Tara c�stig� pe vertical� o transcen dent�, o demnitate, o aureol� m�ntuitoare la Judecata Mare a istoriei, dar orizontala ei, orizontala noastr� cea de toate zilele r�m�ne pustiit�, viata celor r�masi �n veci pustiit�.� – Stefan Fay

– continuare din num�rul trecut

O comisie medico-militar� format� din 10 oameni, care trebuia s� evalueze situatia trupelor, a fost repede decimat� de boal� prin imboln�virea a sapte dintre ei, trei sfarsind prin deces. �ns�si Ecaterina Teodoroiu, incartiruit� cu compania sublocotenentului Gheorghe M�noiu, pe care il asista ca infirmier� in satul D�nestiVaslui, si-a l�sat in cimitirul satului 11 camarazi doborati de tifosul exantematic. Boala era ea ins�si de un dramatism aparte, incat m�rturiile vremii o prezint� ca o dram� pe care ast�zi cu greu ne-o putem imagina. O descriere a suferintei produs� de boal� o avem ca m�rturie in memoriile generalului Radu R. Rosetti: �Temperatur� foarte inalt� (4042 grade Celsius), migrene teribile insotite de delir, halucinatii si cosmaruri, com� hiperpiretic�, agitatie extrem�, cu contracturi si convulsii, eruptie cutanat� hemoragic� caracteristic�. Acest calvar dureaz� aproximativ dou� s�pt�mani, dup� care urmeaz� o convalescent� de aproximativ o lun�, in care bolnavul este atat de sl�bit si epuizat, incat nu este capabil de nici o activitate fizic�’. Generalul va fi ingrijit de doctorii Ioan Cantacuzino, Alexandru Sl�tineanu, Grigore Eftimiu, Marius Nasta, medicul francez Vaillet si asistenta Ana Ludwig si, din fericire, va invinge boala. O descriere a st�rilor halucinatorii si delirante din boal� o face Petru Dumitriu cand vorbeste de st�rile prin care a trecut Alexandru Stahl (unul din marii nostri etnografisuccesorul lui Dimitrie Gusti) in timpul bolii, cand totul pare ireal, r�sturnat, f�r� limite si de neatins, ca intro stare de imponderabilitate in care se produc lucruri stranii (Cronica de familie, Ed. ESPLA, Buc. 1956). Provocat de o bacterie din specia rickettsia tipul prowazeki, rickettsia prowazeki (denumit� dup� numele celor doi savanti care cad victim� cercetand boala), al c�rei vector de transmisie este p�duchele de corp (pediculus corporis), boala avea caracter endemic (permanent) in multe t�ri din Europa (si nu numai), cu izbucniri epidemice in mas�, in conditii de aglomeratie, lips� de igien�, r�zboi, calamit�ti naturale, servicii sanitare ineficiente, s�r�cie extrem�, promiscuitate. Pe atunci, ingrijirile erau eminamente empirice: ventuze si lipitori pe ceaf�, sp�l�turi cu alcool si pudraje cu talc, masaje musculare in timpul crizelor de contractur� si contentie in timpul crizelor halucinatorii si migrenoide; de aici si mortalitatea care varia intre 1480%. Un rol important la acest dezastru l-au avut si trupele rusesti, cuprinse de volbura revolutiei bolsevice. Prin insubordonare (au ajuns s�-si impuste ofiterii), prin dezert�ri in mas�, vandalisme, violuri si constituire in bande de r�uf�c�tori, prin precaritatea incredibil� a st�rii lor de igien�, nu numai c� se constituiau in focare de infectie, dar r�spandeau boala, incat a constituit unul din motivele pentru care li s-a cerut retragerea de pe frontul romanesc, nu f�r� dificult�ti si atitudini ostile ins�, fortand armata roman� s� actioneze uneori in fort�. De altfel, epidemiile in istoria militar� a Europei si a lumii au fost o realitate care a determinat deopotriv� victorii si infran geri. Cateva exemple pot fi edificatoare. R�zboiul de 30 de ani, franco-german (1618-1648), s-a soldat cu 10 milioane de morti prin cium� si tifos exantematic; jum�tate din populatie Germaniei moare de foame si doar 350.000 de soldati mor pe campul de lupt�. �n 1812, Napoleon Bonaparte pleac� in campania din Rusia cu 650.000 de soldati; 20% mor de tifos exantematic si holer�, jum�tate din efective mor de frig, restul, in lupte, si doar 3.000 se mai intorc acas� in Franta. R�zboiul Crimeei (1854-1856) sub aspect medical s-a soldat cu 65.000 de soldati francezi si englezi si 38.000 de combatanti rusi r�pusi de holer�. �n 1914, Serbia pierde prin tifos exantematic un sfert din armat� (200.000 de oameni), jum�tate din prizonierii austrieci (din cei 60.000 cati c�zuser� in mainile sarbilor) si 126 de medici din cei 400 pe care ii avea armata sarb�. De altfel, intreaga Europ� va pl�ti un tribut greu epidemiei de tifos exantematic, inre gistrandu-se un num�r de 30.000.000 imboln�viri, cu 3.000.000 de de cese. Armata a II-a francez� a fost efectiv decimat� de epidemia de febr� tifoid�, inaintea introducerii vaccinului specific. Situatia era pierdut� de sub control, pentru c� mase intregi de populatie plecau in bejenie din cauza r�zboiului, m�surile de sanitatie erau precareprin lipsa autorit�tii generat� de degringolada administratiei publice. Toate acestea au creat conditiile propice propag�rii si r�spandirii epide miilor de tifos exantematic, febr� tifoid� si holer�. Este locul s� subliniem faptul c�, dac� primul r�zboi balcanic a incetat inainte de a incepe, din cauza epidemiei de holer�, al doilea r�zboi balcanic a fost castigat de Ioan Cantacuzino prin vacci narea antiholeric� aplicat� de autor intregii armate romane (dou� doze a 2 ml si respectiv 5 ml la interval de o s�pt�man� si un rapel la sase luni). Victimele epidemiei de tifos exantematic din iarna si prim�vara anului 1917, inregistrate deopotriv� in armat� si popu latia civil�, s-au ridicat la cifra de 300.000 de decese: 125.000 au fost militari si 175.000 civili, intre care 350 medici (din cei 1.929 pe care ii avea Armata Roman�) si peste 1.000 de sanitari.

Modernizarea Serviciului Sanitar al Armatei

Desigur, ast�zi, boala este istorie; desco perirea vaccinului, in 1940, si mai ales descoperirea antibioticelor din clasa cicli nelor (tetraciclina, doxiciclina, reverin) si cloramfenicolului, in anii 50 ai secolului trecut, aveau s� st�paneasc� si s� vindece boala. �n timpul Primului R�zboi Mondial ins�, cand tifosul exantematic f�cea ravagii pe toate fronturile, singurele m�suri eficiente erau cele de preventie. Asa incat, in baza prerogativelor pe care le avea, Ioan Cantacuzino impreun� cu staful s�u va introduce m�suri deosebit de severe, care vizau deopotriv� recrutii (tundere, baie si frectie cu petrol), trupele, prin m�suri de igien� personal� extrem de riguroase, steri lizarea hainelor si uniformelor in cuptoare de brut�rie (devenise o adev� rat� industrie fabricarea acestora), apoi in etuve cu aburi, si c�lcatul cu fierul incins cu c�rbuni, igienizarea riguroas� a locurilor de stationare a trupelor, a vagoanelor de transport etc. Pentru o mai bun� supraveghere, toate spitalele de tifici vor trece sub comanda armatei. Aceste m�suri, asociate cu cele privind reorganizarea armatei, modernizarea ei si indeosebi modernizarea si eficientizarea serviciului sanitar al armatei sub patronajul reginei Maria, cu ajutorul Misiunii Militare Franceze, vor face posibil� lichidarea epi de miei de tifos, in iunie 1917, urmat� apoi de marile victorii ale Armatei Romane din vara anului 1917. Cele 15 divizii ale Armatei Romane, instruite si dotate conform pro gramului Misiunii Militare Franceze, vor fi grupate in dou� armate sub comanda generalilor Alexandru Averescu si Eremia Grigorescu. Patronate de regele Ferdinand, care preluase comanda armatei la sfarsitul anului 1916, trupele romane vor reusi s� dea o replic� hot�rat� Germaniei si aliatilor ei, replic� ce va contribui la gr�birea deznod�mantului final al r�zboiului prin capitularea neconditionat� a Puterilor Centrale, ultima fiind Germania, la data de 11 noiembrie 1918. Am convingerea c� a evoca rostul si rolul Misiunii Militare Franceze in aceast� etap� este o datorie de onoare din partea oricui se apleac� asupra realit�tilor acelor vremuri, asa incat, in cateva cuvinte, voi incerca acest demers. Sub comanda generalului Henri Mathias Berthelot, Misiunea Militar� Francez�, format� din 1.564 militari, vine in Romania pe 15 octombrie 1916, cand arma ta roman� trecea printr-o perioad� critic� iar poporul roman intra intr-o zodie a jertfei f�r� sfarsit (toamna p�timirii noastre). �n structura misiunii intrau 414 ofiteri (277 de infanterie, cavalerie si artilerie, 88 medici, farmacisti si veterinari, 37 piloti si observatori, 4 ofiteri de marin�, 8 ofiteri de interventie) si 1.150 grade inferioare, pentru instruirea trupelor la toate categoriile de arme. Pe lang� activitatea practic� de instruire si dotare, misiunea francez� consilia conducerea armatei pan� la nivel de commandant de divizie. �nsusi comandantul misiunii, generalul Berthelot, era consilierul Regelui Ferdinand, in calitatea sa de comandant al Armatei. �n cadrul misiunii, dou� sectiuni aveau un statut special: Misiunea Aeronautic� si Misiunea Serviciului Sanitar, condus� de doctorul Claude Coulaud, care va actiona in zonele Galati, Iasi, Botosani, Dorohoi, Vaslui, Roman, Bac�u, Piatra Neamt si Husi. �mpreun� cu Regina Maria, care preluase sub inaltul ei patronaj Serviciul Sanitar (intocmai precum sotul ei, Regele Ferdinand, preluase conducerea armatei), al c�rei spirit de sacrificiu si optimism f�ceau minuni pe front, se va realiza modernizarea si eficientizarea activit�tii medicosanitare, ridicand astfel si moralul celor care se luptau cu moartea in fiecare moment. Principalele modific�ri in cadrul serviciului sanitar au constat in centrarea si dotarea serviciilor sanitare la nivel de divizie. Aceste servicii includeau formatiunile regimentare, ambulantele divizionare si spitalele mobile, care s-au dovedit a fi extrem de eficiente prin faptul c� aveau capacitatea s� rezolve majoritatea proble melor chirurgicale de r�zboi, avand echipe complete. Fiecare divizie din cele 15 (cat aveau cele dou� armate romane dup� reorganizare) aveau in structur� serviciile ambulantiere, intr-o alc�tuire modern� (cu coloanele de brancardieri active, coloane de rezerv� si coloane de improsp�tare). Urma apoi esalonul doi, in care erau formatiunile de etap�. Acestea includeau spitalele de evacuare, spitalele de etap�, centrele de convalescent�, trenurile sani tare si depozitele de medicamente si mate riale sanitare. Al treilea esalon se g�sea sub directa coordonare a Marelui Cartier General al Armatei si cuprindea spitalele de boli contagioase, infirmeriile de gar�, tre nurile sanitare de b�i, automobilele sanita re si depozitele centrale. �n aceast� formu l�, serviciile sanitare s-au dovedit eficiente nu numai in marile confrunt�ri ale anului 1917, care au adus gloria armatei romane, dar si in activitatea curent� a armatei.continuare in num�rul viitor

* Valeriu Lupu doctor �n stiinte medicale

Bibliografie:

1. Antoniu, Ioan N. – Organizarea si functionarea serviciului sanitar militar, Tipografia Marelui Stat Major, 1922; 2. Argetoianu, C. – Pentru cei de maine, amintiri din vremurile celor de ieri, vol. III, Buc. 1992; 3. Cantacuzino, Ioan – L�epidemie de typhus exantematique en Roumain pendant la derniere Guerre, Societe de pathologie exotique, Paris, 1920; 4. Drang nach Osten – German History, Enciclopedia Britanic�, 1998; 5. Dumitriu, Petru – Cronica de familie, Ed. ESPLA, Buc. 1956; 6. Giurc�, Ion – Generalul Henri Mathias Berthelot – 150 de ani de la nastere, Gandirea Militar� Roman�, nr. 6/2011; 7. Iorga, Nicolae – De ce ne omoar� copiii, Neamul Romanesc, 22 sept. 1916; 8. Kiritescu, Constantin – Istoria R�zboiului pentru intregirea Neamului, 1916-1919, Ed. Stiintific� si Enciclopedic�, Buc. 1989; 9. Lupu, Valeriu – Nicolae C. Paulescu – intre stiinta vietii si metafizica existentei, Ed. TipoMoldova, 2016; 10. Natham, Ernest – Un destin ciudat, J. Breckenridge Bayne, un american pe frontul Romanesc 1916-1919, Ed. Vremea, Buc. 2016; 11. Paulescu, Nicolae C. – Sinagoga si Biserica, fat� cu pacificarea omenirii, Tipografia Steaua Bucuresti, vol I, 1923; 12. Regina Maria – Povestea vietii mele, vol. III, Ed. Moldova, Iasi, 1991; 13. Rosetti, Radu – M�rturisiri (1914- 1919), Ed. Modelom, Buc. 1997; 14. Stoica, Leontin – Serviciul Sanitar al Armatei Romane 1914-1919, Tez� Doctorat, Chisin�u, 2012; 15. Stef�nescu, Galati I. – Amintiri din r�zboi, Ed. Vatra Romaneasc�, 1922.