Productorii agricoli din judetul Vaslui nu doresc sub nicio form s se asocieze. La aceast dat, 137.231 hectare din terenul arabil din judet este lucrat nc de trani, iar productiile realizate sunt departe de parametrii unei agriculturi performate. n lipsa unor forme asociative cu care s negocieze, marile lanturi de magazine de la nivel local se orienteaz spre marfa din import. Astfel, am ajuns ca n Vaslui s consumm legume si fructe, alturi de alte produse agricole, din Polonia, Ungaria, Grecia sau Maroc.
Productorii agricoli din judetul Vaslui au rmas incremeniti in trecut. n timp ce in alte zone ale trii asocierea s-a dovedit a fi principalul motor al dezvoltrii sectorului agricol, in judetul Vaslui, agricultorii manifest un dezinteres constat pentru asociere. Astfel, s-a ajuns ca, dup 27 de ani de economie de piat, datele statistice privind modul in care este lucrat pmantul in judetul Vaslui s rman aproape neschimbate. Potrivit datelor Directiei pentru Agricultur a Judetului (DAJ) Vaslui, din cele 292.469 hectare de teren arabil din judet, 137.231 hectare sunt lucrate individual si 155.238 sunt exploatate organizat. n procente, situatia la zi din agricultura vasluian arat astfel: 53% din terenul arabil este lucrat de societti agricole, inpreprinderi familiare si persoane fizice autorizate, in timp ce 47% din terenul agricol este lucrat individual, de ctre trani. Gigel Crudu, directorul DAJ Vaslui, spune c tranii cultiv cu precdere porumb, floarea-soarelui, grau si lucern. Diferenta de productie dintre suprafetele lucrate organizat si cele lucrate individual explic stagnarea sectorului agricol local la nivelul exploatrii de subzistent. Spre exemplu, la porumb, pe suprafetele lucrate organizat se realizeaz o productie de 5.165 kilograme/hectar, in timp ce tranii obtin doar 4.814 kilograme/hectar. La orzoaica, de primvar diferenta este de 3.251 kilograme/hectar la exploatatiile organizate si 2.600 kilograme/hectar la formele neorganizate, iar la floarea-soarelui, la ferme agricole productia este de 2.182/kilograme/hectar, iar la trani de 1.960 kilograme/hectar. Aceeasi situatia se intalneste si la cultura graului, unde fermele organizate realizeaz o productie de 4.345 kilograme/hectar, in timp ce tranii au o productie de numai 3.532 kilograme/hectar.
Petre Daea cere taranilor sa se asocieze
La inceputul acestei sptmani, directorii directiilor agricole din teritoriu au avut o intalnire de lucru la Ministerul Agriculturii. Unul din subiectele abordate de ministrul Agriculturii, Petre Daea, a fost stadiul asocierii productorilor agricoli pe diversele segmente de activitate. Gigel Crudu, directorul DAJ Vaslui, admite c la nivelul judetului situatia este dezastruoas. ‘Noi facem multe eforturi pentru a convinge fermierii s se asocieze. Mergem in teren, in utimul timp cu precdere in zonele legumicole, pentru a determina agricultorii s se asocieze. Ministerul Agriculturii are programe care se adreseaz in special formelor asociative, si sunt multe falicitti care se acord agricultorilor. n data de 9 martie am avut ultima intalnire cu legumicultorii din zona Ivesti si Pogonesti si am luat legtura si cu reprezentantii unui hipermarket de la nivel local pentru a fi prezent la discutii. Din pcate, nu avem semnale c oamenii ar dori s se organizeze. Sperm ca cel putin in sectorul legumicol s convingem productorii s se asocieze’, a spus Gigel Crudu.
Mncam din import
Situatia proast de la nivelul legumicultorilor se intalneste si in celelalte segmente de productie. Nici in cazul sectoarelor zootehnic, pomicol, viticol si cultur mare femierii nu sunt asociati. ‘Dac nu putem s convingem s se asocieze productorii mai mari, facem eforturi in ceea ce priveste productorii mijlocii si mici. ns in niciun domeniu nu exist asociatii puternice care s reprezinte interesele productorilor. Multi spun c nu sunt obisnuiti cu asocierea, intreab ce avantaje au si, in general, sunt foarte retinuti. Cei de la marile magazine au nevoie de cantitti mari de produse agricole. ns, in conditiile in care la nivel local nu au cu cine discuta, acestia apeleaz la importuri. n sectorul legume-fructe, aproape toate produsele de pe piata local sunt din strintate. Avem fructe si legume din Polonia, Ungaria, Grecia, Turcia, Maroc, dar nimic din productia autohton’, a mai spus Gigel Crudu.
